1 ianuarie pe glob: ce s-a întâmplat în lume în această zi și cine s-a născut

Intră în vigoare calendarul iulian drept calendarul civil al Imperiului Roman, stabilind data de 1 ianuarie noua dată a noului an.

Marele Prinț Ștefan I al Ungariei este numit primul rege al Ungariei de Papa Silvestru al II-lea.

Eclipsă totală de soare. Este interpretată, de către popoarele creștine,o invazie turcilor.

Moartea lui Alexandru cel Bun în Moldova.

Albert al II-lea de Habsburg este încoronat rege al Ungariei.

Amerigo Vespucci debarcă în zona cunoscută astăzi ca Rio de Janeiro.

Regele Francisc I al Franței accede pe tronul Franței.

Scoția începe să folosească calendarul iulian (înainte de această dată anul începea la 25 martie).

Carol al II-lea este încoronat rege al Scoției.

Începe transportarea regulată a corespondenței între New York și Boston.

Rusia începe să folosească calendarul iulian (Anno Domini) în loc de Anno Mundi al Imperiului bizantin.

Ioan al V-lea este încoronat rege al Portugaliei.

Exploratorul francez Jean-Baptiste Charles Bouvet de Lozier descoperă Insula Bouvet.

Comisia Internațională pentru Nomenclatura Zoologică a ales 1 ianuarie 1758 ca „punct de plecare” pentru nomenclatura zoologică și a afirmat că cea de-a 10-a ediție a Systema Naturae urma să fie tratată ca și cum ar fi publicată la acea dată.

Introducerea nartului (norma zilnică de lucru) în Moldova, prin așezămîntul agrar al lui Grigore al III-lea Ghica.

Imnul care a devenit cunoscut sub numele de "Amazing Grace", apoi intitulat "1 Cronici 17: 16-17" este folosit mai întâi pentru a însoți o predică condusă de John Newton în orașul Olney, Buckinghamshire, Anglia.

Alexandru Ipsilanti dă mitropolitului sarcina să elaboreze un raport despre situația învațământului în Transilvania, pentru a putea trece la realizarea unor reforme.

Apare prima ediție a The Times al Londrei, anterior publicată ca The Daily Universal Register.

Albany devine capitala New Yorkului, în defavoarea lui New York City.

Adunarea legislativă a Regatului Marii Britanii și Regatului Irlandei se încheie, adoptând crearea Regatului Unit.

Astronomul italian Giuseppe Piazzi descoperă primul asteroid cunoscut, 1 Ceres. Cel mai mare obiect din centura de asteroizi este acum clasificat drept planetă pitică.

Se încheie dominația franceză în Haiti: Ziua națională a acestui stat.

Importul sclavilor în Statele Unite ale Americii este interzis.

Este publicat romanul Frankenstein sau Prometeusul Modern al lui Mary Shelley.

Apare, la Brașov, sub direcția lui George Barițiu, revista Foaie literară.

Franz Liszt susține la București al treilea concert, dat la Palat, la invitația lui Vodă Bibescu. Liszt improvizează pe tema unor cântece românești.

Intră în vigoare Convenția dintre Moldova și Muntenia privind desființarea vămii dintre cele două țări, excepție făcând sarea. Se formeaza o singură piață, protejată de un singur cordon vamal.

Apare, la Iași, săptămânal, sub îngrijirea lui V. Alecsandri, România Literară.

Londra, Ontario este incorporat ca oraș.

Apare, la București, "Revista Carpaților", sub conducerea lui Gheorghe Sion.

Se înființează, la Paris, un Birou central de corespondență și redacție care avea menirea de a publica articole favorabile cauzei române.

Porfirio Diaz cucerește Ciudad de México.

Începe Conferința națională românească de la Sibiu, în cadrul căreia s-a cerut recunoașterea politică a națiunii române, independența sa și oficializarea limbii române (1-4 ianuarie).

Primul caz sub Actul gospodăriilor de către Daniel Freeman pentru o fermă din Nebraska.

Războiul civil american: Intră în vigoare Proclamația de emancipare redactată de către Abraham Lincoln.

Intră în vigoare legea privind introducerea în România a sistemului metric.

A apărut, la Blaj, revista "Archivu pentru filologia și istoria", editată de Timotei Cipariu, prima revistă românească de filologie.

Apare, la Brașov, până în 1880, și, apoi, la Sibiu, până în 1945, revista "Transilvania", organ al ASTREI.

Japonia începe să folosească calendarul gregorian.

