mariuscomper.ukEnglish
Tabula Traiana în peretele de stâncă de la Cazanele Mici, văzută de pe Dunăre; blocul stă chiar deasupra apei lacului

Cazanele Mici, Dunărea · anul 100 și 1969

Tabula Traiana de la Cazanele Dunării: ce scrie pe ea și cum a fost ridicată cu 20 de metri în 1969

În anul 100, Traian a lăsat pe stânca Dunării o tăbliță care spune într-o propoziție cum a făcut drumul prin defileu. Între 1967 și 1969, când lacul Porților de Fier urma să acopere locul, un bloc de cam 260 de tone, cu tăblița și cu o fâșie din drum, a fost tăiat din munte și ridicat cu 20 de metri. Mai jos: cele șase cuvinte ale propoziției, ce a rămas din ele în română și blocul, pe care îl poți ridica singur.

Foto: Erik Cleves Kristensen, CC BY 2.0

Ce este Tabula Traiana?
O inscripție săpată în anul 100 în stânca Dunării, la Cazanele Mici, prin care Traian anunță, după lectura editorilor, refacerea drumului roman prin defileu.
Unde se află?
Pe malul sârbesc al Dunării, în Parcul Național Đerdap, la 44,657° N, 22,310° E. Se vede cel mai bine de pe apă; în 2021, o scrisoare a unui cititor din Politika vorbea despre un belvedere nou deasupra, lângă Golo Brdo.
Ce scrie pe ea?
Numele și titlurile lui Traian, apoi o propoziție: munții tăiați, grinzile ridicate (sau îndepărtate, după unii cercetători), drumul refăcut.
De ce nu mai e unde a fost pusă?
Barajul Porțile de Fier I urma să ridice apa peste ea. În 1967–1969 blocul cu tăblița, cam 260 t, a fost tăiat din munte și ridicat cu cca 20 m.
Câte dintre cele șase cuvinte mai sunt în română?
Unul moștenit direct (munte), unul al cărui verb de bază e moștenit (a face), două al căror sens îl exprimă alte cuvinte și două pierdute.

Ce scrie pe piatră

Titlurile fixează anul. Traian apare ca pontifex maximus, cu a patra putere tribuniciană și al treilea consulat, ceea ce duce la anul 100. Titlul Dacicus lipsește, în acord cu data: l-a primit abia în 102, după primul război dacic.

Textul e săpat pe o tabula ansata, o tăbliță cu „mânere” laterale, într-un cadru arhitectural, cu doi genii înaripați care o poartă; dedesubt era, probabil, un Danubius îngenuncheat (Lupa). Frontonul de deasupra e mai nou decât sculptura originală, spune raportul din 1969. Literele uriașe TABULA TRAIANA au fost adăugate în 1891, potrivit Geoparcului Đerdap.

Unde
Cazanele Mici (Mali Kazan), malul sârbesc, Parcul Național Đerdap; 44,657° N, 22,310° E (OpenStreetMap, Wikidata)
Când
Anul 100
Număr
CIL III 1699 = CIL III 8267; AE 1973, 474; ILJug 63
Dimensiuni
tăblița: 175 × 410 cm; blocul mutat: 7,5 m lungime
Cum o vezi
cel mai bine de pe Dunăre, din Orșova, Dubova sau Tekija; un belvedere lângă Golo Brdo, după o scrisoare din Politika, 2021
Tabula Traiana de aproape: textul latin sub literele uriașe TABULA TRAIANA
Inscripția de aproape.Foto: Ynhockey, Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0

„Împăratul Caesar Nerva Traian Augustus Germanicus, fiul divinului Nerva, mare pontif, învestit pentru a patra oară cu puterea tribuniciană, părinte al patriei, consul pentru a treia oară, tăind munții și ridicând grinzile, a refăcut drumul.”

„A refăcut” traduce verbul restituit [r]e[fecit]; Wikipedia engleză citește fecit, „a făcut”. „Ridicând” alege una dintre cele trei lecturi ale lui sublatis, date mai jos.

Șase cuvinte: ce a rămas din ele în română

Ultima propoziție a inscripției spune în șase cuvinte ce a făcut împăratul cu stânca. Fiecare cuvânt are aici trei rânduri: ce făcea pe stâncă în anul 100, ce s-a făcut aceleiași stânci în 1969 și ce a devenit în română.

