Egipt · de la Mediterana la Marea Roșie
Canalul Suez, kilometru cu kilometru: 162 km de la Port Said la Suez, fără nicio ecluză
Convoiul spre sud pleacă din Port Said la 03:30. Până la Marea Roșie, nava trece prin tot ce i s-a întâmplat canalului: șantierul din 1859, vânzarea din 1875, două războaie, paisprezece nave rămase opt ani pe un lac și șase zile din martie 2021.
Imaginea alăturată este canalul întreg, fotografiat din satelit, cu nordul sus. Mai jos, harta se apropie, iar o navă de 400 m, desenată la scară, pornește spre sud pe măsură ce cobori în pagină. Fiecare capitol stă la kilometrul lui.725
Coboară în pagină: nava merge spre sud.

Marea Mediterană
Port Saidkm 0
El Qantarakm 47
Ismailiakm 78
Marele Lac Amarkm 97–120
Suezkm 162
Marea Roșie
Marea Mediterană
Port Said
Port Fuad
El Qantara
Ismailia
Lacul Timsah
Marele Lac Amar
Micul Lac Amar
Kabret
Suez
Port Tewfik
Golful Suez
Sinai
Delta Nilului
km 0
km 10
km 20
km 30
km 40
km 50
km 60
km 70
km 80
km 90
km 100
km 110
km 120
km 130
km 140
km 150
km 160
canalul nou, 2015
Ever Given, 400 m, la scară
aici a fost găsită stela lui Darius

km 0Port Said03:30
Pilotul urcă la bord, iar convoiul spre sud pornește
Prin canal se trece în convoi. Sunt două pe zi: cel spre sud pleacă din Port Said la 03:30, cel spre nord pleacă din Suez la 04:00. Pilotajul este obligatoriu pentru toate navele, indiferent de tonaj.277
De aici până la Marea Roșie nu există nicio ecluză. Autoritatea îl numește cel mai lung canal fără ecluze din lume: apa stă la nivelul mării de la un capăt la altul, cu o maree de cel mult 65 cm în nord și 1,9 m în sud.2625
În tabelul Autorității, lungimea totală a canalului este de 193,30 km. Bornele kilometrice de pe maluri, după care se ghidează această pagină, se opresc la Suez la 162,25. Viteza permisă este de 16 km/h; navele de gaze și petrolierele sau vrachierele încărcate, cu pescaj de peste 44 de picioare, au voie numai 14. Împarte cei 162,25 km la 16: zece ore și opt minute fără oprire. Ceasul de pe hartă face aceeași împărțire, pornind de la 03:30.625727
km 5la sud de Port Said1859–1869
Zece ani de săpat, din care primii cu țărani aduși cu forța
Săpăturile au început la 25 aprilie 1859, în ciuda obiecțiilor Marii Britanii și ale Imperiului Otoman. Orașul din urma navei nu exista: Port Said a fost ridicat de la zero de compania canalului, ca și Ismailia, mai la sud.15
În deșert nu era mână de lucru, așa că viceregele Egiptului i-a oferit companiei corvoada: țărani mobilizați pe rând, fără plată, care săpau cu mâna. Istoricul Caroline Piquet vorbește despre 400.000 de felahi mobilizați între 1859 și 1862 și despre câteva zeci de mii de morți, o estimare. Nasser a vorbit mult mai târziu despre 120.000 de morți; pentru acest număr, spune ea, lipsesc arhive precise.5
Marea Britanie a denunțat corvoada, Imperiul Otoman a cerut oprirea șantierului, iar Napoleon al III-lea a arbitrat. Felahii au fost înlocuiți cu muncitori străini, greci, italieni și dalmați, și cu drage construite ca să sape mai repede și mai adânc.5
Apa a ajuns în lacul Timsah la 18 noiembrie 1862. Cele două mări s-au întâlnit la 18 august 1869, după 74 de milioane de metri cubi de pământ scos și 433 de milioane de franci cheltuiți, dublul devizului.1
km 16un singur șenal prin deșert17 noiembrie 1869
Primul convoi a avut în frunte un iaht imperial
La inaugurare au venit 6.000 de invitați, între ei împărăteasa Eugénie a Franței, împăratul Austriei, prințul moștenitor al Prusiei și dramaturgul Henrik Ibsen. Pe 17 noiembrie 1869, iahtul L’Aigle a intrat primul în canal, cu împărăteasa și cu Ferdinand de Lesseps la bord.18

