ESSE · FIERI · UN VERB
De ce nu seamănă sunt cu este?
Sunt, ești și este par venite din lumi diferite, dar toate țin de aceeași parte latină: sum/esse. Străinul adevărat stă în fi, fiind, fiu, fie — forme care continuă fieri, „a deveni”. Româna a topit cele două paradigme într-un singur verb, iar analogia i-a refăcut apoi cusăturile.
- 2 verbe
- esse + fieri topite într-unul
- 1521
- Scrisoarea lui Neacșu: fie, sânt, ești, e atestate împreună
- 3 noduri
- sunt, fiu, fost: unde reconstrucția se complică



Mașina paginii
Topirea, formă cu formă
Apasă fiecare formă: se vede de ce parte latină ține și prin ce mecanism. Eticheta de serie e sigură pe toată mașina; incertitudinea — unde există — e a mecanismului, și scrie pe etichetă.
Cum se citesc etichetele
- ESSE ESSE · FU- FIERI
- Seria latină: de ce parte ține forma. Atribuirea e sigură pe toată mașina — aici nu e disputa.
- RECONSTRUCȚIE
- Reconstrucție: mecanismul propus de specialiști (Goția & Corcheș; Maiden).
- ETIMON PROBABIL
- Etimon probabil: cea mai plauzibilă celulă latină (fie < fiat/fiant; fiind după infinitiv).
- FORMAȚIE ANALOGICĂ
- Formație analogică: refăcută în română după alt tipar (suntem, sunteți după sunt).
- MECANISM DISPUTAT
- Mecanism disputat: două reconstrucții concurează (sunt, fost).
- ATESTAT MECANISM DESCHIS
- Atestat: forma apare în texte (e, la 1521). Deschis: sursele paginii nu lămuresc mecanismul (eram, fui).
sunt eu/ei ESSE MECANISM DISPUTAT
Prezent ← esse. Mecanismul e disputat: sint + -unt (Coteanu 1992) sau sunt + unt (Goția & Corcheș 2010)? Grafia literară cu u vine pe filieră latinistă (MDA2) — nu ea decide.
ești tu ESSE RECONSTRUCȚIE
Reconstrucția Goția & Corcheș (2010): analogic din est + i (după conjugarea a IV-a) + desinența -ști (dorești).
este el ESSE RECONSTRUCȚIE
Reconstrucția Goția & Corcheș (2010): din est + desinența -it, încă din latina dunăreană.
e el, scurt ESSE ATESTAT
Varianta redusă a lui este; la 1521 e singura formă de persoana a III-a (Neacșu n-are este).
suntem noi ESSE FORMAȚIE ANALOGICĂ
Mai întâi semu < simus (conjunctiv, nu sumus); modernul, analogic după persoana a VI-a sunt. (Coteanu; Goția & Corcheș; Maiden)
sunteți voi ESSE FORMAȚIE ANALOGICĂ
Mai întâi seți < sitis; modernul, analogic după persoana a VI-a sunt. (Coteanu; Goția & Corcheș; Maiden)
eram eu/noi, era ESSE MECANISM DESCHIS
Serie: imperfect ← esse. Corespondența persoană cu persoană nu e elucidată în sursele paginii.
fui · fusei eu, a fost odată ESSE · FU- MECANISM DESCHIS
Serie: perfect ← fui. Trăiește în graiul oltenesc și în scrisul literar. Mecanismul dubletului, neelucidat aici.
fi infinitiv FIERI RECONSTRUCȚIE
fieri → fiere → fire → fi. Filiația din fieri e sigură; lanțul e reconstrucția standard.
fiu · fii · fim · fiți să FIERI RECONSTRUCȚIE
Maiden (2022): imposibil fonetic din fiam, fias, fiamus, fiatis (ar fi dat *fie, *fie, *fiem, *fiați); derivă impecabil din indicativul fio, fis, fimus, fitis.
fie să, el/ei FIERI ETIMON PROBABIL
Probabil < fiat/fiant — etimonul cel mai plauzibil (Maiden); persoana a III-a se poartă altfel decât persoanele I–II.
fiind gerunziu FIERI ETIMON PROBABIL
Tulpină fi- + -înd; probabil modelat după infinitiv (Maiden 2022).
fost participiu ESSE · FU- MECANISM DISPUTAT
Seria fu- (sum/esse): participiul lui fi, formație românească analogică. Mecanismul exact e disputat: din fuse, după pus < puse — sau din fuistes/fuissetis (Scriban)?
Stare NU intră în mașină: latinescul stare a dat separat a sta (a sta în picioare).
Cine a desfăcut verbul
Patru martori
De la scrisoarea din 1521 la teza din 2022: cinci veacuri de forme, două de explicații.
Neacșu, 1521
“să fie în ajutor… de boiari ce sânt megiiaș… domniiata ești înțelept… aimintrea nu e… pre io-i va fi voia.”
