mariuscomper.ukEnglish

DOUĂ CUVINTE, O ÎNCRUCIȘARE

De ce țăranul poartă numele țării?

Numele țării a crescut din țărână, iar țăranul l-a păstrat. Latinul TERRA, pământ, a urcat până la patrie. Latinul PAVIMENTUM, podea din pietre bătătorite, a coborât până la pământ. Dicționarul le prinde încrucișate: la pământ, sensul 5: „p. ext. țară, patrie”.

Vezi încrucișarea

TERRA → ȚARA
pământul a urcat până la patrie
PAVIMENTUM → PĂMÂNT
podeaua a coborât până la pământ
1521 · 1848 · 1926
trei date duc numele prin istorie
Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către judele Brașovului
Scrisoarea lui Neacșu, 29/30 iunie 1521: „pren Țeara Rumânească”. Foto: Neacșu Lupu (document); photographer unknown, Wikimedia Commons, domeniul public

Încrucișarea, dintr-o privire:

TERRA urcă

  1. TERRA

    latină: pământ

    MDA2: „E: ml terra”

  2. țeară

    Psaltirea Hurmuzachi, 75r/4

    prima atestare în română, după MDA2

  3. Țeara Rumânească

    1521, scrisoarea lui Neacșu

    „pren Țeara Rumânească”

  4. ȚARA

    azi: stat și patrie

    DER: „1. Stat – 2. Patrie – 3. Cîmp – 4. Popor, lume”

PAVIMENTUM coboară

  1. PAVIMENTUM

    latină: podea bătătorită

    „a floor composed of small stones beaten down”

  2. pământ

    Psaltirea Hurmuzachi, 69v/16

    prima atestare în română, după MDA2

  3. sens lărgit românește

    Șăineanu, 1929

    „[Lat. PAVIMENTUM, pardoseală: cu sens lărgit românește]”

  4. PĂMÂNT

    azi: pământ și țară

    DEX '09, sensul 5: „p. ext. țară, patrie”

Dovada, pe scurt

Paradoxul într-un ecran

Deschide dicționarul la țară: intrarea se încheie „– Lat. terra”. Deschide-l la pământ: „– Lat. pavimentum”. Până aici, două etimologii obișnuite. Răsturnarea stă la pământ, sensul 5: „Teritoriu, regiune, ținut; p. ext. țară, patrie”. Cuvântul podelei a ajuns să însemne țara.

țară

… – Lat. terra

DEX '09

pământ

5. Teritoriu, regiune, ținut; p. ext. țară, patrie … – Lat. pavimentum

DEX '09

Așadar: țara vine din pământ, iar pământul — dintr-o podea. În Apus, cele două au rămas despărțite. În română s-au încrucișat.

Sensurile îngropate

TERRA urcă: din pământ, patrie

Sub „țară” de azi zac sensuri de pământ. MDA2 le listează primele, cu etichete de arhaism. DER dă scara întreagă, de la glie la stat, într-un singur cuvânt.

  • (Îrg) Suprafața globului pământesc Si: pământ
  • (Îrg) Uscat
  • (Înv) Țarină
  • (Înv) Sol

MDA2, sensurile 1–4 ale lui țară

DER: „1. Stat – 2. Patrie – 3. Cîmp – 4. Popor, lume” (ortografia dicționarului)

Psaltirea Hurmuzachi, datată după filigran între 1491 și 1504, dă primele atestări în română pentru amândouă cuvintele: țară la 75r/4, pământ la 69v/16 (MDA2).

Pământ proaspăt arat: glia din care a urcat TERRA.
Pământ proaspăt arat: glia din care a urcat TERRA. Foto: Andy Beecroft, Wikimedia Commons, CC BY-SA 2.0
Psaltirea Hurmuzachi, 1491–1504: țară la 75r/4, pământ la 69v/16.
Psaltirea Hurmuzachi, 1491–1504: țară la 75r/4, pământ la 69v/16. Foto: Anonim (sec. XVI); foto: Dedi, Wikimedia Commons, domeniul public

Sensul care s-a lărgit românește

PAVIMENTUM coboară: din podea, pământ

Latinul pavimentum era o podea din pietre mici bătătorite: „a floor composed of small stones beaten down”. Scriban îl descrie la fel: „bătătură, pămînt bătăturit, paviment, pardoseală”. Lărgirea sensului spre „pământ” s-a petrecut românește — Șăineanu scrie răspicat: „[Lat. PAVIMENTUM, pardoseală: cu sens lărgit românește]”.

