mariuscomper.ukEnglish

BOG · BOGAT · UBOG

De ce-l ține Dumnezeu pe bogat?

Românescul bogat vine din sl. bogatŭ. Mai adânc, bogatŭ e construit pe bogŭ: avere, parte, noroc — iar «zeu», o dezvoltare mai târzie. Vasmer păstrează ambele piste și vechea ipoteză «păzit de zei»; ESSJa apasă cumpăna spre avere. Pe talerul celălalt stă ubogŭ, «lipsit de avere» — gol la noi: dexonline răspunde «Cuvântul ubog nu este în dicționar».

Pune în balanță

2 talere
bogat «cel cu avere» vs ubog «cel lipsit de avere»
bogŭ + -at
ESSJa: baza înseamnă «fericire, avere, belșug»
0 ubog
nicio intrare în dicționarele dexonline
Pagină din Evangheliarul de la Ostromir, 1056–1057Tezaurul de la Pietroasa: talerul plin, cel cu avereMicul cerșetor al lui Bouguereau: talerul gol, cel fără
Trei imagini, o singură cumpănă:
Manuscrisul din 1056–1057 MARTOR DOCUMENTAR, tezaurul și cerșetorul METAFORĂ VIZUALĂ: trei feluri de a vedea o singură cumpănă.

Cuprins

  1. Balanța
  2. Zestrea
  3. Verii
  4. Martorii
  5. Bilanțul
  6. Trei date
  7. Disputa
  8. Jocul
  9. Surse

Mașina paginii

Cumpăna, greutate cu greutate

Șapte greutăți, două talere. Fiecare piesă își spune dicționarul și talerul în care cade. Etichetele RO/SL/LA arată limba; ștampilele ATESTAT, RECONSTRUIT și IPOTEZĂ arată cât atârnă dovada.

bogat româna de azi RO ATESTAT

DEX '09: «Din sl. bogatŭ» — fără etichetă: cuvânt standard. Plural bogați, accent bogát. (DEX)

bogăție averea RO ATESTAT

DEX '09: «Bogat + suf. -ie» — averea se face din bogat, în casă. Plural bogății. (DEX)

bogatŭ slava veche SL ATESTAT

DER: «Sl. bogatŭ» — cu trimitere la bg. bogat și alb. bugat. Veriga slavă, pecetluită. (DER)

bogŭ baza disputei SL RECONSTRUIT

Vasmer: «От *bogъ „бог” или *bogъ „достояние, доля”» — zeu SAU avere. ESSJa apasă talerul averii: baza înseamnă «fericire, avere, belșug». (Vasmer; ESSJa)

ubogŭ lipsit de avere SL ATESTAT

Vasmer: «образовано с приставкой u-… От *bogъ „богатство”» — făcut cu u-, din «bogăție»; Șanski: «lipsit de avere». Cu «Dumnezeu» de azi în minte pare «fără Dumnezeu» — ispita, nu glosa. (Vasmer; Șanski)

ubogi · ubog vecinii SL ATESTAT

Polonezul ubogi «poor», sârbo-croatul ubog «(dated) poor», rusul убогий «wretched, poor». Oglinda trăiește lângă noi. (dicționare)

fortunātus analogia LA IPOTEZĂ

Schulze, citat de Vasmer (KZ 45, 190): bogat format ca lat. fortunātus — «хранимый богами», păzit de zei. Ipoteză veche și frumoasă, nu pecete. (Vasmer)

Ubog NU intră în talerul românesc: la căutarea în toate dicționarele agregate, dexonline răspunde «Cuvântul ubog nu este în dicționar». Oglinda slavă trăiește în polonă, rusă și sârbo-croată.

Cu ce-a venit de-acasă

Zestrea: accent, neamuri, sensuri

Cuvântul s-a purtat românește de cum a intrat: accent pe finală, plural regulat, o familie întreagă de derivate — toate cu acte.

