Statuia lui Moise de Michelangelo: capul, cu două coarne scurte deasupra frunții. — Moise de Michelangelo, San Pietro in Vincoli, Roma. Fotografie: Jörg Bittner Unna, Wikimedia Commons, CC BY 3.0, decupată.

Biblia între limbi

Coarnele lui Moise, cămila și acul, zidul de apă: ce scrie în ebraică, greacă, latină și în Biblia de la București (1688)

Q: Zidul de apă din Exod: cine l-a pus în poveste?

Zidul era în ebraică de la început. Cuvântul ḥōmâ din Exod 14:22 este cel folosit pentru zidurile unei cetăți, iar toate traducerile îl păstrează. Ce se schimbă este vântul. Ebraica spune că vântul a bătut de la răsărit. Septuaginta îl face vânt de miazăzi. Vulgata îl numește „arzător”, cum redă Ieronim de obicei vântul fierbinte de răsărit din deșert (la Iona 4:8, vento calido et urenti). Biblia de la București spune „vânt den austru silnic”, adică tot vânt de miazăzi, ca în greacă.Un singur pasaj arată astfel două lucruri. Imaginea cea mai spectaculoasă era deja în original. Detaliul care pare tehnic, direcția vântului, s-a schimbat de la o limbă la alta.

Q: Tânăra din Isaia 7:14: ce spune cuvântul și ce spune contextul

Rândurile arată trei etape distincte. Ebraica are ʿalmâ, „tânără”, un cuvânt care, după notele NET și USCCB, descrie vârsta fără să precizeze fecioria. Traducerea greacă alege parthenos, cuvântul folosit de obicei pentru fecioară. Matei citează profeția în greacă și o leagă de nașterea lui Iisus. Biblia de la București urmează aici greaca în construcția „în pântece va lua”, dar scrie „iată fecioară”, fără articol, ca latina virgo.Notele Bibliei NET și ale ediției catolice americane USCCB discută separat sensul cuvântului ebraic, alegerea traducătorului grec și citirea lui Matei. Fiecare dintre ele este o întrebare diferită.

Nouă versete pe care le știi din predici, din picturi sau din explicații despre „erori de traducere”, urmărite cuvânt cu cuvânt până la Biblia de la București din 1688, prima Biblie completă în românește. Unele imagini s-au născut într-o traducere. Altele erau în text de la început, iar uneori s-a schimbat un detaliu la care nu se uita nimeni.

Începe cu Moise ↓

Fiecare caz pune alături același verset în mai multe limbi și ediții. Cuvântul urmărit este evidențiat în fiecare rând, iar pe linia din stânga scrie ce s-a întâmplat cu el față de primul rând. Pe pagina din 1688 este încadrat locul unde apare. Textele vechi sunt citate din ediții numite; explicațiile de sub ele sunt traduceri de lucru ale acestei pagini.

textul de pornire primul rând al versetului, cu care se compară celelalte
același sens cuvântul are același înțeles
alt cuvânt traducătorul a pus un cuvânt cu alt înțeles
alt sens posibil traducătorul a ales alt sens pe care cuvântul de pornire îl poate avea
altă lecțiune manuscrisele nu au aceleași litere aici
altă interpretare cuvintele sunt aceleași, citirea lor diferă
imagine adăugată imaginea vine de la artiști sau cititori, nu din text
formă ambiguă forma se potrivește cu mai multe citiri

Cazul 1 din 9 · Exod 34:29

De ce are Moise coarne?#

Moise coboară de pe Sinai cu tablele Legii și nu știe că fața lui s-a schimbat după ce a vorbit cu Dumnezeu. Ce s-a schimbat depinde de limba în care citești versetul. Rândurile de mai jos pun alături textul ebraic, traducerile vechi, statuia lui Michelangelo și Biblia de la București.

Biblia de la București, 1688, p. 64, col. II: Exod 34:29. Textul chirilic al versetului; lectura cu litere latine este alături. — Exod 34:29Urmărește: fața lui Moise

Coarnele nu vin dintr-o literă citită greșit. Ebraica folosește un verb rar, înrudit cu un cuvânt care înseamnă și corn, și rază. Septuaginta a tradus ideea, slava. Aquila și Ieronim au păstrat sensul de bază al rădăcinii. Coarnele apar în arta apuseană cu secole înaintea lui Michelangelo: printre primele exemple cunoscute sunt ilustrațiile Hexateuhului în engleza veche, un manuscris de dinainte de 1050 păstrat la British Library.