IMP · CAESAR · DIVI · NERVAE · F

NERVA · TRAIANVS · AVG · GERM

PONTIF · MAXIMVS · TRIB · POT · IIII

PATER · PATRIAE · COS · III

· ·

· ·

Textul după Ubi Erat Lupa 15228. Literele din paranteze, scrise mai pal, sunt completate de editori, în parte după copii mai vechi. Potrivit portalului Biseri Dunava i Đerdapa, ultimele două rânduri s-au șters cu timpul.

Atinge un cuvânt din ultima propoziție.

montibus

din munți (ablativ plural al lui mons)

Moștenit

Pe stâncă, în anul 100
Stânca însăși: drumul a fost tăiat în peretele de calcar de pe malul Dunării.
Pe aceeași stâncă, în 1969
Aceeași stâncă a fost tăiată din nou. Un fierăstrău cu sârmă a desprins din munte un bloc cu tăblița și cu o fâșie din drumul roman.
În română
munte, din mons, montem (DEX).

excisis

tăiați, scobiți (participiu al verbului excīdere, „a tăia, a scobi”)

Pierdut

Pe stâncă, în anul 100
Verbul spune ce s-a făcut cu muntele: a fost tăiat, ca să încapă drumul.
Pe aceeași stâncă, în 1969
După tăiere, blocul a fost așezat într-un pat nou, săpat în stâncă cu vreo 20 m mai sus; lucrarea s-a făcut după cota maximă a lacului, 69,5 m (raportul din 1969).
În română
Verbul latin n-a fost moștenit în română. Sensul îl exprimă a tăia, din latina târzie *taliare. Rădăcina lui caedere trăiește în a ucide (din occidere).

Împrumut târziu Împrumut târziu, din franceză: excizie, în medicină.

anconibus

grinzi în consolă (din grecescul ankón, „cot”)

Pierdut

Pe stâncă, în anul 100
Unde peretele cădea drept în apă, grinzi de lemn înfipte în locașuri din stâncă purtau drumul. Mommsen citea altfel: pinteni de stâncă ce stăteau în cale. Detaliile țin de reconstituire.
Pe aceeași stâncă, în 1969
Înainte de ridicare, blocul a fost legat cu tiranți de oțel precomprimat și sprijinit pe suporturi de beton armat; ridicarea s-a făcut pe o schelă metalică.
În română
Niciun urmaș moștenit în română.

Împrumut târziu Împrumut târziu, din franceză și italiană: anconă, „consolă care susține cornișa”. Ancoră nu are legătură.

sublatis

ridicate sau îndepărtate (tollere are ambele sensuri)

Sens exprimat prin alt cuvânt

Pe stâncă, în anul 100
Specialiștii nu se înțeleg. Benndorf: grinzile au fost ridicate, așezate. Mommsen: au fost înlăturați pinteni de stâncă. Swoboda: Traian a scos grinzile unui drum mai vechi.
Pe aceeași stâncă, în 1969
Blocul a fost ridicat cu aproximativ 20 m pe schelă, cu cricuri hidraulice, cam 1 cm pe minut.
În română
A ridica acoperă ambele sensuri, „a înălța” și „a îndepărta”. Originea lui e discutată: DEX îl derivă din eradicare; DER o socotește puțin convingătoare și propune ridicare, „a lega via”.

viam

drumul (acuzativ al lui via)

Sens exprimat prin alt cuvânt

Pe stâncă, în anul 100
Drumul militar prin defileu, care se lucra de multă vreme: Tiberius, apoi Domițian, apoi Traian.
Pe aceeași stâncă, în 1969
Odată cu tăblița a fost mutată și fâșia de drum roman de sub ea. Lungimea totală a blocului: 7,5 m.
În română
Via nu s-a păstrat ca nume al drumului. Locul lui l-au luat cale, din callis („potecă, drum bătătorit”), și drum, din forma slavă drumŭ, la origine grecescul dromos.

