SĂRBĂTOARE · FLOARE · IELE · UN NUME DISPUTAT
De unde vine numele „Sânziene”? Sfântul Ioan, Diana și o etimologie disputată
DEX și MDA2 îl leagă de sanctus dies Johannis, ziua Sfântului Ioan. DER propune *sanctae Dianae, încrucișat cu Sanctus Iohannes. Urmărim ce spun sursele, ce este reconstruit și ce rămâne deschis.
- 19→8
- litere pe traseul IOAN, de la Scriban
- 24 IUNIE
- ziua Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul
- 4 NUME
- de sfinți pe roata anului: Sânziene, Sânpetru, Sântilie, Sâmedru
Cum s-ar micșora numele pe traseul IOAN:
- sanctus dies Johannis punctul de plecare · DEX '09
- sanctus Joannes forma auzită · Scriban
- *sînt Joane reconstrucție · Scriban
- *sînjuene m. sg. · Scriban
- sînziene f. pl. · Scriban
- sânziana forma de azi
La 24 iunie românii țin Sânzienele: ziua Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul — sărbătoarea este neîndoielnic a lui Ioan. Numele însă e disputat: DEX și MDA2 îl dau din sanctus dies Johannis, iar DER propune *sanctae Dianae, încrucișat cu Sanctus Iohannes. Aceeași vorbă numește și floarea galbenă de atunci, și ielele nopții.
Etimologia disputată
Două trasee, un singur nume
Trei dicționare îl dau pe Ioan; al patrulea o aduce pe Diana. Compară traseele, apoi citește fișele: fiecare etichetă spune ce fel de afirmație poartă.
IOAN sau DIANA + IOAN?
Alege un traseu și vezi ce spune fiecare sursă: ce explică, ce reconstruiește, ce rămâne nesigur. Nu e un vot — e felul în care judecă etimologii.
DEX '09 · MDA2 · Scriban
- Sursa
- DEX '09 și MDA2 dau etimonul sanctus dies Johannis; Scriban îi aude drumul.
- Ce explică
- sanctus Joannes, apoi *sînt Joane, *sînjuene (m. sg.), sînziene (f. pl.), sînziana.
- Ce reconstruiește
- Formele cu asterisc — *sînt Joane, *sînjuene — nu sunt atestate nicăieri; sunt trepte presupuse de Scriban.
- Ce rămâne nesigur
- Trecerea de la masculin la feminin; DER spune că Ioan singur nu ajunge — vezi traseul DIANA.
DER
- Sursa
- DER, Dicționarul etimologic român: *sanctae Dianae, contaminat probabil cu Sanctus Iohannes.
- Ce explică
- Sărbătoarea e legată în toată Europa de obiceiuri străine creștinismului; cf. calabr. santu Diana.
- Ce reconstruiește
- Și *sanctae Dianae e cu asterisc: o formă presupusă, nu una găsită în documente.
- Ce rămâne nesigur
- Amestecul însuși e o probabilitate — „este posibil și chiar probabil” — nu o dovadă.
DEX '09
sânziană, trei sensuri vii
- numele a trei specii de plante erbacee
- numele popular al sărbătorii creștine celebrate la 24 iunie; Drăgaică
- (la pl.) ielele
Lat. sanctus dies Johannis. ETIMOLOGIE: DEX '09
MDA2
sânziană, fișa lungă
- sărbătoarea de la 24 iunie = drăgaica = Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul
- Noaptea de sânziene: după credința populară, o liniște deplină se lasă în natură
- plante, între care Galium verum; (la pl.) iele
ml sanctus dies Johannis. ETIMOLOGIE: MDA2
Coada de variante: sâm-…, sânzâi-…, sin-…
Scriban
drumul auzit de Scriban
- sanctus Joannes forma auzită · Scriban
- *sînt Joane reconstrucție · Scriban
- *sînjuene m. sg. · Scriban
- sînziene f. pl. · Scriban
- sânziana forma de azi
- zilele din jurul sărbătorii sunt zilele florilor în Muntenia și în sudul Moldovei
- o zînă numită și Cosînzeana
lat. sanctus Joannes. RECONSTRUCȚIE: SCRIBAN
Șăineanu
Sâmziana, zâna
- totdeodată ziua Sfântului Ioan
- cea mai frumoasă fată țărancă, aleasă la sărbătoare
- în basme, zâna cu păr de aur, Cosânzeana
Sensurile zânei, înregistrate de Șăineanu. SENS ÎNREGISTRAT: ȘĂINEANU 1929
„plăsmuire de origină creștină”, adaugă el.
