mariuscomper.ukEnglish

Svinița, pe Dunăre

Trei turnuri păzeau Dunărea la Svinița. Azi, al treilea doarme sub apă

Se numesc Tricule — „trei turnuri”. De pe mal le vezi două: ziduri de piatră ridicate direct din apă. Al treilea e tot acolo, sub oglinda lacului. Timp de cinci sute de ani au stat toate trei pe uscat. Apoi a venit barajul.

Două turnuri de piatră ridicate din apele Dunării, cu dealuri împădurite în spate
Tricule azi: două turnuri deasupra apei, la Svinița. Pintenul de stâncă pe care au fost zidite a rămas sub lac.Foto: Nenea hartia, Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0

De ce „trei”, dacă se văd două

Numele singur spune povestea: trei turnuri pe un pinten de stâncă.

Tricule vine din tri kule: trei turnuri. Kule e cuvântul turcesc pentru turn, același din care româna a luat cula, casa întărită a Olteniei. Trei turnuri pe malul de nord al Dunării, lângă Svinița: asta a fost cetatea.

Fiecare turn e un donjon cu baza pătrată: ziduri groase de piatră, locuința deasupra, apărarea dedesubt. Tipul se numește turn-locuință, iar odată cu artileria iese din uz. Tricule e zidită tocmai când ziduri ca ea nu mai țin piept tunurilor: o cetate născută bătrână.

Azi se văd două turnuri. Pintenul de stâncă e acoperit de aluviuni, iar al treilea turn se află, cum scriu arheologii, „mai mereu acoperit de apele Dunării”. Doar la ape foarte scăzute se mai arată.

Unde
Malul de nord al Dunării, lângă Svinița, județul Mehedinți; 44,4801° N, 22,1431° E
Când
Prima jumătate a secolului al XV-lea
Nume
Tri Kule — „trei turnuri”
Azi
Două turnuri deasupra apei; al treilea, sub apă
Cum le vezi
De pe malul de la Svinița sau de pe Dunăre
Prim-plan cu cele două turnuri de piatră ieșind din apa Dunării
Zidăria pornește direct din apă: nicio temelie la vedere, niciun mal.Foto: ARCH AAG, Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0 RO

Cinci sute de ani pe uscat

Cetatea de la Svinița e atestată în prima jumătate a secolului al XV-lea, ca verigă a lanțului defensiv ridicat de Banatul de Severin împotriva Imperiului Otoman. Regele Sigismund de Luxemburg încredințează apărarea ei cavalerilor teutoni.

Rolul militar se stinge cu timpul. După pacea de la Sviștov, din 1791, clădirea slujește drept oficiu vamal austriac; către 1872, vama se mută, iar zidurile rămân în paragină.

O gravură din 1865 le prinde pe toate trei încă pe uscat: două turnuri pe pinten, al treilea mai jos, spre apă, cu un pod de lemn alături. Peste un secol, pintenul și podul aveau să dispară — prin apă, nu prin război.

Gravură din 1865: trei turnuri de piatră pe un pinten de stâncă la malul Dunării
Tricule în 1865, cu un secol înainte de lac: trei turnuri pe uscat. Gravură din revista „Hazánk s a Külföld”, nr. 14, 2 aprilie 1865.Sursa: Wikimedia Commons, domeniu public
  • Prima jumătate a secolului al XV-leaCetatea Sviniței intră în lanțul defensiv antiotoman al Banatului de Severin.
  • 1791Pacea de la Sviștov. Clădirea ajunge oficiu vamal austriac.
  • 1865Gravura din „Hazánk s a Külföld” arată trei turnuri pe uscat.
  • 1872Vama se mută; zidurile rămân în paragină.
  • 1964Începe construcția sistemului hidroenergetic Porțile de Fier I.
  • 1972Sistemul e gata; lacul de acumulare acoperă pintenul și al treilea turn.

Când a venit apa

La 7 septembrie 1964, România și Iugoslavia pornesc construcția sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier I. La 16 mai 1972, inaugurarea pecetluiește un lac de acumulare care se întinde mult în amonte, până dincolo de Svinița.

Pentru Tricule, lacul înseamnă sfârșitul uscatului: pintenul de stâncă ajunge sub aluviuni, iar cel de-al treilea turn rămâne mai mereu sub apă. Mută apa de mai jos între râu și lac, ca să vezi ce a acoperit.

Schemă orientativă, nu la scară: trei turnuri pe pintenul de stâncă, înainte și după lacul de acumulare.

Cele două turnuri rămase se văd și azi de pe malul de la Svinița, ridicate direct din apă. Al treilea doarme dedesubt.

Surse

Istoria zidurilor vine din presa muzeală a Banatului; anii barajului, din documente și din presa vremii.

  • Muzeul Banatului Montan, Banatica 20/1 (2010): „Turnurile-locuință de la Svinița” — cele trei turnuri de pe malul de nord, pintenul acoperit de aluviuni, al treilea turn sub ape. biblioteca-digitala.ro
  • Dumitru Țeicu, Cetăți medievale din Banat (2009) — cetatea Sviniței în documentele primei jumătăți a secolului al XV-lea. biblioteca-digitala.ro
  • Simić–Mitrović, „Djerdap Through the Centuries” (2020) — Tricule, secolul XV, scufundată de hidrocentrală, vizibilă parțial la ape scăzute. zenodo.org
  • Hidroelectrica, la 50 de ani de la inaugurarea sistemului Porțile de Fier I (16 mai 1972); începerea lucrărilor la 7 septembrie 1964. thediplomat.ro · stiintasiinginerie.ro
  • Wikipedia: „Cetatea Tricule” (ro) — cavalerii teutoni, vama austriacă, 1872. ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_Tricule
  • Wikipedia: „Culă” (en) — din turcescul kule, „turn”. en.wikipedia.org/wiki/Culă
  • Wikidata: Tricule Fortress (Q44013106) — coordonate. wikidata.org/wiki/Q44013106
  • Imaginile vin de pe Wikimedia Commons; autorul și licența fiecăreia sunt trecute la locul ei.