Câte nave au urmat depinde de cine numără. O scrisoare trimisă a doua zi din Ismailia vorbește despre treizeci de nave în trei divizii. Istoria publicată de Autoritate dă 77 de nave după L’Aigle, dintre care 50 de război. Aceeași scrisoare spune că defilarea a durat două zile și că L’Aigle a intrat în portul Suez la zece dimineața.81
Canalul de atunci avea o lungime totală de 164 km, în același tabel în care azi figurează 193,30, apoi 8 m adâncime și 52 m lățime la suprafața apei. Cea mai mare navă admisă încărca 5.000 de tone. Timp de 18 ani s-a navigat numai ziua; trecerea pe timp de noapte a fost permisă de la 1 martie 1887.16

km 47El Qantara1956
Naționalizarea, războiul și cinci luni de canal închis
La 26 iulie 1956, președintele Gamal Abdel Nasser a anunțat naționalizarea companiei. Primul articol al decretului trece la stat toate bunurile, drepturile și obligațiile ei și promite acționarilor despăgubiri la cursul de închidere al Bursei din Paris din ajun. Concesiunea ar fi expirat oricum în 1968.12115
La 14 septembrie, piloții străini au plecat. Autoritatea spune că piloții egipteni, ajutați de colegi din țări prietene, au reluat navigația după două zile: 36 de nave pe 16 septembrie, 35 pe 17.1
Israelul a atacat în Sinai la 29 octombrie și a ajuns la mai puțin de zece mile de canal, vreo 16 km. Trupe britanice și franceze au debarcat câteva zile mai târziu, apoi, sub presiunea Statelor Unite, au acceptat la 6 noiembrie o încetare a focului a ONU. Canalul era închis, cu nave scufundate pe fund.121
Degajarea a făcut-o ONU, la invitația Egiptului: a durat puțin peste trei luni și a costat 8,4 milioane de dolari. Canalul a fost redeschis pentru tot traficul la 10 aprilie 1957.13
km 60–95Ballah · lacul Timsah2015
Un al doilea canal, săpat într-un an
De la kilometrul 60 la kilometrul 95, pe hartă apar două fire de apă. Cel din est este canalul nou din 2015: 35 km săpați alături de cel vechi, plus 37 km de ocolitoare adâncite și lărgite la Ballah și în lacurile Amare. În total, 72 km de lucrări.1617
Lucrarea a durat 12 luni, cu 45 de drage care au scos 258,8 milioane de metri cubi. Scopul declarat: mai mult canal dublat, mai puțină așteptare și 11 ore în loc de 18 pentru convoiul spre sud.1617

Proiectul promitea 97 de nave pe zi în 2023, față de 49. Anul 2023 a fost cel mai bun din tabelele Autorității și a avut, în medie, 72,4 nave pe zi.1618
Km 78: Ismailia
Orașul din vest, pe malul lacului Timsah, este al doilea ridicat de companie de la zero. Aici și-a avut ea administrația, iar Autoritatea de azi își are sediul tot aici.525

km 97Marele Lac Amar1967–1975
Paisprezece nave au rămas opt ani pe acest lac
La 5 iunie 1967 a început războiul dintre Israel și Egipt, iar canalul a fost blocat. Un raport ONU din acel an consemnează nave rămase în lacurile Amare „de la începutul ostilităților” și aprovizionate prin înțelegeri între Egipt și statele sub al căror pavilion navigau.114
Erau 14 nave comerciale, patru dintre ele britanice. Echipajele se schimbau la câteva luni, iar cei rămași la bord și-au făcut o comunitate, Great Bitter Lake Association: împărțeau proviziile și piesele, organizau întreceri sportive și își tipăreau singuri timbre. Muzeul maritim din Liverpool păstrează un plic cu ștampilele tuturor celor 14 nave.2829

