Ce s-a ales de Strada 23 August

Registrul străzilor ținut de Ministerul Finanțelor, la zi în 2016, păstrează și numele vechi ale străzilor. În 216 orașe și municipii apar 1.060 de nume de străzi date de regimul comunist (fiecare nume numărat o dată în fiecare localitate): date ca 23 August și 30 Decembrie, oameni ca Petru Groza și Ilie Pintilie, nume sovietice ca Lenin. În 2016 doar 114 mai erau pe plăcuțe. Locul datelor regimului l-au luat, de multe ori, alte date: 1 Decembrie și 22 Decembrie.

Căutarea se face în pagină; nimic din ce scrii nu pleacă de pe telefon.

Calendarul

Datele regimului au fost înlocuite cu alte date#

Regimul și-a pus calendarul pe plăcuțe: 23 August (ziua din 1944 a cărei aniversare a devenit sărbătoarea națională), 30 Decembrie (proclamarea Republicii Populare, 1947), 6 Martie (guvernul Petru Groza, 1945), 7 Noiembrie (revoluția din Rusia, 1917). În orașe, registrul arată 583 astfel de nume care au dispărut și pentru care dă numele nou.

Datele regimului care au dispărut din orașe, după numele nou din registru. Grosimea benzii: în câte localități.

În 94 dintre cazuri, numele nou e tot o dată. Cel mai des 1 Decembrie, ziua națională din 1990 încoace, și 22 Decembrie, ziua căderii lui Nicolae Ceaușescu în 1989. 30 Decembrie a devenit 22 Decembrie de 20 de ori și 1 Decembrie de 14 ori; 23 August a devenit 1 Decembrie de 17 ori. Numele de personalități și simboluri ale comunismului românesc (Petru Groza, Ilie Pintilie, Scânteii, Armata Poporului) au primit o dată doar de 3 ori din 148.

Diferența se vede și în cele 24 de județe alese la întâmplare pentru verificare: acolo, 48 din 340 de nume-dată au primit tot o dată, față de 3 din 83 de nume de personalități și simboluri. Uneori schimbarea a rămas în aceeași lună: 30 Decembrie a devenit 22 Decembrie, 7 Noiembrie a devenit 15 Noiembrie (ziua revoltei de la Brașov, 1987).

Scara

Lenin a dispărut peste tot, 1 Mai a rămas aproape peste tot#

Registrul știe o stradă Lenin în 74 de localități urbane; în 2016, în niciuna nu mai purta numele. La fel Karl Marx (42), Engels (26) și Armata Roșie (17). Unele dispăruseră încă înainte de 1989: regimul însuși a înlocuit o parte din numele sovietice (în Sibiu, strada Stalin a devenit Nicolae Bălcescu în 1970).

Datele regimului au rămas rar: 6 Martie în 5 localități din 143, 7 Noiembrie în 4 din 116, 23 August în 20 din 186. 13 Decembrie (manifestația muncitorilor din 1918) a rămas în 25 din 53, iar 1 Mai, care amintește și de Ziua Internațională a Muncii, în 158 din 195.

V. I. Lenin0 din 74
Armata Roșie0 din 17
Friedrich Engels0 din 26
Karl Marx0 din 42
Gheorghe Gheorghiu-Dej0 din 14
7 Noiembrie4 din 116
6 Martie5 din 143
Vasile Roaită1 din 27
Olga Bancic1 din 12
Dr. Petru Groza3 din 35
Ilie Pintilie2 din 23
30 Decembrie13 din 137
23 August20 din 186
Grivița Roșie3 din 25
Scânteii8 din 29
Maxim Gorki6 din 20
16 Februarie17 din 49
13 Decembrie25 din 53
1 Mai158 din 195

Numele regimului în orașe (câte o dată pe localitate): în câte localități mai erau pe plăcuțe în 2016.

Cuvintele muncii și ale tinereții au rămas aproape peste tot: Tineretului, Păcii, Constructorilor. Ele nu intră în numărătoarea de aici, pentru că satele dau și azi străzilor noi astfel de nume.

Unde au rămas

Mai multe au rămas în orașele din Muntenia și Oltenia#

Pe hartă, fiecare cerc e un oraș cu străzi care au purtat nume ale regimului; cercurile aprinse au păstrat cel puțin unul până în 2016. Au rămas mai multe în Prahova (Breaza, Bușteni, Azuga, Vălenii de Munte, Urlați) și în orașele din jurul Bucureștiului.

