De șapte ori s-a întors împotriva propriei tabere. Tu unde ai fi coborât?
Din anii războaielor dintre generalii Chinei până în războiul cu Japonia, generalul Shi Yousan și-a schimbat tabăra de 13 ori, iar în șapte dintre aceste momente s-a întors cu armele împotriva celor pe care îi servea. Ia-i locul la nouă dintre aceste răscruci și vezi încotro ai fi mers.
Fiecare șină e un stăpân. Linia groasă e Shi Yousan. Punctele roșii marchează cele șapte momente în care s-a întors împotriva celui pe care îl servea. Cercurile goale sunt celelalte schimbări de tabără. Punctată: legătura ascunsă cu japonezii.
La fiecare răscruce afli doar ce putea ști el atunci. Alegi, apoi vezi ce a făcut și ce a urmat. Poți și să sari peste alegere.
1. August 1926, Suiyuan
Armata lui Feng Yuxiang tocmai a fost bătută la Nankou, la nord de Beijing. Feng e plecat în Uniunea Sovietică încă din primăvară. Ordinul e să mergi spre vest, prin deșert, spre Gansu. Yan Xishan, stăpânul provinciei Shanxi, e de partea învingătorilor. Trupele lui din fața ta sunt comandate de generalul Shang Zhen, fostul tău profesor.
Tu ce faci?
Ce a făcut el
A luat legătura cu Shang Zhen și a trecut la Yan. Suiyuanul era bogat, drumul spre vest era pustiu.
Ce a urmat
O lună mai târziu, Feng s-a întors, și-a strâns armata la Wuyuan și a jurat să lupte alături de naționaliști. Și Yan, și Feng au ieșit de partea câștigătoare a anului următor.
Feng s-a întors din Moscova. Pe 17 septembrie își adună armata la Wuyuan, în stepa din Suiyuan, și jură credință revoluției naționaliste. Le transmite celor care l-au părăsit că nu va pedepsi pe nimeni.
Tu ce faci?
Ce a făcut el
S-a întors la Feng. Potrivit unei biografii chineze, a îngenuncheat în fața lui și a plâns. Feng i-a spus că nu vor mai vorbi despre trecut.
Ce a urmat
Feng a intrat în Expediția de Nord și, în vara lui 1927, ținea provincia Henan. Yan s-a alăturat și el naționaliștilor. Indiferent ce drum ai fi ales, stăpânul tău rămânea la putere.
Feng Yuxiang se pregătește de război cu Chiang Kai-shek, care conduce acum guvernul de la Nanjing. Te simți trecut cu vederea după Expediția de Nord. Han Fuju, cel mai bun general al lui Feng, pleacă la Chiang. Oamenii lui Chiang le oferă generalilor lui Feng bani și posturi.
Tu ce faci?
Ce a făcut el
A plecat cu Han Fuju. O biografie chineză spune că la banchetul de la Xuchang, după ce a trecut de partea lui Chiang, trimisul acestuia, Qian Dajun, i-a dat cinci milioane de yuani. În octombrie, Chiang l-a făcut guvernator al provinciei Anhui.
Ce a urmat
Feng a pierdut. În toamna lui 1930, după Războiul Câmpiei Centrale, armata lui fusese înfrântă și dezmembrată, iar el se retrăsese în Shanxi. Chiang era cel mai puternic om din China.
Ești guvernator și stai cu armata pe malul Yangtze, în fața Nanjingului. Chiang îți ordonă să-ți urci oamenii pe vapoare, spre sud, împotriva rebelilor din Guangdong. Pe mare, o armată nu se mai poate apăra. În același timp, generalul Tang Shengzhi se ridică împotriva lui Chiang sub steagul lui Wang Jingwei.
Tu ce faci?
Ce a făcut el
S-a răsculat în noaptea de 2 decembrie. În zilele următoare, spun biografiile chinezești, tunurile lui au bătut Nanjingul de peste râu.