Se deschide, la București, prima expoziție de pictură și sculptură organizată de nou înființata "Societate a amicilor bele-artelor", expoziție la care participă cu 144 de lucrări și Nicolae Grigorescu.

Se înființează la București Banca Marmorosch Blank.

Ia ființă "Societatea Studenților în Medicină din București".

Regina Victoria a Regatului Unit este proclamată împărăteasă a Indiei.

Apare, la Sibiu, ziarul "Observatorul", sub conducerea lui George Barițiu.

Ferdinand de Lesseps începe construcția franceză a Canalului Panama.

Insula Ellis se deschide pentru a începe primirea imigranților în Statele Unite.

Apare lunar, la Iași, Revista critica–literară (pâna în 1897) sub conducerea lui Aron Densușianu.

Începe folosirea Canalului de vase din Manchester, Anglia.

Wilhelm Conrad Röntgen anunță descoperirea razelor X.

New York City anexează teritoriile din comitatele înconjurătoare, creând City of Greater New York. Cele patru comitate inițiale, Manhattan, Brooklyn, Queens și Bronxul, sunt unite la 25 ianuarie în cadrul Insulei Staten pentru a crea orașul modern al celor cinci comitate.

Se încheie dominația spaniolă în Cuba.

Are loc prima Paradă oficială a pantomimilor.

Cele șase colonii autonome (New South Wales, Victoria, South Australia, Tasmania, Western Australia și Queensland) se unesc, formând Commonwealth of Australia, cu statut de dominion în cadrul Imperiului Britanic (din 1907). Provizoriu, capitala a fost stabilită la Melbourne.

Nigeria devine protectorat britanic.

Se dispută primul joc de Rose Bowl în Pasadena, California.

Apare, la București, de doua ori pe lună, revista literară Convorbiri (după un an Convorbiri critice) condusă de Mihail Dragomirescu.

Pentru prima oară, o minge este scăpată în Times Square din New York City, semnificând începutul Anului nou.

Teritoriul de Nord este despărțit de Australia de Sud și transferat în controlul Commonwealth.

Revoluția din anii 1911–1913 înlătura dinastia manciuriana, China proclamându–se republica (R.P.Chineza s–a proclamat la 1 oct. 1949).

Celebrul actor român Eduard de Max este numit societar al Comediei Franceze.

Americanul Edwin Hubble anunță descoperirea unei alte galaxii în afară de Calea Lactee - Andromeda.

Înființarea legației române de la Tirana.

România ratifică Convenția de la Berna pentru protecția operelor literare și artistice.

Apare, la Iași, sub conducerea lui George Călinescu, revista Jurnalul Literar.

Fidel Castro și "revoluționarii" săi preiau conducerea asupra Cubei, alungând regimul condus de Fulgencio Batista.

Samoa de Vest obține independența față de Noua Zeelandă; numele său este schimbat în statul independent Samoa de Vest.

Federația Rhodesia și Nyasaland este împărțită în republicile independente din Zambia și Malawi, iar Rhodesia, controlată de britanici.

Partidul Popular Democrat din Afganistan este fondat în Kabul, Afganistan.

Începând cu această dată, toate pachetele de țigări vor avea inscripționat textul "Fumatul poate fi dăunator sănătății".

Începe folosirea timpului Unix la miezul nopții.

Anunțurile de țigări sunt interzise la televiziunea americană.

Schimbarea a § 2 din Bürgerliches Gesetzbuch Deutschlands („Codul civil al Germaniei”), cu reducerea vârstei majoratului în Germania de la 21 la 18 ani.

Air India Flight 855, un Boeing 747, se prăbușește în mare, din cauza eșecului instrumentului, a dezorientării spațiale și a erorii pilot, în largul coastei din Bombay, India, ucigând toți cei 213 de persoane aflate la bord.

Se stabilesc relații oficiale diplomatice între China și Statele Unite.

Grecia este admisă în Comunitatea Europeană.

Peruvianul Javier Pérez de Cuéllar devine primul latino-american care deține titlul de Secretar General al Națiunilor Unite.

ARPANET se transformă oficial în utilizarea Protocolului Internet, creând Internetul.

Brunei devine independent de Regatul Unit.

Spania și Portugalia sunt admise în Comunitatea Europeană.

Tribul Isleta Pueblo alege Verna Williamson ca fiind primul ei guvernator.

Intrarea în vigoare a Protocolului de la Montreal, care oprește utilizarea substanțelor chimice care contribuie la epuizarea stratului de ozon.

Cehoslovacia se scindează în mod pașnic în Cehia și Slovacia.

