De ce te închini, în fiecare săptămână, la cinci zei morți?

Luni – vineri: ce spun dicționarele

Cinci zei, cinci zile lucrătoare

Româna păstrează săptămâna planetară latină aproape neatinsă de luni până vineri. Dicționarul explică fiecare nume prin ziua planetei lui: [dies] Lunae, Martis, Mercuris, Jovis, Veneris.

luni lunae

Luna

Luni vine din [dies] Lunae, ziua Lunii. DEX citează forma lunis, adică lunae, și trimite la Lună. E singura zi numită după un corp ceresc pe care îl vezi cu ochiul liber în fiecare noapte senină.

marți martis

Marte

Marți vine din [dies] Martis, ziua lui Marte, zeul războiului. DEX dă simplu martis [dies]. Franceza mardi și italiana martedì păstrează același zeu.

miercuri mercuris

Mercur

Miercuri vine din [dies] Mercuris, ziua lui Mercur, mesagerul zeilor. DEX dă mercuris [dies]; Dicționarul Candrea consemnează și varianta MERCURII DIES. E zeul cel mai iute, cu zi la mijlocul săptămânii.

joi jovis

Jupiter

Joi vine din [dies] Jovis, ziua lui Jupiter, stăpânul zeilor. DEX dă Lat. [dies] Jovis. Franceza jeudi și spaniola jueves îl păstrează pe același zeu suprem.

vineri veneris

Venus

Vineri vine din [dies] Veneris, ziua lui Venus, zeița iubirii. DEX dă Lat. Veneris [dies]. Săptămâna de lucru se încheie cu zeița cea mai blândă.

De ce stau zeii amestecați

Socoteala care a amestecat săptămâna

Planetele aveau o scară fixă, de la cea mai înceată la cea mai iute: Saturn, Jupiter, Marte, Soare, Venus, Mercur, Lună. Fiecare oră a zilei aparținea, pe rând, câte unei planete, iar planeta primei ore dădea numele zilei. O zi are douăzeci și patru de ore, iar douăzeci și patru înseamnă trei șiruri întregi de șapte plus trei ore. De aceea fiecare zi începe cu trei trepte mai jos pe scară, iar șirul zilelor iese amestecat.

24 = 3×7+3

Scara caldeeană, de la planeta cea mai înceată la cea mai iute:

1. ♄ Saturn
2. ♃ Jupiter
3. ♂ Marte
4. ☉ Soare
5. ♀ Venus
6. ☿ Mercur
7. ☽ Lună

Pornește oreleO oră mai departeDe la capăt

Ordinea de afișare a zilelor:

veche, de la sâmbătă modernă, de la duminică modernă, de la luni

Ora 1 din 168: Saturn stăpânește ora; ziua sâmbătă aparține Saturn.

Stăpânii zilelor, în ordinea veche:

1. ♄ sâmbătă
2. ☉ duminică
3. ☽ luni
4. ♂ marți
5. ☿ miercuri
6. ♃ joi
7. ♀ vineri

Toate cele 168 de ore, calculate din scară: fiecare zi începe cu trei trepte mai jos.