Ce a urmat
Revolta lui Tang s-a prăbușit în câteva săptămâni. În ianuarie 1930, trupele lui Chiang atacau Bengbu. Chiang rămânea la putere.
Ești din nou în tabăra lui Chiang, sub comanda lui Yan Xishan. Acum Yan însuși și Feng se unesc împotriva lui Chiang și strâng cea mai mare armată pe care au avut-o vreodată. Trimisul lui Yan îți promite provincia Shandong. Chiang nu ți-a iertat bombardarea Nanjingului.
Tu ce faci?
Ce a făcut el
A intrat în coaliție și a primit comanda unei armate de front. În august a încercat să-l prindă pe Chiang în gara Liuhe și a ratat, pe ploaie.
Ce a urmat
În septembrie, Zhang Xueliang a intrat în război de partea lui Chiang. Coaliția s-a destrămat până în octombrie. Chiang a câștigat.
Pe 18 septembrie, Zhang Xueliang, stăpânul Manciuriei, anunță printr-o telegramă că îl sprijină pe Chiang. Armatele lui trec Zidul. Coaliția lui Feng și Yan e prinsă între două fronturi. Ești, ca și Zhang, din nord-est.
Tu ce faci?
Ce a făcut el
A răspuns pe loc. La începutul lui 1931, Zhang îi reorganizase armata, vreo 64.000 de oameni, sub numele de Armata a 13-a de Marș.
Ce a urmat
Coaliția a pierdut. Zhang a câștigat războiul și a luat nordul Chinei. Un an mai târziu, Japonia avea să invadeze Manciuria, baza lui Zhang.
La Canton s-a format un guvern rival lui Chiang, cu Wang Jingwei, Chen Jitang și Li Zongren. Îți oferă comanda unei armate și bani. Un văr al lui Zhang Xueliang îți spune că Zhang a murit de tifos într-un spital din Beiping și că moartea lui e ținută ascunsă. Dacă e adevărat, nordul rămâne fără stăpân.
Tu ce faci?
Ce a făcut el
S-a ridicat. Pe 18 iulie a depus jurământul la Shunde și a pornit spre nord de-a lungul căii ferate.
Ce a urmat
Zvonul era fals. Zhang era viu, iar aliații promiși nu s-au mișcat. În circa două săptămâni, armata lui Shi a fost zdrobită, iar Chiang și Zhang Xueliang au pus pe capul lui 20.000 de dolari și două grade de avansare. Guvernul de la Canton s-a dizolvat în ianuarie 1932.
Nu mai ai o armată a ta: supraviețuitorii, câteva mii sau câteva zeci de mii după cum povestesc sursele, i-ai predat lui Han Fuju, în Shandong, să-i reorganizeze. În septembrie, Japonia a început ocuparea Manciuriei. Ofițerii de informații ai armatei japoneze, în frunte cu Doihara Kenji, caută generali chinezi fără stăpân.
Tu ce faci?
Ce a făcut el
A lucrat cu ei. Wikipedia chineză spune că era în legătură cu Doihara din noiembrie 1931 și că a ajutat la tulburările din Tianjin care l-au scos pe Puyi din oraș. Biografia lui Liu Gexue spune altfel: abia în toamna lui 1932 s-a strecurat în Tianjin, deghizat în japonez, și acolo a intrat în legătură cu Doihara. În 1935, un ziar din Hong Kong scria că autonomiștii susținuți de Japonia se întâlneau în secret în casa lui de acolo.
Ce a urmat
Japonia avansa în nordul Chinei, dar lui nu i-a dat putere adevărată. În 1933 a fost împușcat de două ori într-o tentativă de asasinat la Tianjin. A scăpat.
E război cu Japonia. Ești comandant naționalist și de un an lucrezi cu Armata a 8-a de Marș a comuniștilor. Ai cadre comuniste în statul-major și ai promis că nu vor fi ciocniri între voi. Un trimis al lui Chiang vine cu altă ofertă: curăță nordul de comuniști și de Armata a 8-a, iar nordul Chinei va fi condus de tine.
Tu ce faci?