În Biblia de la București, Moise nu are coarne. Traducătorii români au scris „se-au mărit”, iar la acest verset formularea lor se potrivește cu cea grecească.

Nouă versete pe scurt: unde se schimbă imaginea#

Fiecare celulă arată cuvântul urmărit și ce se întâmplă cu el față de textul de pornire. Celulele gri sunt la fel de importante ca cele colorate: arată unde traducerea nu a schimbat nimic.

Verset	Ebraică	Greacă	Latină	Română, 1688
MoiseExod 34:29	קָרַ֛ןtextul de pornire	δεδόξασταιalt cuvânt	cornutaalt sens posibil	se-au măritalt cuvânt
CămilaMatei 19:24	scris în greacă	κάμηλονtextul de pornire	camelumacelași sens	cămilaacelași sens
Luca 2:14Luca 2:14	scris în greacă	εὐδοκίαςtextul de pornire	hominibus bonæ voluntatisacelași sens	bună voirealtă lecțiune
OchiulMatei 6:22–23	scris în greacă	ἁπλοῦςtextul de pornire	simplexacelași sens	curatacelași sens
MareaExod 13:18	יַם־ס֑וּףtextul de pornire	ἐρυθρὰν θάλασσανalt cuvânt	mare Rubrumalt cuvânt	marea Roșiealt cuvânt
Zidul de apăExod 14:21–22	חֹמָ֔הtextul de pornire	τεῖχοςacelași sens	murusacelași sens	păreteacelași sens
Isaia 7:14Isaia 7:14	הָעַלְמָ֗הtextul de pornire	ἡ παρθένοςalt cuvânt	virgoalt cuvânt	fecioarăalt cuvânt
FructulGeneza 3:6	מִפִּרְי֖וֹtextul de pornire	καρποῦacelași sens	fructuacelași sens	roadaacelași sens
IuniaRomani 16:7	scris în greacă	Ἰουνίανtextul de pornire	Juniamformă ambiguă	Iunieiacelași sens

Cazul 2 din 9 · Matei 19:24

Cămila și urechea acului: cămilă sau funie?#

„Mai lesne este a trece cămila prin urechea acului decât să intre bogatul în împărăția lui Dumnezeu.” O explicație circulă de mult: grecii ar fi confundat kamēlos, „cămilă”, cu kamilos, „funie”. Cuvintele chiar se deosebesc printr-o singură literă. Rândurile de mai jos arată în ce texte apare fiecare.

Biblia de la București, 1688, p. 764, col. II: Matei 19:24. Textul chirilic al versetului; lectura cu litere latine este alături. — Matei 19:24, cu Marcu 10:25 și Luca 18:25Urmărește:

Cămila apare în toate cele trei evanghelii, în textul critic și în cel tipărit în Renaștere, în latină și în Biblia de la București. Funia apare în câțiva martori greci, cei mai mulți târzii, în versiunea armeană și la Chiril al Alexandriei, în secolul al V-lea. Evangheliile nu au aceleași cuvinte pentru ac și pentru gaura lui, dar niciuna nu schimbă cămila.

Peter Gainsford, care a urmărit atestările cuvântului kamilos, nu găsește o dovadă independentă solidă că a însemnat „funie” înainte de această dezbatere. Povestea unei porți din Ierusalim numite „Urechea acului” are și mai puțin sprijin: nota NET spune că nu există nicio dovadă că o asemenea poartă a existat.

Cazul 3 din 9 · Luca 2:14

„Bunăvoire între oameni”: ce schimbă o singură literă#

Îngerii cântă păstorilor din Betleem. În românește se aude de obicei o urare în trei părți: slavă lui Dumnezeu, pace pe pământ, bunăvoire între oameni. În greacă, diferența dintre o urare în trei părți și una în două stă într-o singură literă, sigma de la sfârșitul cuvântului εὐδοκία.