sâmbătă	Saturn♄	Jupiter♃	Marte♂	Soare☉	Venus♀	Mercur☿	Lună☽	Saturn♄	Jupiter♃	Marte♂	Soare☉	Venus♀	Mercur☿	Lună☽	Saturn♄	Jupiter♃	Marte♂	Soare☉	Venus♀	Mercur☿	Lună☽	Saturn♄	Jupiter♃	Marte♂
duminică	Soare☉	Venus♀	Mercur☿	Lună☽	Saturn♄	Jupiter♃	Marte♂	Soare☉	Venus♀	Mercur☿	Lună☽	Saturn♄	Jupiter♃	Marte♂	Soare☉	Venus♀	Mercur☿	Lună☽	Saturn♄	Jupiter♃	Marte♂	Soare☉	Venus♀	Mercur☿
luni	Lună☽	Saturn♄	Jupiter♃	Marte♂	Soare☉	Venus♀	Mercur☿	Lună☽	Saturn♄	Jupiter♃	Marte♂	Soare☉	Venus♀	Mercur☿	Lună☽	Saturn♄	Jupiter♃	Marte♂	Soare☉	Venus♀	Mercur☿	Lună☽	Saturn♄	Jupiter♃
marți	Marte♂	Soare☉	Venus♀	Mercur☿	Lună☽	Saturn♄	Jupiter♃	Marte♂	Soare☉	Venus♀	Mercur☿	Lună☽	Saturn♄	Jupiter♃	Marte♂	Soare☉	Venus♀	Mercur☿	Lună☽	Saturn♄	Jupiter♃	Marte♂	Soare☉	Venus♀
miercuri	Mercur☿	Lună☽	Saturn♄	Jupiter♃	Marte♂	Soare☉	Venus♀	Mercur☿	Lună☽	Saturn♄	Jupiter♃	Marte♂	Soare☉	Venus♀	Mercur☿	Lună☽	Saturn♄	Jupiter♃	Marte♂	Soare☉	Venus♀	Mercur☿	Lună☽	Saturn♄
joi	Jupiter♃	Marte♂	Soare☉	Venus♀	Mercur☿	Lună☽	Saturn♄	Jupiter♃	Marte♂	Soare☉	Venus♀	Mercur☿	Lună☽	Saturn♄	Jupiter♃	Marte♂	Soare☉	Venus♀	Mercur☿	Lună☽	Saturn♄	Jupiter♃	Marte♂	Soare☉
vineri	Venus♀	Mercur☿	Lună☽	Saturn♄	Jupiter♃	Marte♂	Soare☉	Venus♀	Mercur☿	Lună☽	Saturn♄	Jupiter♃	Marte♂	Soare☉	Venus♀	Mercur☿	Lună☽	Saturn♄	Jupiter♃	Marte♂	Soare☉	Venus♀	Mercur☿	Lună☽

Alegerea ordinii schimbă numai afișarea. Socoteala rămâne aceeași: ziua de sâmbătă deschide șirul vechi, fiindcă așa îl arată graffiti-ul de la Pompei, CIL IV 6778–6779.

Mecanismul e antic, nu o explicație modernă. Cassius Dio îl descrie în Istoria romană 37.18–19, iar Vettius Valens dedică săptămânii planetare o parte însemnată a Antologiilor, pe la mijlocul secolului al II-lea.

Sâmbăta: Sabatul păstrat

Sâmbătă vine din sabbatum, Sabatul. DEX dă lat. sambata, sl. sonbota: cuvântul a ajuns în română prin latină, poate prin slavă. Dicționarul Candrea lămurește la fel: slav. SOBOTA, din lat. SABBATUM.

Aici româna a refuzat planeta. În săptămâna planetară, ziua a șaptea aparținea lui Saturn, prima treaptă a scării. Creștinii au păstrat însă numele Sabatului ebraic, iar sâmbăta românească nu e ziua lui Saturn.

Traseul exact — direct din latină sau prin slavă — rămâne nestabilit în DEX.

Ziua redenumită

Duminica: ziua Soarelui, devenită ziua Domnului

Duminică vine din [dies] dominica, ziua Domnului. DEX dă Lat. [dies] dominica, iar Dicționarul Candrea o numește „unica numire creștină a zilelor săptămânii”. Înainte de redenumire, ziua se chema dies solis, ziua Soarelui.

Nicio dată unică a redenumirii nu se cunoaște. Cea mai veche atestare discutată a lui kuriakē, ziua Domnului, stă în Apocalipsa 1:10. Didahia 14 o pomenește, iar Clement, pe la 190, e primul care leagă limpede ziua Domnului de duminică. Legea lui Constantin din 321 îi spune încă dies solis.

Legea din 321, în cuvintele ei

Împăratul Constantin a dat odihnei de duminică putere de lege. Textul de mai jos e legea întreagă, Codex Justinianus 3.12.2, cu traducerea alăturată. Țăranii sunt scutiți, ca să nu piardă vremea semănatului.

scutirea țăranilor

Legea e datată la 3 martie 321, după subscripție: pp. V non. Mart., sub consulii Crispus al II-lea și Constantin al II-lea. Unele lucrări moderne scriu 7 martie; data din subscripție rămâne 3 martie 321. Legea e adresată lui Helpidius.

Textul latin urmează ediția publicată în Codex Justinianus; traducerea engleză a lui Philip Schaff stă în ediția engleză a acestei pagini.

Cine a refuzat târgul roman

Oglinzile: trei refuzuri

Nu toată lumea a păstrat zeii Romei. Germanicii au înlocuit patru zei cu ai lor, slavii au numărat zilele în loc să le închine zeilor, iar portughezii au numărat și ei, după un episcop care a refuzat numele păgâne.