Ce a făcut el
S-a întors împotriva lor și le-a dezarmat companiile. Oferta lui Chiang e cunoscută dintr-un ziar chinez din 2009. Fraza pusă în gura lui Shi, că îi folosise pe comuniști ca să crească și că acum îi va folosi pe japonezi, vine din memoriile comandanților comuniști care s-au luptat cu el.
Ce a urmat
În februarie și martie 1940, Armata a 8-a l-a bătut. Potrivit memoriilor comandanților comuniști, a pierdut peste 15.000 de oameni în acel an.
La începutul lui 1940, după loviturile Armatei a 8-a, mai aveai vreo 17.000 de oameni. Fratele tău a semnat deja un pact cu comandantul japonez din zonă. Japonezii îți oferă provincia Hebei, cu titlu de guvernator, dacă treci de partea lor. Subordonatul tău, generalul Gao Shuxun, comandantul Armatei a 8-a Noi și vechi camarad din armata lui Feng, te invită la cartierul lui general, la Liuxiatun, să discutați.
Tu ce faci?
Ce a făcut el
Pe 1 decembrie 1940, Shi Yousan s-a dus la Gao Shuxun. Propriul lui subordonat îl invitase ca să-l aresteze.
Gao l-a arestat chiar în acea zi. Comandantul zonei de război, Wei Lihuang, a răspuns printr-o telegramă: execuție pe loc. Nu mai exista nicio tabără spre care să fugă.
Și-a schimbat tabăra de fiecare dată. De trei ori a pariat împotriva lui Chiang Kai-shek: la Pukou în 1929, în coaliția din 1930 și pentru Canton în 1931. A pierdut de fiecare dată.
De două ori, trecerea de partea lui Chiang i-a adus ceva concret: provincia Anhui în 1929 și, după ce a trecut la Zhang în 1930, o armată păstrată întreagă, reorganizată la începutul lui 1931. Apoi s-a răzgândit.
Până în 1940 rupsese cu Feng, cu Chiang, cu Zhang Xueliang și cu comuniștii. Cel care l-a ucis, Gao Shuxun, îi era subordonat și venea din aceeași armată a lui Feng.
Șaisprezece rânduri. Cele șapte marcate „s-a întors” sunt momentele în care și-a întors armele sau loialitatea împotriva celui pe care îl servea. Celelalte sunt înrolări, întoarceri, adăposturi și schimbări fără luptă.
Când
De la → la
Ce s-a întâmplat
Surse
1912
fără stăpân → Feng Yuxiang
Soldat fugit dintr-o unitate răsculată, se înrolează la Feng Yuxiang. Începe ca rândaș.
Pe internet circulă o captură din Wikipedia în engleză: Shi Yousan „a trecut la, și apoi i-a trădat” pe Feng Yuxiang, Chiang Kai-shek, Wang Jingwei, Zhang Xueliang, Partidul Comunist Chinez și Japonia, „în această ordine”.
Pe pagina de azi, fraza de început nu mai spune „în această ordine”, nu mai are Japonia în listă și începe cu Wu Peifu. Un comentariu ascuns în sursa ei le cere editorilor să nu pună la loc „în această ordine”. Nici varianta veche, nici cea nouă nu se potrivesc cu sursele:
Lipsește Yan Xishan, la care a trecut în 1926 și sub a cărui comandă a intrat în 1929.
Wang Jingwei apare de două ori, nu o dată: revolta din 1929 purta steagul lui, la fel ca guvernul de la Canton din 1931.
Ordinea e corectă doar pe jumătate. Wang apare prima dată în 1929, între Chiang și Zhang, dar japonezii (din 1931) vin înaintea comuniștilor (1938).
Japonia nu a fost ultima lui trădare. A lucrat pentru japonezi la începutul anilor 1930 și a luptat împotriva lor din 1937, dar ultimul lui pas, în 1940, era din nou spre ei.
Versiunea nouă îl adaugă pe Wu Peifu, dar în 1908 Shi s-a înrolat ca simplu soldat în batalionul lui Wu și a plecat în 1912, după ce unitatea s-a răsculat.
