mariuscomper.ukEnglish

Svinița, Mehedinți · Dunărea, la granița cu Serbia

Cetatea Tricule de la Svinița: gheața a retezat al treilea turn în 1924, lacul Porților de Fier i-a acoperit doar rămășițele

Numele Tricule înseamnă „trei turnuri”, dar din apa Dunării ies două. Al treilea avea în 1915 vreo 12 metri; gheața l-a lăsat în 1924 la 3 metri, iar lacul de acumulare, venit cu aproape jumătate de secol mai târziu, a acoperit ce rămăsese.

Două turnuri de piatră ridicate din apele Dunării, cu dealuri împădurite în spate
Tricule azi: două turnuri deasupra apei, la Svinița. Pintenul de stâncă pe care au fost zidite e acoperit de aluviuni.Foto: Nenea hartia, Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0

De ce „trei”, dacă se văd două

Numele spune trei turnuri, iar harta OpenStreetMap are desenate trei ruine de turn în același loc. Cât se vede din al treilea depinde de nivelul apei.

DunăreaLacul Porților de Fier22 m35 m43 mTriculeSvinițaBarajul Porțile de Fier IAda Kaleh (sub lac)OrșovaDrobeta-Turnu SeverinDubovaEșelnițaGura VăiiKladovoDonji MilanovacBelgradTimișoaraCraiovaTurnul 1Turnul 2Turnul 3
  • Turn vizibil azi (conturul din OpenStreetMap)
  • Turnul 3: documentat, azi în mare parte sub apă
  • Loc acoperit de același lac
  • Baraj
  • Localitate

Unde

Pe malul de nord al Dunării, cu Serbia în față

Cetatea Tricule se află lângă Svinița, un sat din județul Mehedinți, în sud-vestul României. Turnurile stau pe malul stâng, adică de nord, al Dunării; malul opus e sârbesc. De la turnuri până la barajul Porților de Fier I sunt 37 km în linie dreaptă, în aval.

Punctul de pe hartă este nodul „Cetatea Tricule” din OpenStreetMap, la 44,48° N, 22,143° E; aceeași poziție o dă Wikidata (Q44013106).

Lacul

Azi, turnurile stau în lacul Porților de Fier

Lacul de acumulare al Porților de Fier I se întinde în amonte de baraj, până dincolo de Svinița. Pe harta OpenStreetMap, contururile tuturor celor trei turnuri se află în conturul lacului. Lucrările la baraj au început la 7 septembrie 1964, iar inaugurarea a fost la 16 mai 1972.

Despre baraj și satele strămutate: Porțile de Fier. Despre insula acoperită de același lac: Ada Kaleh.

Numele

Tri kule: „trei turnuri”

Tricule vine din tri kule: trei turnuri — dar sintagma e sud-slavă, nu turcă.

În sârbă, tri înseamnă „trei”, iar kule e forma lui kula, „turn”, folosită după tri. Kula aparține unei vechi familii balcanice de cuvinte pentru „turn”, legată tradițional de turcescul kule; traseul exact al împrumutului e însă discutat. Româneasca culă face parte din aceeași familie.

Planul

Un triunghi cu vârful spre Dunăre

Cele trei turnuri patrulatere formau un triunghi cu vârful spre Dunăre. Cele două de sus stăteau la vreo 20 de metri unul de altul; al treilea, mai jos și spre apă, la vreo 40 de metri de ele, pe propria lui stâncă.

Pe planul desenat la scară după conturul OpenStreetMap, între zidurile primelor două turnuri sunt 22 m, iar de la al treilea la celelalte două sunt între 35 și 43 m.

OpenStreetMap nu numerotează turnurile. Turnul 3 este cel mai sudic, spre apă, cum îl descrie RAN: „cel mai sudic, fiind construit înspre apă”.

Turnurile

Turnuri-locuință, cu ziduri de 1,4 metri

Arheologii le încadrează între turnurile-locuință, donjoanele patrulatere: ziduri de circa 1,4 metri grosime, intrări ridicate deasupra solului, niveluri despărțite prin planșee de lemn, deschideri de tragere.

RAN dă dimensiunile fiecărui turn: 6,7 pe 6,5 metri (turnul 1), 7,2 pe 6,3 (turnul 2) și 7 pe 7,5 (turnul 3). Turnurile 1 și 2 și-au păstrat crenelurile originare, cu fantele de tragere. Turnul 3 a fost zidit direct pe stânca naturală, înspre apă.

Epoca

Turnurile nu sunt romane

Repertoriul Arheologic Național spune limpede că atribuirea ansamblului vizibil perioadei romane e greșită: cele trei turnuri sunt medievale, datate arheologic în secolele XIII–XIV.

