ESSE · FIERI · UN VERB

De ce nu seamănă sunt cu este?

Sunt, ești, este — trei fețe care nu seamănă între ele, pentru că vin din verbe latine diferite, topite într-unul singur: esse și fieri. Engleza face la fel cu be/is/was, franceza cu être. Topirea are și cusături la vedere — iar la sunt, lingviștii încă se bat pe rețetă.

Topește verbul

2 verbe: esse + fieri topite într-unul
1521: fie, sânt, ești, e — toate în Scrisoarea lui Neacșu
1 dispută: de unde vine sunt: sint sau sunt?

Trei imagini, un singur verb:

Scrisoarea din 1521, tiparul lui Coresi, Oltenia lui fui: trei feluri de a vedea același verb.

Mașina paginii

Topirea, formă cu formă

Apasă fiecare formă: se vede din ce verb latin vine și prin ce mecanism. Etichetele ESSE/FIERI sunt la nivel de serie; unde mecanismul exact e disputat, scrie pe etichetă.

sunt eu/ei ESSE DISPUTATĂ

Serie: prezent ← esse. Mecanismul e disputat: sint + -unt (Coteanu 1992) sau sunt + unt (Goția & Corcheș 2010)?

ești tu ESSE

Analogic din est + i (după conjugarea a IV-a) + desinența -ști (dorești). (Goția & Corcheș 2010)

este el ESSE

Generat din est + desinența -it, încă din latina dunăreană. (Goția & Corcheș 2010)

e el, scurt ESSE

Varianta redusă a lui este; la 1521 e singura formă de persoana a III-a (Neacșu n-are este).

suntem noi ESSE

Mai întâi semu < simus (conjunctiv, nu sumus); modernul, analogic după persoana a VI-a. (Coteanu; Goția & Corcheș)

sunteți voi ESSE

Mai întâi seți < sitis; modernul, analogic după persoana a VI-a. (Coteanu; Goția & Corcheș)

eram eu/noi, era ESSE

Serie: imperfect ← esse. Corespondența persoană cu persoană nu e elucidată în sursele paginii.

fui · fusei eu, a fost odată ESSE

Serie: perfect ← fui. Trăiește în graiul oltenesc și în scrisul literar. Mecanismul dubletului, neelucidat aici.

fi infinitiv FIERI

fieri → fiere → fire → fi. Convergență totală: singura formă cu etimologie necontestată.

fie să FIERI DISPUTATĂ

Probabil < fiat/fiant — dar teza 2022 (Maiden, după relatări) zice că și conjunctivul ar veni din indicativul lui fieri.

fiind gerunziu FIERI

Tulpină fi- + -înd; forma latină exactă nu e elucidată în sursele paginii.

fost participiu FIERI

Probabil format în română din fuse, după modelul pus < puse — ipoteză, nu certitudine.

Stare NU intră în mașină: latinescul stare a dat separat a sta (a sta în picioare). Nici urmă de sedere nicăieri.

Unde se vede topirea

Cusăturile

Topitura n-a ieșit netedă: au rămas forme scurte și lungi, un perfect pe moarte și o ortografie care s-a votat.

Scurt și lung

Seria scurtă: s, îs (mi-s, nu-s, eu îs) — resturi directe din sum/sunt. Seria lungă (sunt, suntem, este): refăcută analogic, ca să nu moară formele. (Goția & Corcheș 2010)

Semu și seți

În secolul XVI, persoana I și a II-a plural erau semu și seți, din conjunctivul simus/sitis — nu din sumus/estis. Au rezistat în Transilvania și Banat până în secolul XX. (Coteanu 1992)

Fui trăiește în Oltenia

Perfectul simplu a murit aproape peste tot, dar în graiul oltenesc e viu (acțiuni recente), iar în scrisul literar apare curent. (Romanian verbs)

A fost bate era

„Tatăl meu a fost român” — româna preferă compusul unde franceza și italiana cer imperfectul. Auxiliarul e tot a avea (< habēre), și pentru a fi. (Romanian verbs)

Sânt contra sunt

După 1989, Academia a revenit la grafia sunt pentru prezentul lui a fi — cu dezbateri care continuă. (Firică 2009)

Statuia lui Coresi la Brașov — Coresi la Brașov: tiparul care a dus formele în toată țara. Foto: Alex:D, Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0

Coteanu 1992 (PDF) →

Aceeași șmecherie, alte limbi

Verii: engleza și franceza

Supletivismul lui „a fi” e campion mondial: copula e prima la frecvența supletivismului în limbile lumii (Veselinova, WALS). Engleza topește trei rădăcini, franceza două verbe.

Engleza: trei rădăcini

be/been/being dintr-o rădăcină („a deveni”), am/is/are din alta („a fi”), was/were dintr-a treia („a locui”). Lass: „o colecție de fragmente de paradigmă”. (Etymonline; Wikipedia Suppletion)

Franceza: două verbe

Prezentul (suis, es, est…) și infinitivul être din esse; imperfectul (étais) și participiul (été) din stare. „All other forms of être are from svm rather than sto.” (Romance copula)

Veselinova, WALS cap. 79 →

Cine a desfăcut verbul

Patru martori

De la scrisoarea din 1521 la teza din 2022: cinci veacuri de forme, două de explicații.

Neacșu, 1521

“să fie în ajutor… de boiari ce sânt megiiaș… domniiata ești înțelept… aimintrea nu e… pre io-i va fi voia.”

