DOUĂ CUVINTE, DOUĂ ISTORII
De ce avem două cuvinte pentru același mort
Strigoi vine de la Roma, prin latinescul striga. Vampir vine dintr-un cuvânt slav cu obârșia disputată, ajuns în toată Europa prin două rapoarte austriece despre dezgropări din Serbia, în 1725 și 1732, și prin ziarele Londrei — întors la noi ca neologism francez.
Moștenitorul latin
strigoi · română
Călătorul slav
București · 1872
strigoi · română — Vampiri · București · 1872
- 9 morți în 8 zile
- Kisilova, 1725
- 26 ianuarie 1732
- Visum et Repertum, Belgrad
- 20 mai 1732
- „Vampyres“, Londra
Harta cuvintelor
Două trasee orientative: moștenirea latină, de la Roma în graiurile românești, și depeșa din 1732, din două sate sârbești până la Londra și Paris. Fiecare capitol mută harta; celălalt traseu pălește.
- cuvântul
- strix – striga
- timpul
- latină
- locul
- Roma
Alege un punct de pe hartă pentru fișa locului
Depeșa, oprire cu oprire: 1725–1872
Capitolul 1
Cuvântul Romei
strix – striga · latină · Roma
La Roma, strix era mai întâi o pasăre de noapte cu țipăt ascuțit. În latina târzie, striga ajunge duh rău al nopții, babă fermecătoare, ființă care poftește carne și sânge de om, mai ales de prunc.
Tot de aici vin italiana strega și stregone, franceza stryge, poloneza strzyga (poate chiar din română), maghiara sztriga și albaneza shtriga — plus verbul românesc a striga, „a țipa“.
Capitolul 2
Moștenirea
strigă – strigoi · graiuri · Dacia – România
Româna păstrează cuvântul Romei și-l îmbracă românește: strigă primește sufixul augmentativ -oi și ajunge strigoi. DEX ’98 dă morfologia pe scurt: „Strigă + suf. -oi.“
Între timp, striga medievală bântuie închipuirea apuseană ca vrăjitoare zburătoare, iar formele înrudite se răspândesc din Italia până în Polonia și Albania.
Capitolul 3
Balamaia
vàmpīr – Vampir · 1725 – 1732 · Kisilova – Belgrad
Între 1718 și 1739, nordul Serbiei se află sub stăpânire austriacă directă, cu cârmuire militară de la Viena. În satele de graniță mor oameni pe capete, iar satele cer dezgropări.
La Kisilova, 1725: Petar Blagojević moare, iar în opt zile mor nouă oameni după boli de circa o zi; muribunzii spun că el îi sugrumă noaptea. Provisorul imperial Ernst Frombald vede trupul neputrezit, cu sânge în gură, și-l arde după ce țărușul scoate sânge „proaspăt de tot“.
La Medveđa, iarna 1731–1732: al doilea val. Arnold Paole murise prin 1726, căzut dintr-un car cu fân; groapa deschisă la patruzeci de zile arată trup neputrezit, cu sânge proaspăt curs din ochi, nas, gură și urechi. Chirurgii Glaser și Flückinger scriu rapoarte; cel din urmă, Visum et Repertum, se semnează la Belgrad la 26 ianuarie 1732 și se tipărește la Nürnberg în același an.
Capitolul 4
Depeșa
Vampir – Vampyres – vampire · 1732 · Belgrad – Londra – Paris
Rapoartele se traduc spre vest și nord și hrănesc spaima de vampiri a veacului în Germania, Franța și Anglia. Relatarea din 1725 se tipărește în Wienerisches Diarium; Visum et Repertum se tipărește la Nürnberg în 1732.
Cea mai veche folosire englezească tipărită pe care o cunoaștem e din The London Journal, 20 mai 1732: „…certain dead Bodies (call’d there Vampyres) had kill’d several Persons by sucking out all their Blood…“ — morții din „Medreyga“ omorâseră mai mulți oameni, sugându-le tot sângele. Forma germană Vampir trece prin franceză și ajunge englezescul vampire.
O verigă rămâne nesigură: trecerea prin maghiară, pomenită de unele dicționare, e contestată. Pe hartă, piciorul de la Buda apare întrerupt.
Capitolul 5
Întoarcerea acasă
vampire – vampir · după 1732 – 1872 · Paris – București
Româna împrumută călătorul înapoi — DEX ’98 dă „Din fr. vampire, germ. Vampir.“ Prima atestare românească nu se știe; folosirea literară e sigură la 1872, când Negruzzi scrie „Vampiri, stafii și balauri, strigoi“ — ambele cuvinte într-un singur rând.