Împrumut târziu Împrumut târziu: via în „via Paris”.

refecit

a refăcut (litere restituite: [r]e[fecit])

Verbul de bază, moștenit

Pe stâncă, în anul 100
Dacă lectura editorilor e bună, drumul nu era nou: Traian l-a refăcut. Wikipedia engleză citește fecit, „a făcut”.
Pe aceeași stâncă, în 1969
În 1969 tăblița a fost mutată din loc. Înainte de ridicare s-a luat un negativ al tăbliței, în cauciuc sintetic; blocul a fost așezat în patul nou.
În română
A face vine din facere. A reface s-a format mai târziu, după franțuzescul refaire. Perfectul fecit a lăsat urme în româna veche (fece, feace); în limba standard l-a înlocuit făcu.
  • montibusMoștenit
  • excisisPierdut
  • anconibusPierdut
  • sublatisSens exprimat prin alt cuvânt
  • viamSens exprimat prin alt cuvânt
  • refecitVerbul de bază, moștenit

Un cuvânt moștenit direct (munte), unul al cărui verb de bază e moștenit (a face), două al căror sens îl exprimă alte cuvinte (sublatis, viam) și două pierdute (excisis, anconibus). Trei dintre cele patru care nu s-au păstrat au în română corespondente culte, împrumutate mai târziu, în general prin franceză: excizie, anconă, via.

Cum a fost ridicată tăblița cu 20 de metri

Barajul Porțile de Fier I urma să ridice Dunărea peste locul tăbliței. Raportul scris în 1969 de conservatorul Dobroslav St. Pavlović, reprezentantul investitorului pe șantier, descrie două soluții; o comisie de specialiști a ales-o pe a doua: stânca cu tăblița și cu o parte din drumul roman se taie din munte și se așază cu vreo douăzeci de metri mai sus, „ca raportul ei față de noua suprafață a râului să rămână același ca înainte”.

Alternativa era un zid de beton în formă de pâlnie, care ținea apa departe: monumentul rămânea la locul lui, dar „într-o groapă de vreo douăzeci de metri” sub noul nivel al Dunării, și se cobora la el. Mai jos poți ridica blocul chiar tu, cu lacul sau fără el: la ritmul din 1969, ridicarea propriu-zisă înseamnă 2.000 de minute, adică 33 de ore și 20 de minute de cricuri.

Cele trei fraze din raport, în sârbă

…стена са таблом, па и делом пута, исекла би се из масе, пренела и уградила у обалу, за двадесетак метара више, чиме би пак њен однос према новој површини реке остао исти као и раније…

…посебном бетонском браном левкастог облика, у коју би се могло силазити. На тај начин, споменик би остао на свом аутентичном месту, а у односу на нови ниво Дунава био би у рупи за око двадесет метара испод.

…Кота 69,5 м, према којој је измештен део римског пута са таблом, максимална је висина до које ће Ђердапско језеро запљускивати своје обале.

Pavlović 1969, p. 58 și 60; ortografia normalizată (în fișierul publicat, unele litere cirilice apar ca litere latine).

7,5 mcca 260 t1,75 m+5+10+15+20cota maximă a lacului: 69,5 mapa înainte de barajzid de beton≈ 20 m
Ridicat
0 m
Timp de ridicare, la 1 cm pe minut
0 h 0 min
Zile de lucru, la 1 m pe zi
0
Lacul
lacul: nivelul de dinainte

Punctul de plecare. Blocul cu tăblița și cu fâșia de drum, 7,5 m lungime, cântărește cam 260 t (300 t cu structura de sprijin). Trage de bloc sau de glisor, ori apasă butonul de ridicare.

Peretele văzut de pe apă. Blocul (7,5 m), omul (1,75 m) și ridicarea (20 m) sunt la scară și au numerele din raportul din 1969. Apa e schematică: înălțimea blocului deasupra ei nu apare în surse. Cei 20 m ai lacului sunt numărul planificatorilor pentru acest loc.

Ce a făcut echipa

  • Un negativ al tăbliței în cauciuc sintetic, luat înainte de ridicare.
  • Tiranți de oțel precomprimat și suporturi de beton armat, ca blocul să nu se desfacă.
  • Fierăstrău cu sârmă, pentru a desprinde blocul din munte.
  • Schelă metalică specială și cricuri hidraulice, pentru ridicare.
  • Un pat nou, tăiat în stâncă cu vreo 20 m mai sus, în care a fost așezat blocul.