Greșeala se află în Lista Monumentelor Istorice (cod LMI MH-I-s-B-10100), pe care RAN o corectează. În același sit, RAN înregistrează straturi mai vechi: ceramică hallstattiană, romană (secolele II–III și al IV-lea) și medievală timpurie (secolele XI–XIII, cu o monedă din vremea împăratului bizantin Manuel I Comnenul). Turnurile suprapun aceste locuiri, ceea ce explică, probabil, confuzia.

Prim-plan cu cele două turnuri de piatră ieșind din apa Dunării
Zidăria pornește direct din apă: nicio temelie la vedere, niciun mal.Foto: ARCH AAG, Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0 RO
Unde
Malul de nord al Dunării, la circa 4 km în aval de satul Svinița, județul Mehedinți (RAN)
Când
Secolele XIII–XIV, după săpătura arheologică
Nume
Tri Kule, „trei turnuri”, formă sud-slavă; se mai scrie Tricule, Trikule sau Trei Cule
Azi
Două turnuri deasupra apei; temelia celui de-al treilea se vede doar când scade Dunărea (RAN)

Unde s-a dus al treilea

Al treilea turn e cel mai de sud, cel dinspre apă.

În 1915, turnul de jos era încă o clădire masivă, de vreo 12 metri, cu acoperiș. În 1924, ghețurile Dunării l-au retezat la circa 3 metri de la bază. Când nivelul fluviului a fost ridicat pentru Porțile de Fier I, ce mai rămăsese a intrat sub apă — temelia lui se arată și azi, la ape foarte scăzute.

Barajul a acoperit doar rămășițele turnului: partea de sus o luase gheața cu aproape jumătate de secol înainte. Rămășițele stau în mod normal sub apă.

Gravură din 1865: trei turnuri de piatră pe malul Dunării, cu un pod de lemn alături
Cele trei turnuri încă în picioare, într-o gravură publicată în 1865, cu 59 de ani înainte de ghețurile din 1924. Revista Hazánk s a Külföld, nr. 14, 2 aprilie 1865, lucrare nesemnată.Sursa: Wikimedia Commons, domeniu public
Turnul 1Turnul 2Turnul 3
Turnul 3, profil schematicm036912înălțime necunoscutăvreo 12 m, cu acoperișvreo 9 m dispăruți3 mapă, nivelul nu e cunoscutape foarte scăzute: se vede temeliaaluviuni
  • Turn vizibil azi
  • Turnul 3: azi în mare parte sub apă
  • Conturul lacului de azi

1865

Trei turnuri în picioare

O gravură din revista maghiară Hazánk s a Külföld înfățișează în 1865 cele trei turnuri încă ridicate. Gravura e nesemnată și nu dă măsuri, așa că înălțimea lor nu poate fi citită din ea.

Gravură

1915

Turnul de jos, de vreo 12 metri

Fotografia din 1915, pe care o descrie RAN, arată turnul 3 ca pe o construcție masivă, cu crenelurile modificate și cu acoperiș într-o singură pantă. Înălțimea lui a fost estimată la vreo 12 metri. RAN mai notează că, la ape mari, turnul rămâne izolat în mijlocul apei, la 7 metri de piciorul dealului care formează malul.

Fotografie

1924

Gheața taie turnul la 3 metri

În 1924, ghețurile Dunării au tăiat turnul 3 la o înălțime de 3 metri de la bază. Din cei vreo 12 metri ai turnului din fotografie au dispărut vreo 9 metri.

Fișa RAN

1970

Ultima săpătură, oprită de apă

Muzeul Regiunii Porților de Fier din Drobeta-Turnu Severin a făcut o cercetare de salvare în octombrie 1970 și în primele zile ale lui noiembrie. Una dintre cele două secțiuni a coborât 40 de metri pe panta de la sud de turnul 1, până lângă apă. Anul următor lucrul n-a mai putut continua, fiindcă apele Dunării se ridicaseră după închiderea barajului de la Gura Văii, adică Porțile de Fier I.

Săpătură

1971–1972

Lacul acoperă ce rămăsese

Cu apa ridicată, ce mai rămăsese din turnul 3 a intrat sub apă; sistemul Porțile de Fier I a fost inaugurat la 16 mai 1972. Între ghețurile din 1924 și ridicarea apelor, în jur de 1971, au trecut circa 47 de ani.

Nivelul apei de la Svinița, înainte și după lac, nu apare în sursele folosite aici. Apa din desen e schematică.

Lacul

Azi

Două turnuri deasupra apei

Fișa RAN, modificată ultima oară la 20 octombrie 2021, spune că două turnuri sunt vizibile la suprafață, iar temelia celui de-al treilea se vede doar când scade Dunărea. Starea de conservare e precară.

Fișa RAN

Gheața, apoi lacul

Povestea scurtă, „barajul a înecat un turn”, sare peste primul eveniment. În 1924, gheața a retezat vreo 9 metri din cei vreo 12 metri ai turnului 3. Lacul a urcat apoi peste cei 3 metri rămași.