Formula unui ziar chinez din 2009 e mai aproape de adevăr: de trei ori l-a trădat pe Feng, a trecut la Yan și s-a întors împotriva lui (de fapt l-a părăsit, fără să lupte cu el), a trecut la Chiang și s-a ridicat împotriva lui, a trecut la Zhang și s-a ridicat împotriva lui, s-a aliat cu comuniștii și s-a întors împotriva lor, a luptat cu Japonia și a trecut la Japonia.
Relatările chineze sunt de acord asupra începutului. Pe 1 decembrie 1940, Shi a venit la Liuxiatun, lângă Puyang, la cartierul general al lui Gao Shuxun, și a fost arestat acolo.
Biografiile chineze de azi spun că a fost îngropat de viu chiar în acea noapte, pe malul Fluviului Galben. Din iunie 1938, când naționaliștii rupseseră digul la Huayuankou, Fluviul Galben curgea spre sud, pe alt drum. Albia veche de lângă Puyang a dus puțină apă până în 1947.
Anunțul oficial, dat de agenția Central News din Chongqing pe 8 decembrie 1940, spune că Shi și fratele lui au fost executați pe 4 și 5 decembrie, din ordinul comandamentului suprem, pentru nesupunere și abuzuri. Nu spune cum.
Ordinul: potrivit unui articol din 2013 al revistei de istorie Shiji Fengcai, preluat de People's Daily Online, Wei Lihuang, comandantul zonei de război, a telegrafiat „să fie executat pe loc”. Wikipedia chineză spune că ordinul secret a venit de la Chiang, citând un articol din 2015 al unui ziar din Taiwan despre arhive de informații desecretizate.
Mai e o coincidență pe care o repetă multe pagini: Wikipedia chineză dă ca dată a nașterii tot 1 decembrie, în 1891. Un anuar biografic din epocă dă însă 1892, iar data morții e disputată. Coincidența nu e dovedită.
Nu se poate spune. Nimeni nu ține socoteala, iar China acelor ani era plină de generali care schimbau taberele. Sun Dianying, un contemporan, a trecut prin cel puțin șase tabere. În 1931, tot el se plângea public că Shi Yousan l-a trădat.
Alcibiade a trecut de la Atena la Sparta, apoi la perși și înapoi la Atena: trei schimbări. Talleyrand a servit vreo șase regimuri franceze, dar ca diplomat, fără armată. Ce se poate spune despre Shi: e unul dintre generalii epocii cunoscuți tocmai pentru că și-au schimbat des tabăra, unul dintre generalii cunoscuți drept „generalul trădător” (倒戈将军), porecla pe care a purtat-o și Feng Yuxiang, și de șapte ori și-a întors armele împotriva celui pe care îl servea.
Am pus cap la cap o listă a fiecărei schimbări de tabără din presa vremii (North-China Herald, China Weekly Review, ziarele din Hong Kong), din dicționarul biografic Boorman și din biografiile chinezești. Unde sursele se contrazic, pagina dă ambele variante.
Două reguli de numărare. Fiecare schimbare de stăpân, inclusiv alianța cu comuniștii din 1938 (când a rămas comandant naționalist), fără înrolarea din 1912 și fără adăpostul de la Han Fuju din 1931: 13 treceri, plus una neterminată, în 1940. Doar momentele în care s-a întors împotriva celui pe care îl servea: 7. Titlul folosește a doua regulă, cea mai sigură.
Surse de trei feluri: presa străină din China acelor ani, lucrări de referință și istorii populare sau de partid din China de azi. Cele din urmă sunt bogate în detalii, dar partizane când e vorba de comuniști. Frazele atribuite lui Shi care vin numai de acolo sunt marcate ca atare.
Cărțile lui Sheridan (1966) și Ch'i Hsi-sheng (1976) nu au putut fi consultate. Locurile de pe hartă sunt aproximative, la câțiva kilometri.