Germanicii au schimbat patru zei

Engleza păstrează Soarele, Luna și Saturn de la romani. Patru zile au primit zei germanici echivalenți, prin interpretatio germanica.

Pentru vineri, unele lucrări o dau pe Freyja în locul lui Frigg. Cele două zeițe se confundă ușor în surse; pagina o arată pe Frigg și notează rivala.

Slavii au numărat zilele

Rusa nu închină zilele niciunui zeu. Le numără de la duminică: a doua, mijlocul, a patra, a cincea. Lunea vine „după duminică”, sâmbăta păstrează Sabatul, iar duminica e Învierea.

Sensurile urmează dicționarele rusești curente și studiile citate la surse.

Portughezii numără și ei

Portugheza e singura limbă romanică în care zilele de luni până vineri se numără: segunda-feira, terça-feira, quarta-feira, quinta-feira, sexta-feira. Duminica a rămas domingo, iar sâmbăta sábado. Numerotarea vine din secolul al VI-lea, de la Martin de Braga, care a refuzat numele păgâne ale zilelor.

Patru greșeli frecvente

1. Ordinea zilelor pare trasă la sorți.

   Ea urmează socoteala orelor planetare: 24 = 3×7+3. Simulatorul de mai sus o calculează din scară, fără nicio listă scrisă de mână. Graffiti-ul de la Pompei, CIL IV 6778–6779, arată deja șirul vechi, cu sâmbăta la început, înainte de 79.

2. Duminica ar fi invenția lui Constantin.

   Creștinii se adunau duminica cu două veacuri înaintea legii. Iustin Martirul scrie pe la 155, în Apologia întâi 67: „în ziua numită a Soarelui, toți cei din orașe și de la țară se adună laolaltă” (traducere de Marius Comper). Legea din 321 a făcut din duminică o zi de odihnă civilă și îi spunea încă dies solis.

3. Săptămâna de șapte zile vine sigur din Babilon.

   Nu se știe sigur. Babilonienii aveau scheme lunare, fără un ciclu fix de șapte zile. Legătura dintre planete și zile e o inovație a astrologiei elenistice, iar săptămâna de șapte zile, ca măsură statornică a timpului, e o invenție a Imperiului roman timpuriu, din contopirea săptămânii biblice cu cea planetară.

4. Toate zilele englezești poartă zei nordici.

   Numai patru. Soarele, Luna și Saturn au rămas romani în engleză; Tiw, Woden, Thor și Frigg au înlocuit patru planete. Tabelul germanic de mai sus arată exact care.

Cine ți-a numit ziua?

Cinci cărți, cinci zile. Alege răspunsul bun în fiecare carte.

Mai departe, pe același raft

Ce nu știm (și spunem)

• De unde vine săptămâna de șapte zile. Ipoteza babiloniană rămâne nedovedită: nu se știe sigur.
• Când a primit duminica numele de dominica. Avem atestări răspândite, nu o dată unică.
• Pe ce drum a ajuns sabbatum în română: direct din latină sau prin slavă. DEX dă ambele forme.
• Cine e zeița zilei de vineri în engleză: Frigg sau Freyja. Sursele se împart.
• Ce a hotărât exact Martin de Braga. Numerotarea portugheză vine de la el, detaliile sinodului rămân nesigure.

Spui numele zeilor de șapte ori pe săptămână. Acum știi care sunt.

Surse

Dicționarele întâi, apoi legea și textele vechi, apoi studiile. Fiecare afirmație cu risc trimite la sursa ei.

Dicționare

• luni: DEX
• marți: DEX
• miercuri: DEX
• joi: DEX
• vineri: DEX
• sâmbătă: DEX
• duminică: DEX

Legea și textele vechi

• Codex Justinianus 3.12.2, textul latin
• Philip Schaff despre legea duminicii
• Iustin Martirul, Apologia întâi 67

Săptămâna planetară

• Sacha Stern, capitolul 1 (PDF)
• Cassius Dio, Istoria romană 37
• Mecanismul orelor planetare, rezumat

Oglinzile

• Zilele germane (CalendarZ)
• Zilele slave (Orthodox Christian)
• Martin de Braga (Starhope)
• Zilele portugheze (daysoftheweek)

Fundal

• dies dominica (Encyclopedia.com)
• Proiectul calendarelor (UCL)

Litere: Fraunces, Newsreader și Atkinson Hyperlegible, sub licența SIL Open Font.