Scrisoarea lui Neacșu din 1521 (transcriere)
Fie, sânt, ești, e, fi — atestate împreună în Scrisoarea lui Neacșu din 1521. Lipsește este: persoana a III-a e doar e.
Coteanu, 1992
“a existat cîndva, înaintea secolului al XVI-lea, un sintunt, din păcate neatestat. El este predecesorul lui sîntu.”
Limba română XLI (PDF)
Teza sint + -unt, cu argumentul fonologic: u nu putea deveni î. Și paradigma veche su/ești/e/semu/seți.
Goția & Corcheș, 2010
“Sursa… poate fi tot atât de bine și sunt + unt… nu neapărat *sintunt.”
Dacoromania XV (PDF)
Contra-teza: u în poziție nazală dă â/î (adânc, osânză) — deci sunt + unt e la fel de posibil. Ambele rute rămân deschise.
Maiden, 2022
“Romanian fiu fii fim fiți are simply not phonologically possible reflexes of fiam fias fiamus fiatis.”
ZrP 138(2), 317–339 (acces deschis, CC BY)
Teza indicativului: seria fiu vine din fio, fis, fimus, fitis; fie rămâne probabil din fiat/fiant, iar gerunziul fiind e modelat după infinitiv.
Trei opriri pe aceeași șină
Scrisoarea, psaltirea, lingvistul — dovada, copia, explicația.
Neacșu
1521
Scrisoarea lui Neacșu din 1521: fie, sânt, ești, e, fi atestate împreună. Persoana a III-a e doar e — este lipsește.
oprire 1 din 3
Scheiana
1573
Exemplarul păstrat la Biblioteca Academiei Române (ms. rom. 449), datat c. 1573–1578: iaste, sâmtu, săntu, fură, fu, era. O copie dintr-un șir de versiuni — nu nașterea traducerii.
oprire 2 din 3
Coteanu
1992
Teza sintunt: sîntu din sint + -unt, înainte de secolul al XVI-lea. Cu argument fonologic.
oprire 3 din 3
Unde se vede topirea
Cusăturile
Topitura n-a ieșit netedă: au rămas forme scurte și lungi, un perfect retras din vorbire și o ortografie care s-a votat.
Scurt și lung
Seria scurtă: s, îs (mi-s, nu-s, eu îs) — resturi directe din sum/sunt. Seria lungă (sunt, suntem, este): refăcută analogic, ca să nu moară formele. (Goția & Corcheș 2010)
Semu și seți
În secolul al XVI-lea, persoana I și a II-a plural erau semu și seți, din conjunctivul simus/sitis — nu din sumus/estis. Au rezistat în Transilvania și Banat până în secolul al XX-lea. (Coteanu 1992)
Fui trăiește în Oltenia
Perfectul simplu a ieșit în mare parte din vorbirea obișnuită, dar rămâne viu în graiul oltenesc pentru acțiuni recente și disponibil în narațiunea literară. (sinteză gramaticală; DEX marchează fusei regional)
Sânt contra sunt
La 17 februarie 1993, Academia Română a hotărât revenirea la forma sunt (suntem, sunteți), alături de revenirea la â în interiorul cuvintelor. Hotărârea e normativă: spune cum se scrie standard, nu tranșează dacă forma istorică s-a construit din sint + -unt sau sunt + -unt. (Academica; Cirimpei 2009; controversa: Firică 2009)

Unde se complică reconstrucția
Trei noduri unde reconstrucția se complică
Împărțirea paradigmei între sum/esse și fieri este bine stabilită; cele mai interesante dispute privesc felul în care anumite forme au fost remodelate și, uneori, celula latină exactă din care pornesc.
Sunt: sint sau sunt?
Coteanu: *sintunt (sint + -unt), că u nu dă î. Goția & Corcheș: sunt + unt la fel de posibil (adânc, osânză, fr. sont, it. sono < sunt) — și lasă deschise ambele rute. Pe deasupra, formele literare cu u vin prin Școala latinistă (MDA2): grafia de azi nu tranșează disputa.
Fiu și fie: aceeași serie, persoane diferite
Tradițional: fiu < fiam. Maiden (2022) arată fonologic de ce nu merge: din fiam, fias, fiamus, fiatis ne-am aștepta la *fie, *fie, *fiem, *fiați. Seria fiu, fii, fim, fiți iese impecabil din indicativul fio, fis, fimus, fitis. Fie e alt caz: probabil din fiat/fiant.
Fost și fiind: cum?
Fost ține de seria fu- (sum/esse): participiul lui fi, formație românească analogică. Ce rămâne de lămurit e mecanismul exact: din fuse, după pus < puse — sau, la Scriban, din fuistes ori fuissetis? Fiind e mai limpede: Maiden îl vede modelat după infinitiv.

Nicio formă cu mecanism disputat nu primește pe această pagină un etimon singur și sigur: mecanismele stau cu sursa alături, iar alternativele rămân pe masă.