Moneda euro este introdusă ca monedă oficială a Uniunii Europene, în formă electronică (fără bancnote).

Limba arabă devine unica limbă oficială în Tunisia, în detrimentul limbii franceze, utilizată până în acest an pe scară largă în administrația țării.

Moneda euro este introdusă în 12 țări din Uniunea Europeană - Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia și Spania.

Irlanda devine primul stat care interzice fumatul în localuri.

România și Bulgaria devin membre ale Uniunii Europene.

Slovenia adoptă oficial moneda unică europeană.

Timp de un an de zile, orașul Sibiu împarte împreună cu orașul Luxemburg titlul de Capitală Europeană a Culturii.

Cipru și Malta adoptă oficial moneda unică europeană.

Letonia a adoptat oficial moneda unică europeană.

Un club de noapte din Istanbul, cel mai populat oraș din Turcia, a fost atacat de persoane înarmate. Cel puțin 39 de oameni au murit în timp ce motivele atacatorului sunt încă necunoscute.

România a preluat președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene de la Austria.

România și Bulgaria finalizează procesul de aderare la Spațiul Schengen, eliminând controalele la frontierele terestre.

Bulgaria a adoptat moneda euro, devenind al 21-lea stat membru al zonei euro.

J. D. Salinger, scriitor american

Pierre de Coubertin, filosof, istoric și sociolog francez, inițiator al organizării moderne a Jocurilor Olimpice

Papa Alexandru al VI-lea

Sándor Petőfi, poet și revoluționar maghiar

Huldrych Zwingli, lider protestant elvețian

Christine Lagarde, președinte al Băncii Centrale Europene (2019-prezent)

Lorenzo de Medici, om politic, umanist italian

E. M. Forster, romancier englez

Satyendra Nath Bose, matematician indian

Sir James George Frazer, antropolog scoțian

Davor Šuker, fotbalist croat

J. Edgar Hoover, director american al FBI-ului

Rivelino, fotbalist brazilian

Maurice Béjart, dansator și coregraf francez

Wilhelm Canaris, amiral german

Regele Sigismund I al Poloniei

Vernon L. Smith, economist american, laureat al Premiului Nobel

Mohamed Bazoum, politician nigerian, președinte al Nigerului (2021 - 2023)

David Nalbandian, jucător argentinian de tenis

Alfred Stieglitz, fotograf american

José Paolo Guerrero, fotbalist peruan

Frank Langella, actor american de teatru și film

Kim Philby, spion britanică

Dana Andrews, actor american

Paul Revere, argintar și patriot american

Ana Aslan, medic specialist în gerontologie

Christian Thomasius, jurist german

Michel Onfray, filosof și eseist francez

Mahmoud Dahoud, fotbalist german

Jacky Ickx, pilot belgian de mașini de curse

Kristijonas Donelaitis, poet lituanian

André Marie Constant Duméril, zoolog francez

Împăratul Go-Sai al Japoniei

Yusef al Marocului, sultan al Marocului (1912 - 1927)

Mariano Azuela, romancier mexican

Margareta Leijonhufvud, soția regelui Gustav I al Suediei

Zsolt Baumgartner, pilot maghiar de mașini de curse

Betsy Ross, croitoreasă americană, despre care se spune că ar fi cusut primul steag al Statelor Unite ale Americii

Rafael Bastos, fotbalist brazilian

Lakhdar Brahimi, politician algerian

Prințesa Margherita de Bourbon-Parma, Ducesă de Madrid

Harriet Brooks, fiziciană canadiană

Frederick Muhlenberg, primul vorbitor al Casei de Reprezentanți a Statelor Unite

Robert Beugré Mambé, om politic ivorian, prim-ministru

Johan Agrell, compozitor suedez

Mario Merz, artist italian

Diahnne Abbott, actriță americană

Alexandru Athanasiu, politician român

Emilie Hegh Arntzen, handbalistă norvegiană

Eugène-Anatole Demarçay, chimist francez

Prințul Constantin Constantinovici al Rusiei

Franz Freiherr von der Trenck, soldat austriac

Giovanni D'Anzi, compozitor italian

Vasile Milea, politician și general de armată român

Allamaye Halina, diplomat și om de stat din Ciad, prim-ministru

Conn Iggulden, romancier englez

Petru Maior, cărturar iluminist, filolog și istoric român, unul dintre corifeii Școlii Ardelene

Nicolae Linca, pugilist român

Vlad Plahotniuc, politician moldovean

Gabriel Oprea, politician român