DIN 19 LITERE LATINE, 8 ROMÂNEȘTI — pe traseul lui Scriban
Un an întreg de sfinți
Sânzienele sunt o mărgea dintr-un șir: calendarul popular scurtează numele sfinților până sună a vecini.
Sânziene
24 iunie
nume disputat · DEX '09 + DER
Sânpetru
29 iunie
sân + Petru · MDA2 · ziua apostolilor Petru și Pavel
Sântilie
20 iulie
sânt + Ilie · MDA2
Sâmedru
26 octombrie
Sân + Medru · MDA2 · focul lui Sâmedru
Șirul urmează datele din calendar; nu spunem că tradiția le înșiră astfel.
Roata Sân-
Cinci opriri într-un an: de la Sânziene la Sânziene, roata trece prin patru sfinți cu nume scurt și se întoarce cu bâlciul.
VARĂ
SÂNZIENELE
24 iunie
DEX '09 + DER · nume disputat
Opririle, pe rând
SÂNZIENELE
24 iunie
DEX '09 + DER · nume disputat
Ziua lui Ioan, cu numele disputat.
oprirea 1 din 5
SÂNPETRU
29 iunie
MDA2 · sân + Petru
Ziua apostolilor Petru și Pavel.
oprirea 2 din 5
SÂNTILIE
20 iulie
MDA2 · sânt + Ilie
Sfântul Ilie cu nume scurt.
oprirea 3 din 5
SÂMEDRU
26 octombrie
MDA2 · Sân + Medru
Cu focul lui Sâmedru și moșii de toamnă.
oprirea 4 din 5
ÎNTOARCEREA
24 iunie
Buzău 2026 · calendarul județean
Roata se închide: târgul Drăgaica, 6–24 iunie.
oprirea 5 din 5
23 iunie seara → 24 iunie dimineața
Noaptea dintre focuri
24 iunie este ziua, dar povestea arde în noaptea dinainte: focurile din 23, liniștea miezului nopții, cununile dimineții.
Glasul și Cuvântul
Comemorarea liturgică a Nașterii Sfântului Ioan e atestată din secolul al IV-lea; data de 24 iunie vine din cele șase luni față de Crăciun (Luca 1,36). E singurul sfânt — în afară de Fecioara Maria — a cărui naștere o prăznuiește liturghia.
„Ioan este glasul, iar Domnul «la început era Cuvântul»”
Augustin, Predica 293 despre nașterea Botezătorului (Sermo 293, 1–3), în traducerea lui Marius Comper; fragmentul se citește și azi în Oficiul lecturilor din 24 iunie.
Focurile care nu intră în biserică
După istoricul Ronald Hutton, focurile aprinse la 23 iunie sunt unul dintre cele mai răspândite obiceiuri populare europene: din Irlanda până în Siberia, din Norvegia până în Algeria. Vechi rituri ale focului au fost absorbite în cultura creștină, iar sfârșitul perioadei solstițiale, 24 iunie, a fost închinat lui Ioan Botezătorul ca pandant al Crăciunului de la solstițiul de iarnă. Focurile nu au intrat însă niciodată în liturghia formală: ard lângă sărbătoare, nu în ea.
Ce spun dicționarele despre noapte
Cununile
„Se fac buchete și se împletesc cununi în ziua de 24 Iunie, care apoi se pun la ferestre, la poartă, spre a feri pe ai casei de rele și a le aduce noroc” (CADE).
Liniștea
În Noaptea de sânziene, după credința populară, se lasă o liniște deplină în natură (MDA2).
Zilele florilor
Zilele din jurul sărbătorii sunt zilele florilor în Muntenia și în sudul Moldovei (Scriban).
