De ce sunt cele mai vechi mănăstiri ale Țării Românești acolo unde sunt?

Unde crezi că stăteau?#

Harta arată doar relieful și apele dintre Carpați și Dunăre, fără granițe. În secolul al XIV-lea, Țara Românească nu avea un contur fix: puterea domnului se sprijinea pe legături cu comunități și boieri locali, iar întinderea ei s-a precizat treptat.

Pune trei semne acolo unde crezi că s-au ridicat primele mănăstiri.

Pune trei semne.

Ordinea în care apar în documente#

Fiecare punct apare în anul primului document păstrat care numește mănăstirea. Punctele pline au dată scrisă în act; pentru cele goale, editorii au stabilit datarea după conținut. Până în 1500, documentele atestă 16 case și învoirea de a zidi încă una, la Licura; 14 dintre ele pot fi puse pe hartă.

Anul de pe hartă nu e anul întemeierii. Este prima dată când mănăstirea e atestată în scris; poate fi mult mai veche.

Pe dealuri și în câmpie, nu la munte#

Din cele 14 case atestate până în 1500 și puse pe hartă, 10 stau pe dealuri, patru în câmpie, niciuna la munte, peste 800 de metri. Cea mai sus stă Bistrița, la poalele muntelui.

Câmpia nu e goală: Snagov, pe un lac, Bolintin, „din pădurea cea mare”, Glavacioc și Târgșor apar înainte de 1500.

Iar prima din listă, Vodița, stă chiar pe malul Dunării.

Păzeau trecătorile spre Transilvania?#

Dintre casele atestate până în 1500, Cozia și, dacă identificarea e bună, Ostrov, de lângă ea, se află pe culoarul Oltului spre Transilvania, iar Vodița lângă Porțile de Fier. Pe drumurile de la Rucăr spre Bran și de pe Prahova nu apare niciuna în acest răstimp.

Niciun hrisov consultat nu încredințează vreunei mănăstiri paza trecătorilor. Acolo unde apare, legătura cu trecătorile ține de veniturile vamale: în 1415 Mircea dă Coziei vama de la Genune, iar scutirea de vamă a carelor ei, dată pe la 1406 (după editori) și din nou în 1419, e reînnoită în 1451 „la târguri, la vaduri sau pe drumurile munților”.

Documentele nu o susțin.

S-au ferit de Dunăre, de teama turcilor?#

Cronologia nu se potrivește. Vodița (pe la 1374), Tismana (1385), Cozia și Cotmeana (1388) sunt atestate înainte ca otomanii să stăpânească cetăți pe Dunăre: Nicopole era a lor la asediul din 1396, țaratul de la Vidin se încheie în același an, iar Giurgiul e luat în 1417 sau, după cercetări mai noi, în 1420. Vodița e chiar pe Dunăre.

Mai târziu, Dunărea aduce venit mănăstirilor: Tismana primește vama de la Calafat (1480), iar Bolintin e scutit de vamă la Brăila, Dârstor și Giurgiu (între 1479 și 1480). Un hrisov al lui Mircea din 1409 e scris chiar la Giurgiu.

Datele nu arată că s-au ferit de Dunăre.

Stăteau aproape de domn?#

Hrisoavele spun unde erau scrise. În primul volum al documentelor Țării Românești, cel mai vechi act datat la Argeș e din 1369, la Târgoviște din 1418, la București din 1459. Din cele 14 case atestate până în 1500 și marcate pe hartă, 12 stau la cel mult 61 de kilometri de Argeș sau de Târgoviște; cea mai depărtată dintre ele e Snagov.

Cele două din afară sunt Vodița și Tismana, în vest, la peste 130 de kilometri. Snagov e și un caz la limită în timp: primul său hrisov, pus de editori între 1407 și 1418, poate fi mai vechi decât primul act datat la Târgoviște.

Tiparul se vede cel mai clar pe hartă, dar imaginea e înșelătoare într-o privință: vedem mănăstirile prin daniile domnului, deci vedem mai ales mănăstirile domnului. Iar apropierea nu spune de ce au fost întemeiate acolo.

Cea mai bună potrivire, cu o rezervă.

Le leagă ceva pe cele două din vest?#

Vodița și Tismana sunt în aceleași acte. Hrisovul lui Dan I din 1385 cere să se păstreze la Tismana „orânduiala și datina lui Nicodim”. Din 1387, cele două sunt întărite împreună, în același act al lui Mircea.

Regele Ungariei, Sigismund, dă în 1418 liberă trecere călugărilor de la Vodița, apoi le ocrotește pe amândouă, prin acte de ocrotire datate de editori în 1419 și 1428; cel din 1419 e scris chiar la Vodița. Actele le leagă pe amândouă de Severin și de regatul vecin.

Explică perechea din vest, nu restul.

Căutau pădurea și singurătatea?#

Un singur hrisov spune asta limpede: Bolintin e „mănăstirea din pădurea cea mare” (1437). Snagov stă pe un lac.

Dar nu există o hartă a pădurilor din secolul al XV-lea. Fără ea, explicația nu poate fi pusă la încercare pe toată harta.

Nu poate fi verificată.

Sau vedem doar ce a păstrat arhiva?#

Mare parte din ce știm vine din danii păstrate de mănăstirile înseși; unele acte au ajuns la noi doar în copii din condicile lor, ca hrisovul Coziei din 1388. O casă care și-a pierdut actele nu apare aici, oricât de veche ar fi fost.

Harta arată deci unde a dăruit domnul și unde au păstrat călugării, iar asta favorizează exact tiparul „aproape de domn”.

Trebuie ținută minte la orice răspuns.

Ce le leagă de drumuri: vama#

Documentele nu desenează drumuri. Numesc locuri unde mărfurile plăteau vamă: Câmpulung și „drumul Brăilei” în privilegiul dat brașovenilor în 1368, Slatina în 1369, Rucăr și Dâmbovița în 1413.

Liniile arată venituri pe care hrisoavele le leagă de un loc: vama de la Calafat și sarea de la Râmnic pentru Tismana, scutirile Bolintinului la vadurile Dunării. Alte venituri nu au un loc sigur pe hartă: vama de la Genune pentru Cozia (1415), vama Prahovei pentru Snagov (1464).

Unele mănăstiri primeau venituri din vămi sau scutiri de vamă, pe lângă sate, pământ și sare.

Și după 1550?#

Punctele pătrate sunt 12 ctitorii cunoscute de mai târziu. Anii lor sunt ai clădirilor de azi, ai ctitoriei sau ai unei prime mențiuni, nu ai primului document păstrat, deci nu se compară direct cu punctele rotunde.

Apar totuși ctitorii la București, unde domnii dau acte din 1459, și în câmpia Olteniei, lângă Craiova. Dar harta nu coboară toată: Arnota stă mai sus decât orice casă atestată înainte de 1500.