Sursele nu precizează nivelul apei de la turn înainte și după lac și nici adâncimea la care stau azi rămășițele. Chiar înălțimea de 12 metri e, după RAN, o estimare făcută pe baza unei fotografii.

Despre lacul care a acoperit și insula Ada Kaleh: Porțile de Fier, Ada Kaleh.

Trei turnuri — dar ce cetate?

În 1429, o cetate numită Zynicze apare în lanțul dunărean al Porților de Fier, încredințat Cavalerilor Teutoni sub Redwitz. Raportul îi dă o garnizoană de 46 de oameni. Document

Zynicze este adesea identificată cu Tricule, dar literatura lasă deschisă ipoteza că turnurile ar fi un avanpost al unei cetăți Svinița încă neidentificate pe teren. Identificare discutată

După analiza militară a lui Snider, dimensiunile reduse ale ansamblului de trei turnuri și garnizoana de 46 de oameni sugerează un punct de observație în lanțul de cetăți. Interpretarea îi aparține lui Snider. Interpretare

Surse

Arheologia și documentele mai întâi; dicționarele dau sensurile, studiile dau interpretările.

Arheologie și istorie

  • Repertoriul Arheologic Național, situl Svinița – Tri-Kule, RAN 113616.03 (fișă modificată la 20 octombrie 2021): datarea în secolele XIII–XIV, dimensiunile turnurilor, fotografia din 1915, tăierea din 1924, temelia vizibilă la ape scăzute, săpătura din 1970, straturile mai vechi, corectura atribuirii romane. Fișa numește lacul „Porțile de Fier IV”, o scăpare: aceeași fișă leagă oprirea săpăturii de închiderea barajului de la Gura Văii, adică Porțile de Fier I, iar OpenStreetMap pune turnurile în lacul Porților de Fier I. ran.cimec.ro
  • Corvătescu și Rădulescu, „Despre ansamblul fortificat de la Tricule-Svinița”, Tibiscus V, 1979, 169–182: raportul săpăturii de salvare din 1970.
  • Bălărie, „Turnurile-locuință de la Svinița”, Banatica 20/1, 2010, 237–254: tipologie (donjoane patrulatere, intrări ridicate, planșee de lemn), arhitectură, cronologie, evenimentul din 1924, pintenul de stâncă acoperit de aluviuni. biblioteca-digitala.ro (PDF)
  • Țeicu, Cetăți medievale din Banat, 2009: identificarea Zynicze; discuția ulterioară lasă deschisă ipoteza avanpostului. biblioteca-digitala.ro (PDF)
  • Snider, „A Military Analysis of the Iron Gates Castle Chain Entrusted to the Teutonic Order (1429–c. 1436)”, Annual of Medieval Studies at CEU 26, 2020, 161–176: lanțul din 1429, garnizoana de 46 de oameni, rolul de observație (analiză). ams.ceu.edu (PDF)
  • Feneșan, Cavalerii Teutoni în Banatul Severinului: transcrierea rapoartelor Redwitz (OBA 27837), prin Snider.

Izvoare de epocă

Dicționare și lingvistică

  • DEX, culă (din tc. kula; cf. bg., sb. kula). dexonline.ro
  • Saldzhiev, „On the Etymology of the Old Bulgarian Lexeme сынъ and Middle Bulgarian Lexeme коула”, Linguistique balkanique 63/2, 2024, 87–96: de ce medierea turcă a lui kula e discutată. ceeol.com (rezumat)

Baraj

  • Hidroelectrica, producătorul național de hidroenergie, la 50 de ani de la inaugurarea sistemului Porțile de Fier I (16 mai 1972). thediplomat.ro
  • „Amenajarea hidroenergetică a Dunării”, Știință și inginerie: începerea lucrărilor la 7 septembrie 1964. stiintasiinginerie.ro (PDF)

Harta

  • OpenStreetMap: lacul Porților de Fier (relația 1570331), barajul (way 28270536), nodul „Cetatea Tricule” (node 1270293744), cele trei ruine de turn (way 1445766081, 1445766082, 1445769512), satele, drumurile, clădirile și pădurile din cotul Svinița. © contribuitorii OpenStreetMap, licența ODbL. openstreetmap.org. OpenStreetMap nu numerotează turnurile; turnul 3 este cel mai sudic, spre apă, după descrierea RAN.
  • Relieful din planurile de detaliu: umbrire de relief calculată din AWS Terrain Tiles (Terrarium), date Mapzen din SRTM și alte surse. registry.opendata.aws
  • Natural Earth 1:10m: contururile țărilor și Dunărea (domeniu public). naturalearthdata.com
  • Relieful din planul larg: harta proiectului Atlasul istoriei României.
  • Wikidata, Q44013106 (cetatea Tricule) și Q346141 (Ada Kaleh); coordonatele orașelor din Wikidata. wikidata.org