ESSE · FIERI · UN VERB

De ce nu seamănă sunt cu este?

Sunt, ești și este par venite din lumi diferite, dar toate țin de aceeași parte latină: sum/esse. Străinul adevărat stă în fi, fiind, fiu, fie — forme care continuă fieri, „a deveni”. Româna a topit cele două paradigme într-un singur verb, iar analogia i-a refăcut apoi cusăturile.

Topește verbul

2 verbe: esse + fieri topite într-unul
1521: Scrisoarea lui Neacșu: fie, sânt, ești, e atestate împreună
3 noduri: sunt, fiu, fost: unde reconstrucția se complică

Trei imagini, un singur verb:

Scrisoarea din 1521, tiparul lui Coresi, Oltenia lui fui: trei feluri de a vedea același verb.

Mașina paginii

Topirea, formă cu formă

Apasă fiecare formă: se vede de ce parte latină ține și prin ce mecanism. Eticheta de serie e sigură pe toată mașina; incertitudinea — unde există — e a mecanismului, și scrie pe etichetă.

Cum se citesc etichetele

ESSE ESSE · FU- FIERI: Seria latină: de ce parte ține forma. Atribuirea e sigură pe toată mașina — aici nu e disputa.
RECONSTRUCȚIE: Reconstrucție: mecanismul propus de specialiști (Goția & Corcheș; Maiden).
ETIMON PROBABIL: Etimon probabil: cea mai plauzibilă celulă latină (fie < fiat/fiant; fiind după infinitiv).
FORMAȚIE ANALOGICĂ: Formație analogică: refăcută în română după alt tipar (suntem, sunteți după sunt).
MECANISM DISPUTAT: Mecanism disputat: două reconstrucții concurează (sunt, fost).
ATESTAT MECANISM DESCHIS: Atestat: forma apare în texte (e, la 1521). Deschis: sursele paginii nu lămuresc mecanismul (eram, fui).

sunt eu/ei ESSE MECANISM DISPUTAT

Prezent ← esse. Mecanismul e disputat: sint + -unt (Coteanu 1992) sau sunt + unt (Goția & Corcheș 2010)? Grafia literară cu u vine pe filieră latinistă (MDA2) — nu ea decide.

ești tu ESSE RECONSTRUCȚIE

Reconstrucția Goția & Corcheș (2010): analogic din est + i (după conjugarea a IV-a) + desinența -ști (dorești).

este el ESSE RECONSTRUCȚIE

Reconstrucția Goția & Corcheș (2010): din est + desinența -it, încă din latina dunăreană.

e el, scurt ESSE ATESTAT

Varianta redusă a lui este; la 1521 e singura formă de persoana a III-a (Neacșu n-are este).

suntem noi ESSE FORMAȚIE ANALOGICĂ

Mai întâi semu < simus (conjunctiv, nu sumus); modernul, analogic după persoana a VI-a sunt. (Coteanu; Goția & Corcheș; Maiden)

sunteți voi ESSE FORMAȚIE ANALOGICĂ

Mai întâi seți < sitis; modernul, analogic după persoana a VI-a sunt. (Coteanu; Goția & Corcheș; Maiden)

eram eu/noi, era ESSE MECANISM DESCHIS

Serie: imperfect ← esse. Corespondența persoană cu persoană nu e elucidată în sursele paginii.

fui · fusei eu, a fost odată ESSE · FU- MECANISM DESCHIS

Serie: perfect ← fui. Trăiește în graiul oltenesc și în scrisul literar. Mecanismul dubletului, neelucidat aici.

fi infinitiv FIERI RECONSTRUCȚIE

fieri → fiere → fire → fi. Filiația din fieri e sigură; lanțul e reconstrucția standard.

fiu · fii · fim · fiți să FIERI RECONSTRUCȚIE

Maiden (2022): imposibil fonetic din fiam, fias, fiamus, fiatis (ar fi dat *fie, *fie, *fiem, *fiați); derivă impecabil din indicativul fio, fis, fimus, fitis.

fie să, el/ei FIERI ETIMON PROBABIL

Probabil < fiat/fiant — etimonul cel mai plauzibil (Maiden); persoana a III-a se poartă altfel decât persoanele I–II.

fiind gerunziu FIERI ETIMON PROBABIL

Tulpină fi- + -înd; probabil modelat după infinitiv (Maiden 2022).

fost participiu ESSE · FU- MECANISM DISPUTAT

Seria fu- (sum/esse): participiul lui fi, formație românească analogică. Mecanismul exact e disputat: din fuse, după pus < puse — sau din fuistes/fuissetis (Scriban)?