Ce NU e disputat: infinitivul fi < fieri, seriile de prezent/imperfect/perfect < esse, și faptul că stare a dat separat a sta — pe asta cad toate sursele de acord.
Aceeași șmecherie, alte limbi
Verii: engleza și franceza
Supletivismul lui „a fi” e campion mondial: sensurile copulei dau cel mai frecvent supletivism de timp-aspect din ancheta Veselinovei — tipologie sincronică, nu dovadă pentru istoria românească. Engleza topește trei rădăcini, franceza două verbe.
Engleza: trei rădăcini
be/been/being dintr-o rădăcină („a deveni”), am/is/are din alta („a fi”), was/were dintr-a treia („a locui”). Lass: „o colecție de fragmente de paradigmă”. (Etymonline)
Franceza: două verbe
Infinitivul être e din latina populară *essere, din esse clasic; imperfectul (étais), participiul (été) și participiul prezent (étant) vin prin franceza veche estere, din stare, „a sta în picioare”. Altă topire, același șiretlic. (Dictionnaire de l’Académie française, 9e édition)
Verifică-te
Din ce parte vine forma?
Șase forme din mașină, trei sertare. Pune fiecare formă în seria ei — apoi citește dezvăluirea: o serie sigură poate ascunde un mecanism disputat.
Alege câte un sertar pentru fiecare carte. Tastele 1, 2, 3 aleg sertarul pentru cartea focalizată; cărțile se apasă și cu degetul.
- sunt
eu/ei
SertarulSerie sigură sum/esse — dar mecanismul (sint sau sunt + -unt?) rămâne disputat.
- ești
tu
SertarulESSE, prin reconstrucția Goția & Corcheș: est + i + -ști.
- fi
infinitiv
SertarulFIERI sigur: fieri → fiere → fire → fi.
- fiu
să fiu
SertarulFIERI — dar din indicativul fio, nu din conjunctivul fiam (Maiden 2022).
- fie
să fie
SertarulFIERI, probabil din fiat/fiant: persoana a III-a se poartă altfel.
- fost
participiu
SertarulCapcana mașinii: nu e FIERI. Serie fu- (esse), formație analogică românească, mecanism disputat.
Scor: 0 din 6
Răspunsurile, cu dezvăluirea:
- sunt (eu/ei) — SUM/ESSE: Serie sigură sum/esse — dar mecanismul (sint sau sunt + -unt?) rămâne disputat.
- ești (tu) — SUM/ESSE: ESSE, prin reconstrucția Goția & Corcheș: est + i + -ști.
- fi (infinitiv) — FIERI: FIERI sigur: fieri → fiere → fire → fi.
- fiu (să fiu) — FIERI: FIERI — dar din indicativul fio, nu din conjunctivul fiam (Maiden 2022).
- fie (să fie) — FIERI: FIERI, probabil din fiat/fiant: persoana a III-a se poartă altfel.
- fost (participiu) — FORMAȚIE ANALOGICĂ: Capcana mașinii: nu e FIERI. Serie fu- (esse), formație analogică românească, mecanism disputat.
Seria sigură nu înseamnă mecanism sigur: asta e toată lecția mașinii.
Surse
Lingviștii întâi, apoi textele, dicționarele și ortografia. Fiecare afirmație cu risc trimite la sursa ei.
Lingviștii
- Coteanu 1992: sintunt, paradigma veche (PDF)
- Goția & Corcheș 2010: sunt + unt, seriile lungi (PDF)
- Maiden 2022: teza indicativului (acces deschis, CC BY)
Textele
- Neacșu 1521: fie, sânt, ești, e (transcriere)
- Psaltirea Scheiană: iaste, fură, fu (text)
- Psaltirea Scheiană: ms. rom. 449, datat c. 1573–1578 (proiect academic roPSALT)
- Liturghierul lui Coresi, Brașov 1570 (studiu)
Dicționarele
- DEX: fi < sum, *fui, *fire; fost, participiul lui fi (dicționar academic)
- Scriban: fost, formă analogică din fuistes/fuissetis (dicționar istoric)
- DAF: être < *essere < esse; étais, étant, été < estere < stare (9e édition)
Ortografia
- Academica: normele sunt + â stabilite în 1993 (revista Academiei Române)
- Cirimpei 2009: data de 17 februarie 1993 și contextul deciziei (revistă de lingvistică)
- Firică 2009: controversa fonetic vs. etimologic (rezumat)
Verii și cadrele
- Verbele românești: fui în Oltenia, narațiunea literară (sinteză)
- Be: topirea englezească (dicționar etimologic)
- Am < *es- (dicționar etimologic)
- Was: trecutul de la wesan (dicționar etimologic)
- Veselinova, WALS 79: supletivismul de timp-aspect (tipologie sincronică)
Vecini de catalog
Litere: Fraunces și Source Serif 4, sub licența SIL Open Font.