Înainte de redeschidere, marinele Egiptului, Franței, Marii Britanii, Statelor Unite și URSS au scos de pe fundul canalului peste 400.000 de mine, explozibili și resturi. Președintele Anwar Sadat l-a redeschis la 5 iunie 1975, la opt ani după prima zi de război. În restul acelui an au trecut 5.579 de nave.15118
km 121Kabretacum 2.500 de ani
Aici, săpătorii canalului au găsit o stelă a regelui Darius
La Kabret, în timpul săpării Canalului Suez, a fost găsit un fragment de stelă din granit roșu, păstrat azi la Luvru. Inscripția, în scriere cuneiformă și în hieroglife, comemorează deschiderea unui canal între Nil și Marea Roșie de către regele persan Darius I, care a domnit între 522 și 486 î.Hr.3
Canalul vechi lega Nilul de Marea Roșie; Mediterana nu era capătul lui. Herodot, care a vizitat Egiptul în secolul al V-lea î.Hr., scrie că faraonul Necho l-a început și Darius l-a terminat, că era lat cât pentru două trireme alăturate și că drumul dura patru zile. Tot el spune că la săpat au murit 120.000 de egipteni: același număr pe care Nasser avea să-l rostească despre canalul modern.245
Sursele antice se contrazic. Aristotel atribuie începutul unui „Sesostris”, iar Autoritatea îl numește pe Senusret al III-lea. Arheologul Carol Redmount, care le-a pus cap la cap, reține că Ptolemeu al II-lea a consemnat săparea unui canal prin Wadi Tumilat, că în secolul al II-lea d.Hr. i se spunea „râul lui Traian” și că, redeschis în 641 sau 642 de Amr ibn al-As, a fost închis în 767 din ordinul califului.41
km 132un singur șenal spre Suez1869 → azi
De șaisprezece ori mai multă apă în secțiune decât în 1869
De la kilometrul 132 până la capăt, canalul are un singur șenal. În secțiune, apa canalului din 1869 ocupa 304 metri pătrați. Din 2010, secțiunea măsoară între 4.800 și 5.200, după sector: de aproximativ 16 până la 17 ori mai mult.76
Canalul tăiat de-a curmezișul, la aceeași scară
Lățimea și adâncimea au aceeași scară. Formele sunt trapeze simple calculate din valorile publicate: pentru 1869, lățimea la suprafață, adâncimea și aria; pentru canalul din 2010 încoace, lățimea de 205 m la 11 m adâncime, adâncimea de 24 m și panta malului din nord, de 4 la 1. Acest trapez are 4.728 m², cu 1,5% sub aria publicată; malurile reale sunt în trepte.612524
Adâncimea a crescut de la 8 la 24 m, iar pescajul admis de la 22 la 66 de picioare, adică puțin peste 20 m. Cea mai mare navă încărcată care poate trece are 240.000 de tone deadweight, față de 5.000 în 1869. La acest pescaj, spune Autoritatea, canalul poate primi încărcate la maximum toate portcontainerele și 61,2% din flota de petroliere. Pe acest sector din sud s-a mers între timp mai departe: hărțile de navigație din februarie 2025 arată canalul lărgit cu 40 m spre malul de est, iar Autoritatea vorbește despre 72 de picioare în loc de 66.631

km 151un singur șenal spre Suez23–29 martie 2021
O navă de 400 m, într-un șenal pe jumătate cât ea de lat
Ever Given venea din Yantian, China, spre Rotterdam; capacitatea ei este de 20.388 TEU, unitatea în care se numără containerele. În dimineața de 23 martie 2021 a eșuat la kilometrul 151, lovită, după primele relatări, de un vânt puternic, și a rămas de-a curmezișul.222430
Aritmetica locului: nava are 400 m lungime și 58,8 m lățime. La 11 m adâncime, șenalul avea atunci între 205 și 225 m. Pusă în diagonală, nava atingea ambele maluri, iar pe acest tronson nu există al doilea canal pe care să fie ocolită.2467

