mariuscomper.ukEnglish

ȘAPTE CUVINTE, ȘAPTE TRASEE

Câte limbi încap într-o piață românească?

Șapte cuvinte de negoț — piață, târg, iarmaroc, bazar, obor, talcioc și mezat — ajunse în română pe șapte drumuri lingvistice: italiana, slava veche, ucraineana, franceza, bulgara și sârba, rusa și turca. Fiecare e un împrumut între limbi — cu dicționarul lui, mai jos.

Vezi ce spun dicționarele

7 CUVINTE
șapte trasee până în română
1224 → 1368
de la privilegiile sașilor la hrisovul brașovenilor
MARȚEA ȘI VINEREA
târgul de vite de la Câmpul Moșilor, după un ghid al Bucureștilor din 1934

Piața care se trezește

La tarabă rusa 7 din 7

  1. târg

    din slava veche trŭgŭ

    atestat în Codicele Voronețean

  2. obor

    din slava obora, prin bulgară și sârbă

    gardul ajuns târg de vite

  3. piață

    din italiana piazza

    spațiul larg al orașului, ajuns loc de negoț

  4. iarmaroc

    din germana Jahrmarkt, prin ucraineană

    târgul anual

  5. bazar

    din persană, prin franceză; forma veche pazar, din turcă

    șirul acoperit de prăvălii

  6. mezat

    din turca mezat

    licitația; atestare indicată în IST. Ț. R.

  7. talcioc

    din rusa tolciok

    piața de vechituri; atestare indicată la Călinescu

Ordinea urmează atestările indicate de MDA2 unde există — târg în Codicele Voronețean, mezat în IST. Ț. R., talcioc la Călinescu; în rest e o punere în scenă, nu o cronologie dovedită.

Dicționarele pe masă

Ce spun dicționarele

Fiecare cuvânt vine cu linia lui din dicționar și, unde MDA2 dă una, cu atestarea indicată de MDA2 — o trimitere, nu o întâietate dovedită. Originalul românesc rămâne citatul verificat; traducerea din ediția engleză e a noastră.

  1. piață

    «Din it. piazza.» (DEX '09)

    DER pornește tot de la italiană, cu posibilă mediere parțială neogreacă; MDA2 listează în câmpul etimologic și neogreaca, maghiara, germana: «E: it piazza, ngr πιάτσα, mg piac, ger Platz».

    dexonline.ro/definitie/piață

  2. târg

    «Din sl. trŭgŭ.» (DEX '09)

    Atestare indicată de MDA2: COD. VOR. 100/15

    dexonline.ro/definitie/târg

  3. iarmaroc

    «Din ucr. jarmarok.» (DEX '09)

    dexonline.ro/definitie/iarmaroc

  4. bazar

    «Din fr. bazar.» (DEX '09)

    Legătura cu persana o dau DER, CADE și DN: «Fr. bazar, din per. bazar.» (DER). Forma veche pazar e o poveste separată: «a intrat de asemenea din tc. pazar direct» (DER).

    dexonline.ro/definitie/bazar

  5. obor

    «Din bg., sb. obor.» (DEX '09)

    DER, parafrazat: bg., sb., sloven. obor ← sl. obora. Alt obor — cel de pescuit, din rusa obora — e alt cuvânt.

    dexonline.ro/definitie/obor

  6. talcioc

    «Piață de vechituri. – Din rus. tolciok.» (DEX '09)

    Atestare indicată de MDA2: CĂLINESCU, S. 42

    dexonline.ro/definitie/talcioc

  7. mezat

    «Din tc. mezat.» (DEX '09)

    Atestare indicată de MDA2: IST. Ț. R. 127

    dexonline.ro/definitie/mezat

Toate trimiterile duc la intrarea citată, pe dexonline.