23 SEARA
focurile
MIEZUL NOPȚII
liniștea
24 DIMINEAȚA
cununi și bâlci
Vecinii din aceeași noapte
Kupala
Noaptea Kupala cade pe sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan — în calendar gregorian, în noaptea de 23 spre 24 iunie; acolo unde se ține calendarul iulian, în noaptea de 6 spre 7 iulie. După Vasmer, apud Wikipedia, (Ivan) Kupala e o variantă a numelui (Ioan) Botezătorul; alți cercetători leagă numele de scăldatul ritual sau îl socotesc un nume mai târziu. Semnele nopții: focuri, cununi plutitoare, floarea ferigii. Hutton notează că rușii numesc noaptea „Ivana Kupala”.
Shakespeare
În Anglia lui Shakespeare, Midsummer era sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul, la 24 iunie — cu focuri și procesiuni, arată Biblioteca Folger. Lumea zânelor din Visul unei nopți de vară face vecinătatea irezistibilă, dar paralela rămâne una culturală, nu o genealogie demonstrată a Sânzienelor.
Dimineața, la bâlci
24 iunie dimineața: cununi pe porți și târgul Drăgaica — ieri în dicționare, azi la Buzău.
Bâlciul din dicționare
Șăineanu (1929): „la Drăgaică se țin bâlciurile din Buzău și Mizil”. Scriban (1939) adaugă „și aiurea”. Mărturii vechi de aproape un veac — dar povestea nu s-a încheiat în ele.
Două vorbe, două țări
Șăineanu descria în 1929 această împărțire: drăgaică în Muntenia, sânziene în Moldova.
Cine e mama Drăgăicii?
DEX '09, MDA2 și Scriban: din bg. dragaika. Șăineanu: derivat din dragă. DER adaugă a treia bănuită: un eufemism intern din drag, cu sufixul -oaică — și răstoarnă direcția: „cuvîntul bg. poate proveni din rom.” Dezacordul rămâne deschis, cu toate părerile pe masă.
MDA2 trece bâlciul și la 20 iulie; îl notăm fără să-l explicăm.
Jocul fetelor
DEX '09 știe drăgaica și ca joc, și ca melodie de joc, jucată de fete. Pașii rămân la pagina care se ocupă de joc:
„Se fac buchete și se împletesc cununi în ziua de 24 Iunie, care apoi se pun la ferestre, la poartă … spre a feri pe ai casei de rele și a le aduce noroc”
Un nume, trei fosile
SĂRBĂTOARE
24 iunie, Nașterea lui Ioan
FLOARE
Galium verum, galbenă
ZÂNĂ
ielele nopții
Le spui pe toate trei când spui Sânziene.
Leagă numele
Șase runde, trei feluri: sensuri la dicționare, nume la sfinți, obiceiuri la zile. Fiecare rundă predă un rând din tabelul de surse.
Scor: 0 / 6
Trei numere
- 19→8
- litere pe traseul lui Scriban: de la sanctus dies Johannis la sânziana
- 24
- iunie: ziua lui Ioan, cu șase luni înaintea Crăciunului
- 4
- nume de sfinți pe roată: Sânziene, Sânpetru, Sântilie, Sâmedru
Trei lucruri mai complicate decât par
„Sânzienele sunt zâne păgâne mai vechi decât creștinismul.”
Etimologia numelui și vârsta credințelor sunt două întrebări diferite. DEX și MDA2 leagă numele de ziua Sfântului Ioan; DER propune *sanctae Dianae, contaminat cu Sanctus Iohannes. Niciuna dintre aceste etimologii, singură, nu poate data toate credințele despre iele.
„Drăgaica vine de la dragă, de la dragoste.”
DEX '09, MDA2 și Scriban dau bg. dragaika; Șăineanu o derivă din dragă, iar DER bănuiește un eufemism intern — cu precizarea că „cuvîntul bg. poate proveni din rom.” Trei păreri, nicio încheiere.
„Focurile de Sânziene țin de slujba bisericii.”
După Hutton, focurile din 23 iunie nu au intrat niciodată în liturghia formală: ard lângă sărbătoare, nu în ea.