Numerele, cu sursa lor

Ridicarecca 20 m (raportul din 1969); 21,5 m în amintirea unui participant, 2016
Masa bloculuicca 260 t; cca 300 t cu structura (raportul din 1969)
Lungimea blocului7,5 m, cu tăblița, cadrul și fâșia de drum de dedesubt
Vitezacam 1 cm pe minut; cel mult 2,8 m într-o zi, în medie 1 m
Duratalucrările au început la 1 septembrie 1967; echipa Venčac și-a încheiat tăierea la mijlocul lui mai 1969 și a predat lucrarea firmei Mostogradnja; ridicarea, cu pregătirile ei, a durat cam o lună și jumătate, în toamna anului 1969 (raport)
Nivelul laculuicota 69,5 m, maximul la care lacul își atinge malurile
CineMostogradnja din Belgrad, cu minele și industria de marmură și granit „Venčac” din Aranđelovac
Înălțimea tăbliței față de apănu e dată în sursele găsite

1904 și astăzi

Fotografia din 1904 arată tăblița la locul ei roman, pe un perete de unde literele uriașe TABULA TRAIANA, puse în 1891 potrivit Geoparcului Đerdap, se văd deja. Fotografia de azi arată blocul ridicat cu 20 de metri.

Tabula Traiana în 1904, la locul ei, deasupra Dunării
1904: tăblița la locul ei.FOTO:FORTEPAN / Magyar Földrajzi Múzeum / Erdélyi Mór cége, ID 86997, CC BY-SA 3.0, Wikimedia Commons
Tabula Traiana de aproape, astăzi, cu literele uriașe deasupra textului latin
Astăzi: blocul ridicat.Foto: Ynhockey, CC BY-SA 4.0

Cele două fotografii nu au același cadru. Prima e mai largă, a doua arată inscripția de aproape.

Drumul, de la Tiberius la baraj

  1. 33–34Sub Tiberius se lucrează la drumul din defileu (inscripția CIL III 1698).
  2. anii 90Sub Domițian se lucrează la drum.
  3. 100Traian lucrează la drum (după lectura editorilor, îl reface); inscripția e săpată în stâncă.
  4. 103–105Apolodor din Damasc ridică podul de la Drobeta, cu 20 de piloni. Treci podul în 3D.
  5. 1891Literele uriașe TABULA TRAIANA sunt adăugate deasupra, potrivit Geoparcului Đerdap.
  6. 1904Fotografia din Fortepan arată tăblița la locul ei.
  7. 1964La 7 septembrie încep lucrările la barajul Porțile de Fier I.
  8. 1967–1969Lucrările încep la 1 septembrie 1967; blocul e tăiat din munte și ridicat cu cca 20 m, ridicarea având loc în toamna anului 1969.
  9. 1970–1972Primele agregate pornesc la 6 august 1970; barajul e inaugurat la 16 mai 1972.

Mai multe pe site

Surse și metodă

Numerele ridicării vin din raportul scris în 1969 de conservatorul Dobroslav Pavlović, pe care l-a publicat Institutul de patrimoniu al Serbiei: ridicare de cca 20 m, masă de cca 260 t (300 t cu structura), lungime de 7,5 m, cam 1 cm pe minut, cel mult 2,8 m într-o zi, în medie 1 m. Participantul Dragomir Pavlović a povestit în 2016, la Politika, 21,5 m și peste 300 t; alte surse dau între 14 și 22 m și nu citează raportul.

Schema din secțiunea „Ridicarea” desenează la scară blocul (7,5 m), omul (1,75 m) și ridicarea (20 m). Înălțimea blocului deasupra apei, nivelul vechi al Dunării în acest loc și data la care lacul a ajuns la 69,5 m nu apar în sursele găsite, așa că apa e desenată schematic. Cei 20 m ai lacului sunt numărul planificatorilor din 1969 pentru acest loc.

Literele din paranteze pătrate în text sunt restituiri ale editorilor (Ubi Erat Lupa). Citirea refecit e o restituire; Wikipedia engleză dă fecit. Despre sublatis există trei lecturi, date la cuvântul respectiv.

Nu s-a găsit nicio fotografie liberă din timpul mutării din 1967–1969.