Pardoseală romană de mozaic: genul de pavimentum din care a coborât pământul.
Pardoseală romană de mozaic: genul de pavimentum din care a coborât pământul. Foto: FuriousYogi, Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0

Ce n-au pățit surorile

Apusul le-a ținut despărțite

În limbile-surori, cele două sensuri au rămas în cuvinte deosebite — iar sensul de „țară” l-au luat alte cuvinte, din altă tulpină.

  • Franceza

    terre pentru pământ, pavement pentru pavaj — atestat la 1156 cu sensul „sol pavé”.

  • Engleza

    earth pentru pământ, pavement pentru pavaj — împrumutat în secolul al XIII-lea târziu din franceza veche, din lat. pavimentum, „beaten floor”.

Iar pentru „țară”:

it. paese, fr. pays, ptg. pais — urmașii lat. pagensis (Rîpeanu, 2001).

Omul care poartă numele

DER îl trece pe țăran ca derivat al țării: „Der. țăran, s. m. (sătean)”. Sensul derivării merge de la țară la țăran, niciodată invers: omul poartă numele țării pentru că țara l-a numit. De aici, numele străbate trei secole de istorie datată.

Țăran român din Blaj, județul Alba.
Țăran român din Blaj, județul Alba. Foto: Leopold Adler, Wikimedia Commons, domeniul public
Țărănci cu furca, în preajma lui 1900.
Țărănci cu furca, în preajma lui 1900. Foto: Nicolae Grigorescu, Wikimedia Commons, domeniul public

Șase opriri, două șine

Scara sensurilor

Alege un an și vezi ce însemnau cuvintele atunci. La 1521, 1848 și 1926 se deschid balizele — găsește-le pe toate trei.

1400 · Înainte de scris

Șina TERRA

TERRA, pământul: etimonul din care MDA2 derivă țara („E: ml terra”).

Șina PAVIMENTUM

PAVIMENTUM, podeaua din pietre bătătorite: etimonul pământului (DEX '09: „– Lat. pavimentum”).

Balize găsite: 0/3

Cele trei balize:

1521

Ajunge la 1521 ca s-o deschizi.

„pre io-i va fi voia pren Țeara Rumânească, iară el să treacă” — 29/30 iunie 1521, cel mai vechi text datat, scris în limba română.

1848

Ajunge la 1848 ca s-o deschizi.

Punctul 13: „Emanciparea clăcașilor ce se fac proprietari prin despăgubire” (Bălcescu propusese „împroprietărirea fără despăgubire”). Decretul din 14 iunie pune pe tricolor deviza „DREPTATE, FRĂȚIE”.

1926

Ajunge la 1926 ca s-o deschizi.

„merged … as the National Peasants' Party (PNȚ), on October 10, 1926”. Britannica: „fusion of his Transylvanian National Party with the Peasant Party of Ion Mihalache”.

Toate opririle, pe amândouă șinele:

Anii 1400–2009, oprire cu oprire:
Șina TERRAȘina PAVIMENTUM
1400 · Înainte de scrisTERRA, pământul: etimonul din care MDA2 derivă țara („E: ml terra”).PAVIMENTUM, podeaua din pietre bătătorite: etimonul pământului (DEX '09: „– Lat. pavimentum”).
1500 · Psaltirea Hurmuzachițară la 75r/4: prima atestare în română (MDA2).pământ la 69v/16: prima atestare în română (MDA2).
1521 · Neacșu scrie Țeara„pren Țeara Rumânească” — cel mai vechi text datat, scris în limba română.Nicio oprire nouă pe șina PAVIMENTUM — firul continuă.
1848 · Islaz și tricolorulIslaz, 9 iunie: 22 de articole pentru Țara Românească. Punctul 13: „Emanciparea clăcașilor ce se fac proprietari prin despăgubire”.Nicio oprire nouă pe șina PAVIMENTUM — firul continuă.
1926 · Țăranii dau numele unui partid10 octombrie 1926: PȚ + PNR → PNȚ. Partidul Țărănesc intră într-un nume de partid național.Nicio oprire nouă pe șina PAVIMENTUM — firul continuă.
2009 · Dicționarul le prinde încrucișatețară: „– Lat. terra” (DEX '09).pământ: „– Lat. pavimentum”, iar sensul 5: „p. ext. țară, patrie” (DEX '09).