Biblia de la București, 1688, p. 790, col. I: Luca 2:14. Textul chirilic al versetului; lectura cu litere latine este alături. — Luca 2:14Urmărește: bunăvoirea

Aici nu este vorba de o traducere greșită. Manuscrisele grecești însele nu sunt de acord. Cu sigma, versetul spune că pacea vine peste oamenii în care Dumnezeu își găsește plăcerea. Fără sigma, adaugă o a treia urare. Nota NET socotește forma cu sigma mai bine atestată și mai dificilă, iar traducerea NET o urmează, ca și ediția critică folosită aici.

Latina lui Ieronim are construcția cu sigma. Biblia de la București are trei urări, ca textul fără sigma.

Probă: ce ai verifica mai întâi?#

Până aici ai văzut trei feluri de schimbare: un cuvânt cu două sensuri la Moise, o lecțiune târzie la cămilă, o literă din manuscrise la Luca. Iată un verset nou, din Predica de pe Munte. În rezumat: „Dacă ochiul tău este rău, tot trupul tău va fi întunecat.” Ce ar trebui verificat mai întâi?

Vezi versetul în toate limbile ↓

Cazul 4 din 9 · Matei 6:22–23

„Dacă ochiul tău este rău”: un ochi bolnav sau un om zgârcit?#

Biblia de la București, 1688, p. 754, col. II: Matei 6:22–23. Textul chirilic al versetului; lectura cu litere latine este alături. — Matei 6:22Urmărește: ochiul bun

Manuscrisele sunt de acord, iar traducerile spun același lucru: ochi rău, ochi bun. Întrebarea este ce însemna expresia pentru cine o auzea. Versetele vin între sfatul de a nu strânge comori pe pământ și fraza care spune că nimeni nu poate sluji și lui Dumnezeu, și banilor. Nota Bibliei NET traduce „sănătos”, ca cei mai mulți cercetători, și prezintă ca lectură minoritară pe cea în care ochiul bun înseamnă generozitate.

Cazul 5 din 9 · Exod 13:18

Marea Roșie sau marea de stuf: arată numele locul traversării?#

Biblia de la București, ca greaca și latina, spune că israeliții au plecat din Egipt spre Marea Roșie. În ebraică marea se numește yam sûf, iar sûf înseamnă în alte versete papură. De aici a pornit ideea că traducătorii ar fi mutat traversarea de la o mlaștină cu stuf la o mare adâncă.

Biblia de la București, 1688, p. 49, col. I: Exod 13:18. Textul chirilic al versetului; lectura cu litere latine este alături. — Exod 13:18Urmărește:

1 Regi 9:26 (3 Regi în Biblia de la 1688)Urmărește: numele mării

textul de pornire
Ebraică textul masoretic, Codex Leningrad (1008–1009) · ediția WLC/OSHB
וָאֳנִ֡י עָשָׂה֩ הַמֶּ֨לֶךְ שְׁלֹמֹ֜ה בְּעֶצְיֽוֹן־גֶּ֨בֶר אֲשֶׁ֧ר אֶת־אֵל֛וֹת עַל־שְׂפַ֥ת יַם־ס֖וּף בְּאֶ֥רֶץ אֱדֽוֹם׃
Același yam sûf, de data aceasta lângă Elot, unde regele Solomon își construiește corăbiile. Elot este legat de Eilat, pe golful Aqaba, de cealaltă parte a Sinaiului față de Egipt.
alt cuvânt
Greacă · Septuaginta traducere din secolele III–II î.Hr. · ediția Brenton (1851)
Καὶ ναῦν ὑπὲρ οὗ ἐποίησεν ὁ βασιλεὺς Σαλωμὼν ἐν Γασίων Γαβὲρ τὴν οὖσαν ἐχομένην Αἰλὰθ ἐπὶ τοῦ χείλους τῆς ἐσχάτης θαλάσσης ἐν γῇ Ἐδώμ.
Aici traducătorul grec scrie „marea cea mai îndepărtată”, eschatē thalassa.
alt cuvânt
Latină · Vulgata Ieronim, în jurul anului 400 · ediția Clementină
Classem quoque fecit rex Salomon in Asiongaber, quæ est juxta Ailath in littore maris Rubri, in terra Idumææ.
Latina revine la Marea Roșie.