Șapte cuvinte de negoț

Șapte tarabe, șapte trasee

Pe fiecare card: mai întâi împrumutul direct în română — sursa din dicționarul principal —, apoi traseul mai vechi. Trei lucruri deosebite: limba donoare imediată, ascendența etimologică mai adâncă și țările sau culturile din jur; nu le confunda. Lanțul întreg, sensul de atunci față de cel de azi și câte o ancoră.

piață

italiana

DEX '09DERMDA2TreccaniDICȚIONARELE DIFERĂ

  • ÎMPRUMUT DIRECT ÎN ROMÂNĂpiață ← it. piazza (DEX '09)
  • TRASEUL MAI VECHIparțial prin ngr. πιάτζα (DER)
  • it. piazza ← lat. platea ← gr. plateia (Treccani; Scriban, 1939)

Înainte să fie locul unde cumperi roșii, «piazza» era pur și simplu spațiul larg al orașului (Treccani: «area libera»): comerțul e o funcție a pieței, nu sensul ei etimologic.

De reținut: DEX indică italiana; DER pornește tot de la italiană, cu posibilă mediere parțială neogreacă.

MDA2 listează în câmpul etimologic și neogreaca, maghiara, germana: «E: it piazza, ngr πιάτσα, mg piac, ger Platz».

târg

slava veche

DEX '09MDA2DER

  • ÎMPRUMUT DIRECT ÎN ROMÂNĂtârg ← v. sl. trŭgŭ (DEX '09; MDA2)

Trei sensuri, un cuvânt: locul de schimb, tocmeală și așezarea orășenească (DEX '09; DER adaugă «Oraș, orășel» și «Învoială, înțelegere»).

Ancora: prima organizare administrativă a târgurilor, Alexandru Lăpușneanu, 1561 — după DER.

iarmaroc

ucraineana

DEX '09CADEDER

  • ÎMPRUMUT DIRECT ÎN ROMÂNĂiarmaroc ← ucr. jarmarok (DEX '09)
  • TRASEUL MAI VECHIucr. jarmarok ← germ. Jahrmarkt (CADE, Scriban, DER)

Jahr (an) + Markt (târg): târgul anual. «Târg ținut la date fixe; bâlci.» (DEX '09)

Ancora de loc: Moldova (DER: «În Mold.»; CADE: «Mold. Bucov.»).

bazar

franceza

DEX '09DERCADERUTE MULTIPLE

  • ÎMPRUMUT DIRECT ÎN ROMÂNĂbazar (forma modernă) ← fr. bazar (DEX '09)
  • TRASEUL MAI VECHIfr. bazar ← pers. bāzār (DER; CADE; DN)
  • separat: vechiul rom. pazar ← tc. pazar, direct (DER)

«Complex comercial de tip oriental, format dintr-un șir de prăvălii și tarabe» (MDA2); prin extindere: piață, târg.

Cele două forme românești păstrează cele două rute: bazar pe cea franceză, pazar pe cea turcă.

Țarcul, vechiturile și licitația

obor

bulgara și sârba

DEX '09DER

  • ÎMPRUMUT DIRECT ÎN ROMÂNĂobor ← bg., sb. obor (DEX '09)
  • TRASEUL MAI VECHIbg., sb., sloven. obor ← sl. obora (DER, parafrază)

«1. Țarc de vite, loc îngrădit. – 2. Tîrg de vite.» (DER)

Ancora: Oborul Bucureștilor, pe locul Târgului Moșilor (vezi «Trei date»).

Alt obor — cel de pescuit, din rusa obora — e alt cuvânt și nu intră aici.

talcioc

rusa

DEX '09MDA2

  • ÎMPRUMUT DIRECT ÎN ROMÂNĂtalcioc ← rus. tolciok (DEX '09)

«Piață de vechituri.» (DEX '09) Atestare indicată de MDA2: Călinescu, S. 42 — cea mai nouă atestare dintre cele șapte cuvinte.

Ancora: «cea mai nouă atestare» nu înseamnă cel mai tânăr cuvânt din vorbire.

Dicționarul nu dă mai mult: nicio descompunere, nicio traducere din rusă.

mezat

turca

DEX '09MDA2Scriban

  • ÎMPRUMUT DIRECT ÎN ROMÂNĂmezat ← tc. mezat (DEX '09; MDA2)
  • TRASEUL MAI VECHItc. mezat ← ar. mezad (Scriban)

«Vânzare publică (a bunurilor unui datornic); licitație.» (DEX '09) Mezatul e o vânzare, nu un loc fizic. Expresia: «A scoate la mezat».