În cele 24 de județe alese pentru verificare, orașele din Muntenia și Oltenia și-au păstrat 20% dintre aceste nume, față de 6% în restul țării. În celelalte 18 județe diferența e mai mică (15% față de 9%) și nu e sigură. O parte din ea ține probabil de cât de atent și-au trecut primăriile numele vechi în registru.

Ce nu se vede

Mărimea orașului și ponderea maghiarilor nu lămuresc nimic#

Datele nu arată o legătură clară între mărimea orașului și păstrarea numelor. În orașele cu majoritate maghiară, în județele de verificare a rămas un singur nume din 30, dar în celelalte județe au rămas mai multe decât în restul țării; diferența nu trece testul.

Un model care știe regiunea, mărimea orașului, ponderea maghiarilor și felul numelui deosebește prost numele rămase de cele schimbate: scorul lui AUC pe județele de verificare e 0,645, sub pragul de 0,65 stabilit dinainte.

2016 → 2026

Ce s-a mai schimbat de atunci#

Din cele 114 nume ale regimului care mai erau pe străzi în 2016, 73 apar sub același nume și pe harta OpenStreetMap din 2026. 19 nu mai apar. Pentru celelalte 22, harta orașului e prea incompletă ca să se poată spune.

Harta nu e un registru oficial: o stradă poate lipsi de pe ea și fără să fi fost redenumită, iar câteva nume vechi stau încă pe hartă deși registrul le arată schimbate (o Stradă Lenin de 173 de metri apare pe hartă în Călărași). Pagina îți arată, pentru fiecare stradă, ce spune fiecare sursă.

Limite

Ce nu știe registrul#

Registrul nu spune când s-a schimbat un nume. Datele din el (cele mai multe din 2000) arată când a fost încărcat, nu anul redenumirii. Unele nume sovietice au dispărut înainte de 1989, prin decizia regimului. Anii din exemplele istorice de pe pagină vin din alte surse.

Registrul satelor păstrează rar numele vechi, așa că pentru sate pagina arată ce găsește, fără să spună cât a rămas. Lista numelor vine din lucrări de istorie (Nicolae 2000, Rusu 2021, Calcan 2017, Stănescu 2000); nume mai vechi de 1947, ca 11 Iunie sau Tudor Vladimirescu, nu sunt numărate.

Metoda#

Sursa e nomenclatorul străzilor publicat de Ministerul Finanțelor pe data.gov.ro, câte un pachet pe județ, la 16 septembrie 2016. Fiecare stradă are o stare (actuală, cu istoric sau desființată), iar două tabele leagă numele vechi de cele noi. Un nume al regimului e numărat o dată pe localitate, oricâte străzi l-ar fi purtat acolo. A rămas dacă o stradă cu acest nume e încă actuală; s-a schimbat dacă apare doar ca desființat sau ca nume vechi. Corecturile de scriere (23.Aug devenit 23 August) nu sunt numărate ca schimbări. Când registrul dă mai multe nume noi pentru același nume vechi (37 cazuri), contează dacă unul dintre ele e o dată.

Ipotezele au fost formulate după o primă privire asupra tuturor județelor. Apoi județele au fost împărțite la întâmplare: 18 pentru estimarea modelului, 24 pentru verificare, iar pragurile au fost scrise înainte de verificare. Verificarea confirmă deci direcții deja văzute la prima privire, fără să fie o validare independentă. Au trecut: datele înlocuite cu date și diferența Muntenia–restul. Nu au trecut: orașele maghiare, mărimea orașului, modelul. Comparația cu personalitățile și simbolurile, fără numele sovietice (unele scoase chiar de regim), e o analiză adăugată după aceea.

Verificări: în Timișoara, toate cele șase nume ale regimului scoase prin hotărârile din 1990 apar ca schimbate și în registru. Rusu (2024) numără 48 de străzi Republicii redenumite din 163, din registrul secțiilor de vot; registrul de aici dă 57 din 172 în orașe.

Alții au măsurat înaintea acestei pagini cât s-a schimbat după 1989: Light (2004) pentru București, Rusu (2019, 2024) pentru 259 de orașe și municipii, unde a găsit că aproximativ 12,3% dintre străzile existente înainte de 1989 au fost redenumite. Light și Young (2018) au observat că în România mai existau cinci străzi 23 August. Ce adaugă pagina e numărătoarea pe fiecare nume, numele care le-au luat locul, verificarea din 2026 și căutarea pe oraș.