Prenume românești în Anglia și Țara Galilor, 1996–2025

Douăsprezece prenume care nu existau în liste

În fiecare an, Oficiul Național de Statistică al Regatului Unit (ONS) publică toate prenumele date la cel puțin trei fete sau trei băieți născuți în Anglia și Țara Galilor. Pentru România există un tabel cu cele mai frecvente 20 de prenume de fete și de băieți pentru fiecare an de naștere din 2002 până în 2022, atribuit evidenței populației și publicat de Știrile ProTV în 2023. Tabelul cuprinde 71 de prenume în total.

Douăsprezece dintre ele nu apar în nicio listă din Anglia și Țara Galilor din 1996 până în 2003: Bogdan, Cătălin, Ilinca, Ionela, Ionuț, Matei, Mihaela, Mădălina, Nicolae, Nicoleta, Rareș și Vlad. Fiecare bandă din imagine este unul dintre ele. Înălțimea ei arată câți copii au primit prenumele în anul respectiv.

2004: patru băieți pe nume Vlad

Vlad a trecut primul pragul, în 2004. Matei a urmat în 2005, cu trei băieți. Până în 2012, toate cele douăsprezece apăruseră cel puțin o dată într-o listă.

În 2020, cele douăsprezece prenume au fost date la 611 copii. În 2025 au mai fost 258.

Matei înseamnă peste două cincimi din vârf

Prenumele Matei a fost dat la 269 de băieți în 2019 și la 264 în 2020, anul în care cele douăsprezece au ajuns la 611. Fără el, celelalte unsprezece nu trec niciodată de 347.

Matei urca și în România. A intrat acolo în top 20 la băieții născuți în 2011, pe locul 20, și era pe locul 5 la cei născuți în 2022; în tabelul României, cei mai mulți băieți numiți Matei sunt cei născuți în 2020. O parte din creșterea din imagine poate veni deci de la un prenume intrat în modă în România, iar o modă nu spune nimic despre câți părinți veniți din România erau în Anglia.

Prenumele numără prost o comunitate

ONS numără și nașterile după țara în care s-a născut mama. Nașterile cu mama născută în România au crescut de la 1.804 în 2008 la 16.069 în 2019 și au fost 10.649 în 2025. Din 2020 (15.713) până în 2025 au scăzut cu 32,2%. Cele douăsprezece prenume au scăzut cu 57,8%.

La 1.000 de astfel de nașteri, cele douăsprezece prenume au fost date de 16,1 ori în 2013 și de 38,9 ori în 2020. Dacă cineva ar fi măsurat această rată pe anii 2008–2013 (19 la 1.000) și ar fi estimat apoi nașterile numai după prenume, estimarea pentru 2020 ar fi fost de 32.202 nașteri. Au fost 15.713: o eroare de 105%.

Fără Matei și Bogdan, nicio tendință

Trei dintre cele douăsprezece apar și în lista Poloniei: Bogdan (până la 130 de băieți pe an acolo), Matei (până la 11) și Vlad (până la șase). O variantă mai strictă a regulii scoate orice prenume care apare în lista Poloniei de cel puțin zece ori într-un an, adică Bogdan și Matei. Pentru Matei, dovada aceasta e subțire; testul arată cât datorează curba unui singur prenume și nu spune cui îi aparține prenumele.

Cele zece prenume rămase au fost date de 13,3 ori la 1.000 de nașteri cu mama născută în România în 2008 (24 de copii) și de 13,0 ori în 2025. Între acești ani, rata s-a mișcat între 9,5 și 19,7, fără o creștere sau o scădere de durată.

O listă mai largă dă același răspuns. Atlasul numelor de pe acest site cuprinde 477 de forme de prenume românești, fără numere; majoritatea vin din dicționare de nume citate, restul din Wiktionary. 125 dintre ele trec același test: în nicio listă din 1996 până în 2003, într-o listă mai târziu. Pe lângă cele douăsprezece, printre ele sunt Iosif, Estera, Cezar, Beniamin, Răzvan și Dragoș. Împreună au fost date la 1.293 de copii în 2019 și la 733 în 2025: între 66 și 81 la 1.000 de nașteri cu mama născută în România în fiecare an din 2012 până în 2025. O listă atât de largă lasă să intre și mai multe prenume folosite de alți părinți. Ea numără deja 113 copii în 2007, de aceea, probabil, rata ei este mai mare în primii ani, când nașterile cu mama născută în România erau puține.

Pragul de trei copii deformează totuși primii ani. Dacă dintre copiii care au primit aceste zece prenume în 2019 se păstrează, la întâmplare, doar atâția cât ar corespunde numărului mai mic de nașteri din 2008, aproximativ 82% dintre ei au tot un prenume dat de trei ori sau mai mult și rămân în liste; pentru 2013, 96%. Rata reală din 2008 era deci, probabil, ceva mai mare de 13,3, iar din liste nu reiese că cele zece prenume ar fi câștigat teren.

Aceeași regulă, aplicată prenumelor poloneze

Polonia publică în fiecare an lista completă a prenumelor, până la cele date de două ori (de cinci ori înainte de 2013), așa că acolo regula poate fi comparată cu frecvența acelorași prenume în țara de origine. Douăsprezece prenume din topurile Poloniei lipseau din Anglia și Țara Galilor în 1996–2003: Bartłomiej, Franciszek, Iga, Ignacy, Marcelina, Michalina, Nikodem, Paweł, Pola, Stanisław, Tymon și Wojciech.

În Polonia, ponderea lor în totalul copiilor din această listă a crescut de la 4,7% în 2008 la 13,3% în 2025. Linia întreruptă arată câți copii ar fi primit aceste prenume în Anglia și Țara Galilor dacă mamele născute în Polonia le-ar fi dat la fel de des ca părinții din Polonia, an de an. Benzile arată ce conțin listele: 42% din linia întreruptă în 2008 și 28% în 2025.