Stare NU intră în mașină: latinescul stare a dat separat a sta (a sta în picioare).

Cine a desfăcut verbul

Patru martori

De la scrisoarea din 1521 la teza din 2022: cinci veacuri de forme, două de explicații.

Neacșu, 1521

“să fie în ajutor… de boiari ce sânt megiiaș… domniiata ești înțelept… aimintrea nu e… pre io-i va fi voia.”

Scrisoarea lui Neacșu din 1521 (transcriere)

Fie, sânt, ești, e, fi — atestate împreună în Scrisoarea lui Neacșu din 1521. Lipsește este: persoana a III-a e doar e.

Coteanu, 1992

“a existat cîndva, înaintea secolului al XVI-lea, un sintunt, din păcate neatestat. El este predecesorul lui sîntu.”

Limba română XLI (PDF)

Teza sint + -unt, cu argumentul fonologic: u nu putea deveni î. Și paradigma veche su/ești/e/semu/seți.

Goția & Corcheș, 2010

“Sursa… poate fi tot atât de bine și sunt + unt… nu neapărat *sintunt.”

Dacoromania XV (PDF)

Contra-teza: u în poziție nazală dă â/î (adânc, osânză) — deci sunt + unt e la fel de posibil. Ambele rute rămân deschise.

Maiden, 2022

“Romanian fiu fii fim fiți are simply not phonologically possible reflexes of fiam fias fiamus fiatis.”

ZrP 138(2), 317–339 (acces deschis, CC BY)

Teza indicativului: seria fiu vine din fio, fis, fimus, fitis; fie rămâne probabil din fiat/fiant, iar gerunziul fiind e modelat după infinitiv.

Maiden 2022 (acces deschis) →

Trei opriri pe aceeași șină

Scrisoarea, psaltirea, lingvistul — dovada, copia, explicația.

Neacșu
1521
Scrisoarea lui Neacșu din 1521: fie, sânt, ești, e, fi atestate împreună. Persoana a III-a e doar e — este lipsește.
oprire 1 din 3
Scheiana
1573
Exemplarul păstrat la Biblioteca Academiei Române (ms. rom. 449), datat c. 1573–1578: iaste, sâmtu, săntu, fură, fu, era. O copie dintr-un șir de versiuni — nu nașterea traducerii.
oprire 2 din 3
Coteanu
1992
Teza sintunt: sîntu din sint + -unt, înainte de secolul al XVI-lea. Cu argument fonologic.
oprire 3 din 3

Unde se vede topirea

Cusăturile

Topitura n-a ieșit netedă: au rămas forme scurte și lungi, un perfect retras din vorbire și o ortografie care s-a votat.

Scurt și lung

Seria scurtă: s, îs (mi-s, nu-s, eu îs) — resturi directe din sum/sunt. Seria lungă (sunt, suntem, este): refăcută analogic, ca să nu moară formele. (Goția & Corcheș 2010)

Semu și seți

În secolul al XVI-lea, persoana I și a II-a plural erau semu și seți, din conjunctivul simus/sitis — nu din sumus/estis. Au rezistat în Transilvania și Banat până în secolul al XX-lea. (Coteanu 1992)

Fui trăiește în Oltenia

Perfectul simplu a ieșit în mare parte din vorbirea obișnuită, dar rămâne viu în graiul oltenesc pentru acțiuni recente și disponibil în narațiunea literară. (sinteză gramaticală; DEX marchează fusei regional)

Sânt contra sunt

La 17 februarie 1993, Academia Română a hotărât revenirea la forma sunt (suntem, sunteți), alături de revenirea la â în interiorul cuvintelor. Hotărârea e normativă: spune cum se scrie standard, nu tranșează dacă forma istorică s-a construit din sint + -unt sau sunt + -unt. (Academica; Cirimpei 2009; controversa: Firică 2009)

Statuia lui Coresi la Brașov — Coresi la Brașov, unde a tipărit Liturghierul (1570). Foto: Alex:D, Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0

Coteanu 1992 (PDF) →

Unde se complică reconstrucția

Trei noduri unde reconstrucția se complică

Împărțirea paradigmei între sum/esse și fieri este bine stabilită; cele mai interesante dispute privesc felul în care anumite forme au fost remodelate și, uneori, celula latină exactă din care pornesc.

Sunt: sint sau sunt?

Coteanu: *sintunt (sint + -unt), că u nu dă î. Goția & Corcheș: sunt + unt la fel de posibil (adânc, osânză, fr. sont, it. sono < sunt) — și lasă deschise ambele rute. Pe deasupra, formele literare cu u vin prin Școala latinistă (MDA2): grafia de azi nu tranșează disputa.