Surse
Dicționarele întâi, apoi sărbătoarea și focurile, apoi vecinii nopții. Fiecare afirmație cu risc trimite la sursa ei.
| ID | Afirmație | Sursă |
|---|---|---|
| C01 | sânziana = sărbătoarea de 24 iunie / plante / iele; Lat. sanctus dies Johannis | DEX '09 |
| C02 | sărbătoarea = drăgaica = Nașterea lui Ioan; Noaptea de ~; ml sanctus dies Johannis | MDA2 |
| C03 | *sînt Joane, *sînjuene, sînziene, sînziana, din sanctus Joannes | Scriban |
| C04 | Ioan singur „nu ajunge”; *sanctae Dianae prin încrucișare cu Sanctus Iohannes | DER |
| C05 | ziua lui Ioan + fata cea mai frumoasă + Cosânzeana | Șăineanu |
| C06 | drăgaica: sărbătoare, joc, fete, bâlci la 24 iunie; din bg. dragaika | DEX '09 |
| C07 | E: bg драгайка; bâlci la 24 iunie sau 20 iulie; sin. iele, rusalii, șoimane | MDA2 |
| C08 | derivat din dragă; Muntenia/Moldova; bâlciurile din Buzău și Mizil | Șăineanu |
| C09 | bg. dragaĭka; bâlci „la Buzău, la Mizil și aiurea” | Scriban |
| C10 | Sân + Medru, 26 octombrie; focul lui Sâmedru | MDA2, Șăineanu, D.Religios |
| C11 | sânt + Ilie, 20 iulie | MDA2 |
| C12 | sân + Petru, 29 iunie, Petru și Pavel | MDA2, D.Religios |
| C13 | comemorarea liturgică din secolul al IV-lea; 24 iunie, cu șase luni înaintea Crăciunului | EWTN–Vatican; Benedict XVI; Cantalamessa |
| C14 | Sermo 293, 1–3; fragmentul în Oficiul lecturilor din 24 iunie | Augustin, apud agapebiblestudy |
| C15 | focurile din 23 iunie; închinate lui Ioan ca pandant al Crăciunului; niciodată în liturghie | Hutton |
| C16 | Fors Fortuna tot la 24 iunie; Ovidiu, Fastele VI.773–786 | Platner & Ashby |
| C17 | Kupala pe Nașterea lui Ioan; 23–24 iunie sau 6–7 iulie; Vasmer + Mel'nychuk + Sokolova | Wikipedia |
| C18 | Midsummer = sărbătoarea lui Ioan, cu focuri și procesiuni; paralela, culturală | Folger |
| C19 | cununi de 24 iunie la ferestre și porți, de rele și de noroc | CADE |
| C20 | Sanctus dies Iohannis | NODEX |
| C21 | „Drăgaica”, 6–24 iunie 2026, Piața Volantă Drăgaica, Buzău | CJ Buzău, calendarul 2026 |
| C22 | ambele familii de explicații: Ioan (DEX…) și Diana (Eliade…); Candrea 1927 | Chelariu 2015; Drăucean 2009 |
Dicționare, pe dexonline
Sărbătoarea și focurile
- Nașterea Sfântului Ioan — EWTN Vatican
- Angelus, 24 iunie 2012 — Benedict XVI
- Omilia din 2007 — Cantalamessa
- Predica 293 — Augustin
- Focurile Sfântului Ioan — Hutton
- Fors Fortuna — Platner & Ashby
Vecinii nopții
Etimologia în literatură
Târgul de azi
Pagini-surori
Metoda: fiecare rând din tabel a fost citit în sursă înainte de a ajunge pe pagină; cuvintele din dicționare sunt citate după transcrierile dexonline, cu ortografia fiecărei ediții. Traducerea din Augustin și parafrazarea din Ovidiu îi aparțin lui Marius Comper. Întrebările rămase deschise stau pe pagină ca întrebări: încrucișarea cu Diana, mama Drăgăicii, Roma ca simplă coincidență de dată.
Litere: Fraunces, Newsreader și Atkinson Hyperlegible, sub licența SIL Open Font.