Glosa „marea de stuf” are sprijin în vocabular. Al doilea verset arată unde se oprește acest sprijin: în Cartea Regilor, același nume, yam sûf, desemnează apa de lângă Elot, pe golful Aqaba, unde Solomon își ține flota. Un nume care acoperă și golful Aqaba nu indică o singură mlaștină din delta Nilului.

Al doilea fir al versetului arată cum lucra traducătorul grec. Ebraica spune că israeliții au ieșit „înarmați”. Greaca, după ea Biblia de la București, spune că au ieșit „în a cincea generație”. Cuvântul ebraic are aceeași rădăcină ca numărul cinci, iar traducătorul a citit, probabil, numărul în el.

Cazul 6 din 9 · Exod 14:21–22

Zidul de apă din Exod: cine l-a pus în poveste?#

Apele stau ca doi pereți, iar poporul trece pe uscat printre ele. Imaginea pare făcută pentru film. A ajuns ea în poveste printr-o traducere care a luat o metaforă literal? Primul fir urmărește zidul. Al doilea urmărește vântul care a despărțit apele cu un verset mai devreme.

Biblia de la București, 1688, p. 49, col. II: Exod 14:21–22. Textul chirilic al versetului; lectura cu litere latine este alături. — Exod 14:22Urmărește: zidul de apă

Zidul era în ebraică de la început. Cuvântul ḥōmâ din Exod 14:22 este cel folosit pentru zidurile unei cetăți, iar toate traducerile îl păstrează. Ce se schimbă este vântul. Ebraica spune că vântul a bătut de la răsărit. Septuaginta îl face vânt de miazăzi. Vulgata îl numește „arzător”, cum redă Ieronim de obicei vântul fierbinte de răsărit din deșert (la Iona 4:8, vento calido et urenti). Biblia de la București spune „vânt den austru silnic”, adică tot vânt de miazăzi, ca în greacă.

Un singur pasaj arată astfel două lucruri. Imaginea cea mai spectaculoasă era deja în original. Detaliul care pare tehnic, direcția vântului, s-a schimbat de la o limbă la alta.

Cazul 7 din 9 · Isaia 7:14

Tânăra din Isaia 7:14: ce spune cuvântul și ce spune contextul#

Puține versete au fost discutate atât de mult. Profetul Isaia îi vorbește regelui Ahaz, în timpul unui război din secolul al VIII-lea î.Hr., despre un copil care se va naște. Evanghelia după Matei citește aceleași cuvinte despre nașterea lui Iisus.

Biblia de la București, 1688, p. 461, col. I: Isaia 7:14. Textul chirilic al versetului; lectura cu litere latine este alături. — Isaia 7:14 și Matei 1:23Urmărește:

Rândurile arată trei etape distincte. Ebraica are ʿalmâ, „tânără”, un cuvânt care, după notele NET și USCCB, descrie vârsta fără să precizeze fecioria. Traducerea greacă alege parthenos, cuvântul folosit de obicei pentru fecioară. Matei citează profeția în greacă și o leagă de nașterea lui Iisus. Biblia de la București urmează aici greaca în construcția „în pântece va lua”, dar scrie „iată fecioară”, fără articol, ca latina virgo.

Notele Bibliei NET și ale ediției catolice americane USCCB discută separat sensul cuvântului ebraic, alegerea traducătorului grec și citirea lui Matei. Fiecare dintre ele este o întrebare diferită.

Cazul 8 din 9 · Geneza 3:6

A fost un măr? Ce spune Geneza despre fructul oprit#

Alege fructul pe care îl vezi când te gândești la Eva și la șarpe.

Biblia de la București, 1688, p. 2, col. II: Geneza 3:6. Textul chirilic al versetului; lectura cu litere latine este alături. — Geneza 3:6Urmărește: fructul

Niciunul dintre aceste texte nu numește specia. Ebraica spune „rod”, greaca și latina spun „fruct”, Biblia de la București spune „roadă”. Mărul vine din afara versetului, din felul în care cititorii și pictorii Europei apusene și-au imaginat scena.

Explicația care circulă cel mai des este un joc de cuvinte latin: mālum înseamnă „măr”, iar malum, cu vocală scurtă, înseamnă „rău”. Azzan Yadin-Israel, care a urmărit istoria acestei identificări, arată că jocul de cuvinte nu ajunge pentru a explica de ce s-a impus mărul.