Scrisoarea lui Neacșu (transcriere)

Fie, sânt, ești, e, fi — toate în prima scrisoare. Lipsește este: persoana a III-a e doar e.

Coteanu, 1992

“a existat cîndva, înaintea secolului al XVI-lea, un sintunt, din păcate neatestat. El este predecesorul lui sîntu.”

Limba română XLI (PDF)

Teza sint + -unt, cu argumentul fonologic: u nu putea deveni î. Și paradigma veche su/ești/e/semu/seți.

Goția & Corcheș, 2010

“Sursa… poate fi tot atât de bine și sunt + unt… nu neapărat *sintunt.”

Dacoromania XV (PDF)

Contra-teza: u în poziție nazală dă â/î (adânc, osânză) — deci sunt + unt e la fel de posibil.

Maiden, 2022

“Most (conceivably all) forms of the subjunctive… are in origin present indicative forms.”

ZrP, după relatări (text cu plată)

Teză nouă: conjunctivul fiu ar veni din indicativul fio, nu din fiam. Necitită integral aici — cu ghilimele de rigoare.

Coteanu 1992 (PDF) →

Unde suntem

Ce știm și ce reconstruim

Patru sertare pentru toată pagina: topirea sigură, mecanismele, de ce țin, și ce rămâne disputat.

Ce știm

Prezentul/imperfectul/perfectul vin din esse; infinitivul fi din fieri; stare a dat separat a sta. La 1521 paradigma e gata.

Ce reconstruim

Mecanismele analogice: est+i (ești), est+-it (este), simus→semu→suntem, sint/sunt + -unt (sunt).

De ce e solidă

Două studii românești peer-reviewed (1992, 2010) dau aceleași serii vechi; formele trăiesc în texte din XVI.

Ce rămâne disputat

Baza lui sunt (sint sau sunt?), originea conjunctivului fiu, mecanismul lui fost și fiind.

Trei opriri

Trei date

Tot drumul pe o singură șină: scrisoarea, psaltirea, lingvistul.

Neacșu
1521
Prima scrisoare: fie, sânt, ești, e, fi. Persoana a III-a e doar e — este lipsește.
oprire 1 din 3
Scheiana
1573
Psaltirea copiată la 1573–78: iaste, sâmtu, săntu, fură, fu, era. Paradigma veche, întreagă.
oprire 2 din 3
Coteanu
1992
Teza sintunt: sîntu din sint + -unt, înainte de secolul XVI. Cu argument fonologic.
oprire 3 din 3

1570 Liturghierul lui Coresi · 2009 Firică: grafia · 2022 Maiden: teza.

Drumul topirii

esse + fieri
două verbe latine
sunt · este · fi
formele se amestecă
a fi
un singur verb

Unde se bat lingviștii

Trei dispute, niciun câștigător

Topirea în sine nu e disputată — seria cui aparține fiecare formă, da. Verdictul paginii: DISPUTATĂ

Sunt: sint sau sunt?

Coteanu: *sintunt (sint + -unt), că u nu dă î. Goția & Corcheș: sunt + unt la fel de posibil (adânc, osânză, fr. sont). A treia voce (Maiden, după relatări): generalizarea lui sunt.

Fiu: conjunctiv sau indicativ?

Tradițional: fiu < fiam. Maiden 2022 (după relatări): fiu/fii/fim/fiți nu pot fi fonetic din FIAM — ar veni din indicativul fio/fis. Fie < fiat rămâne probabil.

Fost și fiind: cum?

Fost, probabil din fuse după modelul pus < puse (ipoteză cu ghilimele). Fiind: segmentare fi + -înd, fără etimon latin citabil în sursele paginii.

Fragment din Ars minor a lui Donatus — Donatus, Ars minor: gramatica latină unde se conjugă esse. Foto: Donatus, Aelius; Printer of the Speculum, Wikimedia Commons, domeniul public

Nicio formă disputată nu primește pe această pagină un etimon singur și sigur: mecanismele stau cu sursa alături, iar alternativele rămân pe masă.

Ce NU e disputat: infinitivul fi < fieri, seriile de prezent/imperfect/perfect < esse, și faptul că stare a dat separat a sta — pe asta cad toate sursele de acord.

Goția & Corcheș 2010 (PDF) →

Verifică-te

Cine-i mai vechi?

Șase repere din pagină, amestecate. Pune-le de la cel mai vechi la cel mai nou.

Mută fiecare carte pe poziția ei, de la 1 la 6. Tastele 1–6 mută cartea aleasă; cărțile se trag și cu degetul.

2010
Goția & Corcheș: sunt + unt
Poziția
1521
Neacșu: fie, sânt, ești, e
Poziția
2022
Maiden: teza indicativului
Poziția
1573
Scheiana: iaste, fură, fu
Poziția
2009
Firică: grafia
Poziția
1992
Coteanu: sintunt
Poziția

Scor: 0 din 6

Ordinea bună, de la cel mai vechi:

1521 — Neacșu: fie, sânt, ești, e
1573 — Scheiana: iaste, fură, fu
1992 — Coteanu: sintunt
2009 — Firică: grafia
2010 — Goția & Corcheș: sunt + unt
2022 — Maiden: teza indicativului

Așa arată șirul așezat: fiecare reper la locul lui.

Surse

Lingviștii întâi, apoi textele, apoi verii. Fiecare afirmație cu risc trimite la sursa ei.