Între timp, strigoi rămâne cuvântul din popor, moștenit de la Roma. Despre ce făceau oamenii împotriva strigoilor scrie atlasul dedicat: strigoi-atlas: ce făceau oamenii împotriva strigoilor.
Depeșa, pe scurt
- 1725 vàmpīr Kisilova
- 1732 Vampir Belgrad, 26 ianuarie
- 1732 Vampir Viena, Wienerisches Diarium
- 1732 formă necunoscută Nürnberg, tipăritură
- 20 mai 1732 Vampyres Londra, The London Journal
- după 1732 vampire Paris, dată nestabilită
- 1872 Vampiri București, Negruzzi
Toate locurile — Fiecare punct de pe hartă, cu cuvântul și capitolul lui.
Roma — strix – striga, latină
Pasărea de noapte ajunge duh rău; de aici pornește traseul latin.
Italia — strega, stregone, cuvânt înrudit
Forma italiană a aceleiași rădăcini latine.
Ulpia Traiana — strigă, Dacia romană
Latina prinde rădăcini în Dacia; cuvântul se îmbracă românește.
Graiurile românești — strigoi, română
Strigă plus -oi: cuvântul din popor, păstrat până azi.
Cracovia — strzyga, înrudire nesigură
Forma poloneză — un dicționar etimologic o dă ca posibil împrumut din română.
Buda — sztriga, cuvânt înrudit
Forma maghiară — iar piciorul întrerupt spre Viena arată legătura contestată din lanțul vampir.
Tirana — shtriga, cuvânt înrudit
Forma albaneză a aceleiași rădăcini latine.
Kisilova — vàmpīr, 1725
Nouă morți în opt zile; raportul lui Frombald, tipărit în Wienerisches Diarium.
Medveđa — vàmpīr, 1731–1732
Al doilea val; anchetele lui Glaser și Flückinger.
Belgrad — Vampir, 26 ianuarie 1732
Visum et Repertum se semnează aici.
Viena — Vampir, 1732
Cârmuirea militară și Wienerisches Diarium duc vorba mai departe.
Nürnberg — formă necunoscută, 1732
Visum et Repertum se tipărește aici; forma exactă nu apare în sursele noastre.
Londra — Vampyres, 20 mai 1732
The London Journal: cea mai veche folosire englezească tipărită cunoscută.
Paris — vampire · stryge, după 1732
Franceza dă forma care ajunge în engleză și, mai târziu, în română. Tot aici trăiește și stryge, ruda franceză a strigei.
București — Vampiri, 1872
Negruzzi scrie ambele cuvinte în același rând.
Definițiile, față în față
Două intrări din DEX ’98 țin toată deosebirea: una moștenește, alta împrumută.
strigoi s. m.
„Sufletul unui om (mort sau viu) care s-ar transforma în timpul nopții într-un animal sau într-o apariție fantomatică, pricinuind neajunsuri celor pe care îi întâlnește; p. ext. om născut într-o zodie nefavorabilă…“
Strigă + suf. -oi.
vampir s. m.
„VAMPIR, vampiri, s. m. … – Din fr. vampire, germ. Vampir.“
Una arată obârșia latină; cealaltă arată împrumutul francez.
Strigoi sau vampir?
Opt citate, două cuvinte. Alege moștenitorul latin sau călătorul slav, apoi citește răspunsul cu tot cu sursă.
1
„Sufletul unui om (mort sau viu) care s-ar transforma în timpul nopții…“
2
„Din fr. vampire, germ. Vampir.“
Răspuns
Etimologia din DEX a vampirului: din franceză și germană, nu moștenire din latină.
3
„…certain dead Bodies (call’d there Vampyres) had kill’d several Persons by sucking out all their Blood…“
Răspuns
The London Journal, 20 mai 1732: cea mai veche folosire englezească tipărită pe care o cunoaștem.
4
„fresh blood had flowed from his eyes, nose, mouth, and ears“
Răspuns
Trupul lui Arnold Paole, dezgropat la patruzeci de zile — relatarea anchetei lui Flückinger, după articolul-sursă.
5
„…completely fresh blood… through the ears and mouth“
Răspuns
Trupul lui Blagojević la țarușare — relatarea lui Frombald, după articolul-sursă; Kisilova 1725.