Cazul 9 din 9 · Romani 16:7

Iunia din Romani 16:7: o femeie „vestită între apostoli”?#

Biblia de la București, 1688, p. 864, col. II: Romani 16:7. Textul chirilic al versetului; lectura cu litere latine este alături. — Romani 16:7Urmărește:

Aici sunt două întrebări diferite. Prima privește numele: manuscrisele vechi scrise cu majuscule nu notau de obicei accentele, iar la acuzativ, forma din acest verset, doar accentul deosebește numele de femeie Iunia de numele de bărbat Iunias. Ediția critică, ediția digitală a Textus Receptus și Biblia de la București citesc toate un nume de femeie. Forma de bărbat apare în alte traduceri, de exemplu în ediția engleză Douay-Rheims din 1899.

A doua întrebare privește fraza. „Episēmoi en tois apostolois” poate însemna „vestiți între apostoli”, adică socotiți ei înșiși apostoli, sau „bine cunoscuți apostolilor”. Nota Bibliei NET prezintă ambele lecturi și citează un studiu din 2001 al lui Burer și Wallace în favoarea celei de-a doua. Ghidul SIL pentru traducători recomandă numele de femeie și tratează separat construcția.

Biblia de la București, 1688#

Biblia de la București este prima Biblie completă în limba română, tipărită la porunca lui Șerban Cantacuzino; foaia de titlu, din noiembrie 1688, îl numește deja pe noul domn, Constantin Brâncoveanu. Paginile de pe acest site vin din exemplarul Bibliotecii Naționale a Austriei, cota 2.P.4 ALT PRUNK, pe care biblioteca îl publică fără restricții de drept de autor.

Textul este scris cu litere chirilice. Lecturile cu litere latine de lângă fiecare decupaj sunt transcrieri de lucru: abrevierile sunt rezolvate, diacriticele și punctuația sunt aduse aproape de scrierea de azi, iar formele vechi decisive sunt păstrate („iaste”, „pren”, „părete”). Pentru Exod, lecturile au fost confruntate cu ediția academică Monumenta linguae Dacoromanorum (Iași, 1991).

Vechiul Testament din 1688 pornește de la traducerea Septuagintei făcută de Nicolae Milescu, revăzută la București, iar Noul Testament preia în mare parte textul de la Bălgrad, din 1648. Așa se explică de ce, de cinci ori în aceste nouă versete, formularea românească merge cu greaca acolo unde latina spune altceva: Moise „se-au mărit”, „a cincea rudă”, vântul „den austru”, „în pântece va lua” și „întru oameni bună voire”.

Pagina 49 din Biblia de la București (1688), două coloane de text chirilic din Exod 13–14. — Pagina 49 întreagă: Exod 13–14, cu marea, a cincea generație, vântul și zidul de apă. Biblia, București, 1688, p. 49. Biblioteca Națională a Austriei, 2.P.4 ALT PRUNK.

Ce texte sunt citate și cum#

Ebraica vine din ediția digitală Westminster Leningrad Codex, cu adnotările Open Scriptures Hebrew Bible; este afișată cu vocalele și semnele de cantilație ale textului masoretic, care este mult mai târziu decât originalele. Septuaginta este citată după textul grec al ediției Brenton (1851), Vulgata după ediția Clementină. Noul Testament grec vine din ediția critică SBLGNT (2010), din care sunt scoase doar semnele aparatului critic, și din Textus Receptus. Variantele de manuscris și martorii lor sunt preluați din notele Bibliei NET, cu atribuire, și nu au fost colaționați aici din manuscrise.

Toate citatele din aceste ediții sunt extrase automat din fișierele edițiilor, iar construirea paginii se oprește dacă un cuvânt evidențiat nu se găsește în versetul lui. Explicațiile românești și englezești de sub fiecare rând sunt traduceri de lucru, nu citate dintr-o Biblie publicată.

Pagina nu judecă ce traducere este „corectă” și nu ia poziție în întrebări de credință. Ea arată, verset cu verset, ce cuvânt apare în fiecare text și ce fel de schimbare este: alt cuvânt, alt sens posibil, altă lecțiune în manuscrise, altă interpretare sau o imagine adăugată de cititori.