A stat șase zile. Pe 29 martie, Autoritatea a anunțat că pupa se depărtase de mal de la 4 m la 102 m și că manevrele continuă la mareea înaltă de la 11:30. Când nava a plecat spre Marele Lac Amar, la ancoră așteptau, după relatările de atunci, 367 de nave.2022
Autoritatea a cerut întâi 916 milioane de dolari despăgubiri, apoi 550 de milioane. Nava a fost reținută pe lac mai mult de trei luni și a plecat la 7 iulie 2021, după o înțelegere ai cărei termeni nu au fost publicați.2122
De atunci, Autoritatea a dublat canalul pe 10 km chiar la nord de aici, între kilometrii 122 și 132, și l-a lărgit cu 40 m spre est de la kilometrul 132 până la capăt. Hărțile noi au fost publicate la 3 februarie 2025; imaginea din satelit de pe această pagină e mai veche.31
km 162Suez · Marea Roșie2023–2026
În 2024 și 2025, canalul a stat deschis, dar jumătate din nave n-au mai venit
Borna 162,25: Port Tewfik, apoi golful Suez și Marea Roșie. În 2023 au trecut pe aici 26.434 de nave, cel mai mult din tabelul care începe la redeschiderea din 1975. În 2024 au trecut 13.213, adică jumătate. În 2025, 12.758.718
Nave pe an, 1975–2025
1975 acoperă numai lunile de după redeschiderea din 5 iunie.18
De data aceasta, piedica se află mai la sud, în Marea Roșie: UNCTAD, agenția ONU pentru comerț, scria în ianuarie 2024 că, după atacurile asupra navelor de acolo, marile companii și-au suspendat trecerile prin Suez și că tranzitul săptămânal al portcontainerelor scăzuse cu 67%. Aceeași agenție estima că prin canal trecuse, în 2023, între 12% și 15% din comerțul lumii.1823
Cel mai recent semn vine din 16 septembrie 2026: Autoritatea a anunțat întoarcerea companiei COSCO și un tonaj net al portcontainerelor de 72,1 milioane de tone în primele opt luni ale anului, față de 46,7 milioane în aceleași luni din 2025, adică o creștere de 54,2%.19
De la 1869 până azi
Închiderile canalului, pe o singură linie a timpului
Puse la scară pe cei 157 de ani ai canalului, cele trei opriri din această pagină arată așa: cinci luni după războiul din 1956, opt ani între 1967 și 1975 și șase zile în 2021, mai subțiri decât o linie. Istoria Autorității amintește și o oprire a traficului în 1882, în timpul ocupării Egiptului de către britanici, fără să-i dea durata.11322
157 de ani, la scară
Capetele benzilor: atacul din 31 octombrie 1956, despre care Autoritatea scrie că a dus la închiderea canalului, și redeschiderea pentru tot traficul din 10 aprilie 1957; 5 iunie 1967 – 5 iunie 1975; 23–29 martie 2021.11322
De ce contează drumul acesta și la Marea Neagră: în tabelul de distanțe al Autorității, o navă care pleacă de la Ras Tanura, în Golful Persic, face până la Constanța 4.144 de mile marine prin canal și 12.094 pe la Capul Bunei Speranțe.26
Ras Tanura – Constanța, pe două drumuri
Convoiul următor spre sud pleacă din Port Said la 03:30, ora Egiptului. Navigația, scrie Autoritatea, merge zi și noapte.2726
De unde vine fiecare număr
Surse și metodă
Harta este un mozaic Sentinel-2 din 2016, la un an după deschiderea canalului nou și înainte de dublarea dintre kilometrii 122 și 132, care apare pe hărțile de navigație din februarie 2025; un punct al imaginii înseamnă 12,5 m de la nord la sud și, cu o abatere sub 1%, tot atât de la est la vest. Linia navei vine din OpenStreetMap (relația 7719838, versiunea din 28 mai 2026) și măsoară 162,24 km, cu zece metri mai puțin decât ultima bornă din Regulile de navigație ale Autorității, 162,25. Kilometrii afișați sunt măsurați pe această linie; canalul nou cade pe ea între kilometrii 60,8 și 96,1, față de 60–95 în documentele Autorității. Ceasul împarte distanța la viteza permisă, de 16 km/h, pornind de la plecarea convoiului, 03:30; navele reale pot merge mai încet. Nava de pe hartă și Ever Given sunt desenate la lungimea lor, 400 m; unghiul în care stă Ever Given este aproximativ.
Imagine: Sentinel-2 cloudless, EOX (conține date Copernicus Sentinel 2016 modificate), CC BY 4.0 · © OpenStreetMap
- Autoritatea Canalului Suez — Istoria canalului
- Herodot, Istorii, II.158
- Luvru — stela lui Darius despre canal
- Carol A. Redmount, Wadi Tumilat și canalul faraonilor
- CNRS — Suez: un canal disputat
- Autoritatea Canalului Suez — Caracteristicile canalului
- Autoritatea Canalului Suez — Regulile de navigație
- Jonction des deux mers — relatare din 18 noiembrie 1869
- Hansard — dezbaterea despre acțiunile Canalului Suez, 14 februarie 1876
- U.S. Department of State — FRUS, Cairo dispatch, 13 decembrie 1875
- Egipt — decretul de naționalizare a Companiei Canalului Suez
- U.S. Department of State — Criza Suezului, 1956
- ONU — Rezoluția 997 și cronologia redeschiderii din 1957
- ONU — S/8053/Add.1, raport din 1967 despre sectorul Canalului Suez · aceeași cotă pe docs.un.org
- Banca Mondială — evaluarea proiectului de extindere a Canalului Suez, 22 iulie 1977
- Autoritatea Canalului Suez — proiectul New Suez Canal
- Autoritatea Canalului Suez — broșura New Suez Canal
- Autoritatea Canalului Suez — statistici anuale 2025, cu tabelul 1975–2025
- Autoritatea Canalului Suez — comunicat din 16 septembrie 2026 (COSCO, tonajul portcontainerelor)
- Autoritatea Canalului Suez — nava Ever Given reflotată, 29 martie 2021
- Autoritatea Canalului Suez — comunicatul privind despăgubirile, 30 mai 2021
- FreightWaves — eliberarea navei Ever Given, 7 iulie 2021
- Evaluarea UNCTAD privind perturbările, text integral (Hellenic Shipping News)
- Portul Hamburg — fișa navei Ever Given
- Autoritatea Canalului Suez — Despre canal
- Autoritatea Canalului Suez — De ce Canalul Suez (tabelul distanțelor)
- Autoritatea Canalului Suez — Sistemul de navigație
- National Museums Liverpool — Suez Canal crew sought, 2017
- Merseyside Maritime Museum — plicuri trimise de pe navele blocate în Marele Lac Amar, DX/2641
- C.H. Robinson — aviz către clienți, 24 martie 2021
- Autoritatea Canalului Suez — hărți de navigație noi pentru sectorul de sud, 3 februarie 2025