Ancora: atestarea IST. Ț. R. 127 (MDA2).

Sultan-mezat: «licitație specială care avea loc în divanul țării» (DEX '09).

Harta traseelor

Toate traseele, pe o singură hartă

Opt benzi, șapte cuvinte — iar forma veche pazar își are banda ei. Fiecare hop își poartă dicționarul cu el. Rutele sunt lingvistice — împrumuturi între limbi, nu călătorii reconstruite pas cu pas.

  1. piațăit. piazza (DEX '09)ngr. πιάτζα · parțial (DER)lat. platea ← gr. plateia (Treccani · Scriban)
  2. târgv. sl. trŭgŭ (DEX '09 · MDA2)
  3. iarmarocucr. jarmarok (DEX '09)germ. Jahrmarkt (CADE · Scriban · DER)
  4. bazarfr. bazar (DEX '09)pers. bāzār (DER · CADE · DN)
  5. pazar · formă vechetc. pazar · direct (DER)
  6. oborbg., sb. obor (DEX '09)sl. obora (DER)
  7. talciocrus. tolciok (DEX '09)
  8. mezattc. mezat (DEX '09 · MDA2)ar. mezad (Scriban)

Comparația

Cele șapte cuvinte, aliniate după sens — nu sunt același lucru: o piață, un bâlci, un ocol, o licitație.

CuvântulCe numește în primul rândSursa imediatăTraseul mai vechi
piațăspațiul urban deschis; azi și locul de cumpărăturiit. piazza (DEX '09)ngr. πιάτζα, parțial (DER); lat. platea ← gr. plateia (Treccani; Scriban)
târglocul de schimb; și tocmeală, și orașulv. sl. trŭgŭ (DEX '09; MDA2)—
iarmarocbâlciul periodic, târgul anualucr. jarmarok (DEX '09)germ. Jahrmarkt (CADE; Scriban; DER)
bazarcomplexul comercial; prin extindere, piațafr. bazar (DEX '09)pers. bāzār (DER; CADE; DN)
pazar · formă vecheaceeași prăvălie, formă vechetc. pazar, direct (DER)—
oborocolul; târgul de vitebg., sb. obor (DEX '09)sl. obora (DER)
talciocpiața de vechiturirus. tolciok (DEX '09)—
mezatlicitația — o vânzare, nu un loctc. mezat (DEX '09; MDA2)ar. mezad (Scriban)

Piața ca arhivă

O piață românească e și o arhivă lingvistică — șapte împrumuturi din șapte vecinătăți, nu o procesiune ordonată de cuceritori. Invizibilul, vizibil:

  1. ROMÂNĂpiață · târg · iarmaroc · bazar · obor · talcioc · mezat
  2. LIMBILE DONOARE IMEDIATEitaliana · slava veche · ucraineana · franceza · bulgara și sârba · rusa · turca
  3. STRĂMOȘII ADÂNCIlatina, greaca, germana, persana, slava, araba

De la hrisov la zile de târg

Trei date

Trei opriri cu dată: privilegiile din jurul Sibiului, hrisovul brașovenilor, zilele de târg de la Câmpul Moșilor. Strat separat: istoria piețelor, nu istoria cuvintelor — documentele arată instituții și rute comerciale reale; dicționarele urmăresc cuvintele independent.

  1. Sibiu 1224

    În 1224, Andreanum al lui Andrei al II-lea codifică privilegii importante ale comunităților săsești din Transilvania.

    REZERVĂ Hrisovul e cadru, nu drept de târg: nicio clauză de iarmaroc nu e verificată în el.

    Piața Mare a Sibiului, spre biserica romano-catolică.
    Piața Mare a Sibiului, spre biserica romano-catolică. Foto: Neighbor's goat, Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0
  2. Vama de la Câmpulung 20 ianuarie 1368

    Vladislav I (Vlaicu Vodă) dă negustorilor brașoveni un privilegiu comercial, datat la 20 ianuarie 1368; Câmpulungul apare ca punct vamal, unde carele de marfă plăteau o «treizecime».