Accentul și pluralul: bogát, bogați

DOOM 3: bogát, pl. bogáți; bogățíe, pl. bogățíi. Nimic spectaculos — tocmai dovada împământenirii. (DEX)

Derivatele: o familie avută

DER: bogătan/bocotan, bogătaș, bogătate, bogăție, îmbogăți, îmbogățitor. DEX nu listează niciunul inline — DER e catastiful. (DER)

Sensuri vechi: numeros, corpolent

DER sensul 4: (Înv.) «Numeros». MDA2: (Reg.) «Corpolent». Bogăția s-a măsurat și în oameni, și în carne. (DER; MDA2)

Primele atestări, fără ani

MDA2: bogat «At: COD. VOR. 117/14», bogăție «At: CUV. D. BĂTR. II, 451» — cote, nu ani. Pagina nu tipărește niciun an. (MDA2)

Bogdaproste, vecinul

Altă călătorie slavă, piesă deja publicată: MDA2 «E: bg бог да прости», cu atestare la 1746. Pod spre vecin, nu confuzie. (MDA2)

Tezaurul de la Pietroasa pictat de Ion Negulici
Negulici pictează Tezaurul de la Pietroasa: bogăția, în ramă românească. Foto: Ion Negulici, Wikimedia Commons, domeniul public

DEX '09: Din sl. bogatŭ →

Aceeași înzestrare, alte limbi

Verii: bogat în patru zări

Din Balcani până în Rusia, același bogatŭ îmbracă bogatul — iar norocul roman își vede separat de treabă.

Bulgară богат: aceeași familie slavă

RBE: cel ce stăpânește bunuri materiale din belșug — sensuri moderne, fără etimologie în articol. Morfologia istorică (*bogŭ + -at-) o dă ESSJa. Plus богатство, «wealth». (RBE; ESSJa)

Sârbo-croatul bogat: v. Bog

HJP: «prasl. i stsl. bogatъ…, v. Bog» — trimiterea pecetluiește familia lexicală; sensul istoric al bazei se argumentează din etimologie, nu din trimitere. (HJP)

Polonezul și rusul: ramura de nord

bogaty, atestat prima oară în secolul al XIV-lea — un martor medieval al ramurii polone; богатый, cu paralela «Latin dīs, dīves (akin to deus, dīvus)» pe pagină. (dicționare)

Fortuna: norocul roman

L&S: fortūna, «chance, hap, luck, fate, fortune (good or ill)». Englezescul fortune vine tot de-acolo, pe la 1300. Altă logică: sorțul, nu zeul. (L&S; dicționar)

Băiat cerșetor, pictură de Ivan Tvorozhnikov
Băiat cerșetor, Tvorozhnikov: oglinda de pe stradă. Foto: Ivan Tvorozhnikov (1848—1919), Wikimedia Commons, domeniul public

RBE: богат →

Cine ține cumpăna

Patru martori

De la DEX la Vasmer și Zagreb: patru dicționare țin fiecare câte un colț al cumpenei.

DEX '09

“BOGAT, -Ă, bogați, -te … – Din sl. bogatŭ.”

Dicționarul explicativ, s.v. bogat

Pecetea românească: din slava veche. Identică în DEX '98.

DER

“…în romanică nu s-a păstrat cuvîntul lat. care exprimă această noțiune.”

Ciorănescu, DER, s.v. bogat

Remarca de aur — și urmarea ei: limbile romanice n-au păstrat adjectivul latin al bogăției; româna l-a luat din slavă, franceza din francică (riche ← *rīkī), italiana din longobardă (ricco ← rihhi), spaniola din gotică (rico ← reiks). (DER; Wiktionnaire; Treccani; DLE)

Vasmer

“От *bogъ „бог” или *bogъ „достояние, доля”.”

Vasmer, s.v. бога́тый

Pista dublă, în original: din bogŭ «dumnezeu» sau «avere, parte». Mai nou, ESSJa cântărește baza spre avere.

HJP

“prasl. i stsl. bogatъ …, v. Bog.”

Hrvatski jezični portal, s.v. bogat

Zagrebul trimite la intrarea Bog: familia lexicală, pecetluită. Sensul istoric al bazei — din etimologie, nu din trimitere.

Vasmer: бог →

Unde am ajuns

Ce știm și ce reconstruim

Patru sertare pentru toată pagina: cumpăna, rădăcina, de ce ține și ce rămâne deschis.

Ce știm

Bogat ← sl. bogatŭ = bogŭ + -at-; bogăție e făcută în casă (Bogat + -ie); ubog «lipsit de avere» n-are nicio intrare în dicționarele agregate de dexonline.

Ce reconstruim

*bogŭ cu baza «avere, parte, noroc» (ESSJa); mai adânc, rădăcina PIE *bʰeh₂g- «a împărți» (dicționar, terțiar) — treapta cea mai nesigură a scării.