Trei date

Trei opriri în care numele țării iese din dicționar și intră în documente.

29/30 iunie 1521

Neacșu scrie „Țeara”

La 29 sau 30 iunie 1521 (datarea e probabilă), Neacșu din Câmpulung îl vestește pe judele Brașovului: „pre io-i va fi voia pren Țeara Rumânească, iară el să treacă”. Scrisoarea e „cel mai vechi text datat, scris în limba română”. Țara își spune numele în cel mai vechi document datat al limbii.

Scrisoarea lui Neacșu, cel mai vechi text datat, scris în limba română.
Scrisoarea lui Neacșu, cel mai vechi text datat, scris în limba română. Foto: Neacșu Lupu (document); photographer unknown, Wikimedia Commons, domeniul public
Stradă în Câmpulung, 1890. De aici a scris Neacșu.
Stradă în Câmpulung, 1890. De aici a scris Neacșu. Foto: Theodor Aman, Wikimedia Commons, domeniul public
Brașovul în 1689, cetatea căreia îi era adresată scrisoarea.
Brașovul în 1689, cetatea căreia îi era adresată scrisoarea. Foto: XVIIth century engraving, Wikimedia Commons, domeniul public

Întreaga poveste a scrisorii — pe pagina vecină →

9 iunie 1848

Islaz: clăcașii devin proprietari

Proclamația de la Islaz, 9 iunie 1848: 22 de articole. Punctul 13: „Emanciparea clăcașilor ce se fac proprietari prin despăgubire”. Bălcescu, cel care a redactat proclamația, propusese „împroprietărirea fără despăgubire”. La 14 iunie, decretul tricolorului adaugă deviza: „DREPTATE, FRĂȚIE”.

Proclamația de la Islaz, 9 iunie 1848: 22 de articole; punctul 13, la mijlocul paginii.
Proclamația de la Islaz, 9 iunie 1848: 22 de articole; punctul 13, la mijlocul paginii. Foto: Wallachian revolutionary movement, Wikimedia Commons, domeniul public
Nicolae Bălcescu, 1851: a redactat proclamația și a propus împroprietărirea.
Nicolae Bălcescu, 1851: a redactat proclamația și a propus împroprietărirea. Foto: unknown, Wikimedia Commons, domeniul public
Hora Unirii la Craiova.
Hora Unirii la Craiova. Foto: Theodor Aman, Wikimedia Commons, domeniul public

10 octombrie 1926

Țăranii dau numele unui partid

La 10 octombrie 1926, Partidul Țărănesc fuzionează cu Partidul Național Român: se naște Partidul Național-Țărănesc. „formed in 1926 through the fusion of the Romanian National Party … and the Peasants' Party”. Anul e confirmat de mai multe surse; ziua, de una singură.

Ion Mihalache, liderul Partidului Țărănesc.
Ion Mihalache, liderul Partidului Țărănesc. Foto: Unknown author, Wikimedia Commons, domeniul public

Ce nu știm (și spunem)

  • Prima folosire a lui țară sau pământ într-un hrisov: nedatată pe această pagină. Primele atestări în română, după MDA2, rămân filele Hurmuzachi (75r/4, 69v/16).
  • Orice formulare de la Blaj, mai 1848: neverificată — pagina n-o citează.
  • Ziua de 10 octombrie 1926: o singură relatare o dă; anul 1926 e confirmat de mai multe surse.
  • Sunetul exact al lui „țeară” în gura lui Neacșu: grafia „Țeara” e tot ce avem.
  • Vechi împrumuturi slave sau maghiare pentru aceste două cuvinte: dicționarele consultate nu le susțin.

Un dicționar bun arată și golurile. Etimologia cea mai exactă e uneori: încă nu știm.

Pagini vecine

Două pagini vii duc povestea mai departe; două se scriu.

În pregătire:

Fiecare afirmație datată trimite la sursa ei; lista completă stă în secțiunea Surse.