6
„Vampiri, stafii și balauri, strigoi“
Răspuns
Șiretlicul: Negruzzi pune ambele cuvinte în același rând, la 1872. Oricare alegere e jumătate bună.
7
„Strigă + suf. -oi.“
8
„Proto-Slavic *ǫpyrь… possibly from Proto-Turkic“
Răspuns
Citatul cu cârlig: dincolo de *ǫpyrь, obârșia rămâne disputată — ipoteza turcică *ōpur sau construcție slavă autohtonă.
0 din 8 — alege la fiecare citat.
Numerele, fiecare cu sursa lui
De la Medveđa vin mai multe socoteli; le ținem pe fiecare cu raportul lui. Niciun total amestecat.
- 9
- morți în opt zile
- Kisilova 1725 · Frombald
- 8
- zile, valul de la Kisilova
- Frombald
- 4
- morți în 20–30 de zile
- Medveđa, primul val
- 40
- de zile până la dezgroparea lui Paole
- Flückinger
- 13
- morți în șase săptămâni, la 12 decembrie
- Glaser
- 10+
- morți în câteva săptămâni
- Medveđa, al doilea val
- 26
- ianuarie 1732, Visum et Repertum
- Belgrad · Flückinger
- 20
- mai 1732, „Vampyres“
- The London Journal
- 1718–1739
- Serbia austriacă
- Passarowitz – Belgrad
- 1872
- „Vampiri“ la Negruzzi
- DLRLC
Patru greșeli obișnuite
„Vampir e cuvânt românesc vechi.“
DEX îl dă din franceză și germană: e un neologism din secolul al XIX-lea. Cuvântul vechi românesc e strigoi, din latină.
„Strigoi înseamnă vampirul lui Dracula.“
Strigoiul din popor e un duh tulburat — viu sau mort, nu neapărat băutor de sânge. Mortul băutor de sânge e complexul sârbesc vampir, intrat în presa apuseană la 1732.
„Se știe de unde vine vampir.“
Dincolo de proto-slava *ǫpyrь, obârșia e disputată: ipoteza turcică *ōpur sau construcție slavă autohtonă. Cine dă o singură obârșie drept fapt exagerează.
„Cazurile din 1725 și 1732 dovedesc vampirii.“
Rapoartele austriece arată ce au văzut și ce au făcut dregătorii. Lecturile moderne pun înfățișarea trupurilor pe seama descompunerii.
Ce nu știm (și spunem)
- Prima folosire franțuzească a lui vampire n-are dată în sursele noastre; Parisul de pe hartă rămâne fără an.
- Prima atestare românească a lui „vampir“ nu se știe; sigur e doar rândul lui Negruzzi, din 1872.
- Dincolo de *ǫpyrь, obârșia lui vampir e disputată — ipoteză turcică sau construcție slavă.
- Trecerea prin maghiară e contestată; pe hartă piciorul de la Buda apare întrerupt.
- Numerele de la Medveđa diferă între Glaser și Flückinger; pagina dă fiecare socoteală cu sursa ei.
- Forma exactă tipărită la Nürnberg în 1732 nu apare în sursele noastre; piciorul apare întrerupt.
- O superlativă des citată despre Istra am lăsat-o afară: articolul n-o sprijină.
- O notă etimologică dintr-un dicționar românesc recent ni s-a părut greșită; n-o folosim.
- Dicționarele istorice engleze cu plată n-au fost consultate; spunem „cea mai veche folosire cunoscută“, nu „prima atestare“.
- Două atestări românești timpurii des invocate — Cantemir și Lexiconul Marsilianum — n-au fost verificate la sursă; nu le cităm.
Surse
Dicționarele întâi, apoi rapoartele, apoi fundalul. Legăturile de mai jos duc la paginile citate.
Dicționare
Rapoarte și presă
- Petar Blagojević (EN-wiki)
- Peter Plogojowitz (DE-wiki)
- Arnold Paole (EN-wiki)
- Panica de la Medveđa, pe larg
- Ecoul spaimei din veacul al XVIII-lea
Fundal
- Strigoi (EN-wiki, etimologie)
- Serbia austriacă 1718–1739 (prin Arnold Paole)
- Ce făceau oamenii împotriva strigoilor: strigoi-atlas
Litere: Fraunces, Source Serif 4 și Atkinson Hyperlegible, sub licența SIL Open Font.
Imaginile vin de pe Wikimedia Commons; fiecare figură își arată autorul și licența.