    REZERVĂ Ziua și privilegiul le dă cronologia oficială a județului Brăila; vama o dă municipiul Câmpulung: «orașul devine punct vamal, pomenit pentru prima dată … în anul 1368, într-un hrisov emis de Vladislav I».

    Piața Sfatului, Brașov.
    Piața Sfatului, Brașov. Foto: Pudelek (Marcin Szala), Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0
    Târgul Brașovului în 1848, desen de epocă.
    Târgul Brașovului în 1848, desen de epocă. Foto: Eduard Hüllverding, Wikimedia Commons, domeniul public
  3. Târgul de vite, Câmpul Moșilor marțea și vinerea

    Târgul săptămânal de vite și nutreț de la Câmpul Moșilor se ținea marțea și vinerea. Târgul Moșilor (bâlciul vechi), zona Obor și Hala Obor sunt lucruri deosebite: nu le citi ca pe o singură instituție atemporală.

    REZERVĂ Zilele le dă un ghid al Bucureștilor din 1934, citat în volumul XIX al Muzeului Municipiului București: «Târgul de vite Obor, Câmpul Moșilor (pentru vite și furaje, se ține marțea și vinerea)».

    Hala Obor în 1910.
    Hala Obor în 1910. Foto: Unknown author, Wikimedia Commons, domeniul public

Drumul pe scurt

  1. Sibiu, 1224

    privilegiile

  2. Brașov – Câmpulung, 20 ianuarie 1368

    hrisovul și vama

  3. Câmpul Moșilor

    zilele de târg

Trei locuri, trei date — istoria piețelor, nu istoria cuvintelor.

Banii de pe tarabă

Ce se cheltuia în piață e altă poveste, spusă pe larg de pagina banului croat: banovacul, apoi banul lui Vlaicu, apoi cele 40 de parale.

Monedele, la banul croat →

Vecini

Ce lasă pagina altora, cu bună știință:

Jocul

Pe ce drum a ajuns cuvântul?

Șapte cuvinte, șapte limbi donoare. Alege un cuvânt, apoi limba din care a intrat în română — cardul se desface cu traseul adânc și linia din dicționar.

Tastele 1–7 aleg cuvântul; un cuvânt ales se poate și trage peste limba lui.

Scor: 0 din 7

Joacă o dată: cel mai bun scor rămâne aici.

Întrebări

Întrebări scurte

Răspunsurile scurte, cu dicționarul lângă fiecare.

De unde vine «piață»?
Din italiana piazza (DEX '09). Mai în spate: parțial prin neogreacă (DER), iar piazza din lat. platea ← gr. plateia (Treccani; Scriban, 1939).
«Târg» e slav?
Da: vine din slava veche trŭgŭ (DEX '09; MDA2). Și nu numește doar locul de schimb: tot târg se chema și tocmeală, și orașul.
De ce seamănă «iarmaroc» cu Jahrmarkt?
Pentru că de acolo vine: germ. Jahrmarkt — Jahr (an) + Markt (târg), târgul anual — prin ucr. jarmarok (DEX '09; CADE; DER).
«Bazar» vine din persană sau din turcă?
Depinde de formă. Bazarul modern vine din franceză (DEX '09), cu persana mai în spate (DER); forma veche pazar a intrat direct din turcă (DER). Două forme românești, două rute.
Ce însemna «obor» înainte de cartier?
Un țarc de vite: «1. Țarc de vite, loc îngrădit. – 2. Tîrg de vite.» (DER) Din bg., sb. obor ← sl. obora. Oborul de pescuit e alt cuvânt.
De unde vine «talcioc»?
Din rusa tolciok (DEX '09): piața de vechituri. Atestarea indicată de MDA2 e la Călinescu — cea mai nouă atestare dintre cele șapte.
Ce înseamnă «a scoate la mezat»?
A scoate la licitație: «vânzare publică (a bunurilor unui datornic)» (DEX '09). Mezatul vine din tc. mezat ← ar. mezad (Scriban) — și e o vânzare, nu un loc.