Față de nașterile cu ambii părinți născuți în Polonia, nicio scădere

În 2010, 75% dintre copiii mamelor născute în Polonia aveau și tatăl născut în Polonia. În 2025, proporția era de 47%.

Raportate la nașterile cu ambii părinți născuți în Polonia, cele douăsprezece prenume ajung la 0,52 din frecvența lor din Polonia în 2010 și la 0,60 în 2025, fără să coboare vreodată sub 0,48. Chiar și în această comparație, prenumele ajung deci doar la jumătate până la două treimi din frecvența din Polonia. Comparația exagerează ce fac aceste cupluri, fiindcă o parte dintre copii au un singur părinte născut în Polonia sau niciunul. Raportați la toate nașterile cu cel puțin un părinte născut în Polonia, aceiași copii dau o valoare care scade de la 0,38 în 2010 la 0,24 în 2025.

Dacă valoarea pentru nașterile cu ambii părinți născuți în Polonia ar fi rămas la nivelul din 2010, 0,52, iar toate celelalte cupluri nu ar fi dat niciunul dintre aceste prenume, a doua valoare ar fi scăzut la 0,21 în 2025, mai mult decât 0,24, cât s-a observat. Creșterea ponderii cuplurilor mixte este deci suficientă, singură, pentru a produce o scădere de această mărime. Listele nu arată ai cui copii au primit fiecare prenume, așa că nu pot dovedi că așa s-a întâmplat. Variantele mai largi ale regulii, cu 24 și 38 de prenume, dau 0,59 și 0,68 pentru nașterile cu ambii părinți născuți în Polonia în 2010 și 0,60 și 0,70 în 2025.

Care prenume poloneze se dau în Anglia și care nu

Graficul cuprinde 24 de prenume poloneze: cele cu cel mult opt copii în Anglia și Țara Galilor, în total, în 1996–2003. Fiecare bară compară copiii care au primit prenumele în Anglia și Țara Galilor, în 2010–2025, cu numărul pe care l-ar da cuplurile cu ambii părinți născuți în Polonia la frecvența din Polonia. Nikodem se dă ceva mai des de atât; Tymon, Pola, Zuzanna și Oliwia, aproape la fel de des. Wojciech ajunge la 0,22, Bartłomiej la 0,26, Paweł la 0,34.

Ordinea se păstrează în timp. Clasamentul din 2010–2014 și cel din 2020–2025 au o corelație de 0,84. Raportul fiecărui prenume din 2010–2014 prezice numărul lui din 2020–2025 cu o abatere mediană de 14%, deși anii aceștia nu au intrat în calculul raportului. O valoare peste 1, ca la Nikodem, se poate citi în trei feluri: părinții veniți din Polonia preferă prenumele mai mult în Anglia decât părinții din Polonia; copiii cu un singur părinte născut în Polonia sunt numărați în bară, dar nu și în nașterile la care este raportată; sau prenumele este folosit și de alți părinți.

De ce nu se poate face aceeași verificare pentru România

Tabelul pentru România se oprește la locul 20, iar ultimul lui an complet este 2022. Nu spune cum este numărat un prenume dublu: dacă o fată înregistrată Eva-Maria apare la Maria, la Eva sau la amândouă. Listele din Anglia și Țara Galilor o numără ca Eva-Maria și atât. În Iași, unde evidența persoanelor a publicat o sinteză a nașterilor din 2023, 73% dintre nou-născuți au primit două prenume.

Fără numere pentru aceleași prenume, obținute după aceeași regulă în ambele țări, numerele din Anglia nu au cu ce fi comparate. Un lucru publică totuși ONS: în 2022, 83% dintre nașterile cu mama născută în România aveau și tatăl născut în România; în 2025, 78%. La mamele născute în Polonia, proporția din 2025 este de 47%, deci trecerea la cupluri mixte, care poate să fi rărit prenumele poloneze, este mult mai mică la mamele născute în România. O listă completă a prenumelor pe ani de naștere, cu o regulă declarată pentru prenumele duble, ar permite comparația făcută aici pentru Polonia.

Ce ascunde cratima

Un prenume cu cratimă intră în listele din Anglia și Țara Galilor numai când trei copii au exact aceeași pereche. Au intrat 70 de perechi formate din două prenume aflate în tabelul României: Eva-Maria, Ana-Maria, Sofia-Maria, David-Andrei, Antonia-Maria, Anastasia-Maria și altele. Împreună au fost date la 158 de copii în 2021 și la 56 în 2025, față de patru, în total, în 1996–2003.

Unele dintre aceste perechi se folosesc și în alte limbi. Iar orice pereche dată unui singur copil sau la doi copii într-un an lipsește; din liste nu se poate afla câte sunt.

Unde înșală imaginea

Lasă pe dinafară orice copil al cărui prenume se folosea deja în Anglia. David, Sofia, Maria, Luca și alte 41 de prenume din tabelul României aveau fiecare peste 40 de copii în Anglia și Țara Galilor în 1996–2003, așa că un David cu părinți români nu poate fi deosebit de oricare altul. Niciunul dintre aceste prenume nu apare în imagine.

Poate include și copii fără legătură cu România. Bogdan, Matei și Vlad apar și în lista Poloniei. Mamele născute în Republica Moldova nu intră în numărul ONS pentru România și nu se știe câți dintre acești copii sunt ai lor.

Fiecare număr este un minim: un prenume dat unui singur copil sau la doi copii într-un an nu se publică. Iar pagina numără prenume. Nu numără familii, iar un prenume nu spune nimic sigur despre locul în care s-au născut părinții unui copil anume.