Fiu și fie: aceeași serie, persoane diferite

Tradițional: fiu < fiam. Maiden (2022) arată fonologic de ce nu merge: din fiam, fias, fiamus, fiatis ne-am aștepta la *fie, *fie, *fiem, *fiați. Seria fiu, fii, fim, fiți iese impecabil din indicativul fio, fis, fimus, fitis. Fie e alt caz: probabil din fiat/fiant.

Fost și fiind: cum?

Fost ține de seria fu- (sum/esse): participiul lui fi, formație românească analogică. Ce rămâne de lămurit e mecanismul exact: din fuse, după pus < puse — sau, la Scriban, din fuistes ori fuissetis? Fiind e mai limpede: Maiden îl vede modelat după infinitiv.

Fragment din Ars minor a lui Donatus — Donatus, Ars minor: gramatica latină unde se conjugă esse. Foto: Donatus, Aelius; Printer of the Speculum, Wikimedia Commons, domeniul public

Nicio formă cu mecanism disputat nu primește pe această pagină un etimon singur și sigur: mecanismele stau cu sursa alături, iar alternativele rămân pe masă.

Ce NU e disputat: infinitivul fi < fieri, seriile de prezent/imperfect/perfect < esse, și faptul că stare a dat separat a sta — pe asta cad toate sursele de acord.

Goția & Corcheș 2010 (PDF) →

Aceeași șmecherie, alte limbi

Verii: engleza și franceza

Supletivismul lui „a fi” e campion mondial: sensurile copulei dau cel mai frecvent supletivism de timp-aspect din ancheta Veselinovei — tipologie sincronică, nu dovadă pentru istoria românească. Engleza topește trei rădăcini, franceza două verbe.

Engleza: trei rădăcini

be/been/being dintr-o rădăcină („a deveni”), am/is/are din alta („a fi”), was/were dintr-a treia („a locui”). Lass: „o colecție de fragmente de paradigmă”. (Etymonline)

Franceza: două verbe

Infinitivul être e din latina populară *essere, din esse clasic; imperfectul (étais), participiul (été) și participiul prezent (étant) vin prin franceza veche estere, din stare, „a sta în picioare”. Altă topire, același șiretlic. (Dictionnaire de l’Académie française, 9e édition)

Veselinova, WALS cap. 79 →

Verifică-te

Din ce parte vine forma?

Șase forme din mașină, trei sertare. Pune fiecare formă în seria ei — apoi citește dezvăluirea: o serie sigură poate ascunde un mecanism disputat.

Alege câte un sertar pentru fiecare carte. Tastele 1, 2, 3 aleg sertarul pentru cartea focalizată; cărțile se apasă și cu degetul.

sunt
eu/ei
Sertarul
Serie sigură sum/esse — dar mecanismul (sint sau sunt + -unt?) rămâne disputat.
ești
tu
Sertarul
ESSE, prin reconstrucția Goția & Corcheș: est + i + -ști.
fi
infinitiv
Sertarul
FIERI sigur: fieri → fiere → fire → fi.
fiu
să fiu
Sertarul
FIERI — dar din indicativul fio, nu din conjunctivul fiam (Maiden 2022).
fie
să fie
Sertarul
FIERI, probabil din fiat/fiant: persoana a III-a se poartă altfel.
fost
participiu
Sertarul
Capcana mașinii: nu e FIERI. Serie fu- (esse), formație analogică românească, mecanism disputat.

Scor: 0 din 6

Răspunsurile, cu dezvăluirea:

sunt (eu/ei) — SUM/ESSE: Serie sigură sum/esse — dar mecanismul (sint sau sunt + -unt?) rămâne disputat.
ești (tu) — SUM/ESSE: ESSE, prin reconstrucția Goția & Corcheș: est + i + -ști.
fi (infinitiv) — FIERI: FIERI sigur: fieri → fiere → fire → fi.
fiu (să fiu) — FIERI: FIERI — dar din indicativul fio, nu din conjunctivul fiam (Maiden 2022).
fie (să fie) — FIERI: FIERI, probabil din fiat/fiant: persoana a III-a se poartă altfel.
fost (participiu) — FORMAȚIE ANALOGICĂ: Capcana mașinii: nu e FIERI. Serie fu- (esse), formație analogică românească, mecanism disputat.

Seria sigură nu înseamnă mecanism sigur: asta e toată lecția mașinii.

Surse

Lingviștii întâi, apoi textele, dicționarele și ortografia. Fiecare afirmație cu risc trimite la sursa ei.