De ce ține

DEX + DER + ESSJa + Vasmer + academia bulgară și portalul croat spun același lanț, fiecare pe bucata lui — cu greutăți diferite, arătate pe ștampile.

Ce rămâne deschis

«Dumnezeu» sau «parte» — cumpăna, nu verdictul; de ce n-avem ubog?; bugăt — dicționarele nu cad de acord; anii atestărilor românești.

Trei opriri

Trei date

Tot drumul pe o singură șină: martorul vechi, dicționarul, pecetea.

  1. Ostromir

    1056–1057

    Evangheliarul lui Ostromir: оубогаѭ — πτωχήν, «pe cea sărmană», la f. 116a. Martorul de o mie de ani al familiei. MARTOR DOCUMENTAR (Vasmer; Vostokov 1843)

    oprește-te la 1 din 3

  2. DER

    1958

    Ciorănescu începe dicționarul etimologic: «Sl. bogatŭ» — și remarca despre limbile romanice.

    oprește-te la 2 din 3

  3. DEX '09

    2009

    Pecetea: «Din sl. bogatŭ» — cu bogați la plural și bogát accentuat pe finală.

    oprește-te la 3 din 3

1955–57 DLRLC · 1998 DEX '98 · 2010 MDA2 · 2021 DOOM 3.

Drumul bogatului

  1. *bogŭ

    avere, parte, noroc — în slavă

  2. bogatŭ

    înzestratul — în slavă

  3. bogatul

    bogatul — la noi

Unde se înclină cumpăna

Trei întrebări, trei greutăți

Lanțul e solid — înțelesurile atârnă diferit. Ce rămâne pe masă: DISPUTATĂ

«Dumnezeu» sau «parte»?

Vasmer pune «или», dar cumpăna nu stă dreaptă: ESSJa derivă *bogatъ din *bogŭ cu baza «fericire, avere, belșug», iar Schulze («păzit de zei») rămâne o ipoteză. Pista averii atârnă mai greu.

De ce n-avem ubog?

Polona, rusa, sârbo-croata și bulgara îl au (Vasmer listează болг. убо́г, сербохорв. у̀бог); în dicționarele agregate de dexonline, nicio intrare. Niciunul dintre dicționarele consultate nu spune de ce — gaura stă la vedere.

Bugăt: ce spun dicționarele?

MDA2: «etimologie necunoscută». Scriban (1939): «(d. bogat)». DEXI: «cf. bogat». DER îl trece «Var. (Mold., Trans.) bugăt». Dicționarele nu sunt de acord: MDA2 lasă etimologia necunoscută, în timp ce Scriban, DEXI și DER leagă forma de bogat în moduri diferite. Pagina nu tranșează disputa.

Fiecare greutate își arată ștampila — ATESTAT, RECONSTRUIT, IPOTEZĂ — cu sursa alături. Talerele nu stau drepte: tocmai asta le face cumpănă.

Ce NU e disputat: bogat ← slavă, bogăție făcută în casă, oglinda ubog «lipsit de avere» de la vecini — pe astea cad toate sursele de acord.

DER: Sl. bogatŭ →

Verifică-te

Ce fel de dovadă e?

Șase afirmații din pagină, trei sertare: ATESTAT, RECONSTRUIT, IPOTEZĂ. Pune fiecare dovadă la locul ei — și află de ce.

Alege pentru fiecare afirmație sertarul ei: tastele 1–3 sau o atingere pe sertar. La verificare afli și de ce.

  1. Românescul bogat

    Sertarul

  2. bogatŭ în slava veche

    Sertarul

  3. Slavul comun *bogatŭ

    Sertarul

  4. Baza *bogŭ = «avere, parte»

    Sertarul

  5. Rădăcina PIE *bʰeh₂g- «a împărți»

    Sertarul

  6. «Păzit de zei» (Schulze)

    Sertarul

Scor: 0 din 6

Sertarele bune, cu de ce-ul lor:

  1. ATESTAT — Românescul bogat. DEX '09 îl tipărește: «Din sl. bogatŭ». Ce stă în dicționar e atestat.
  2. ATESTAT — bogatŭ în slava veche. DER îl dă ca «Sl. bogatŭ»; ESSJa citează forma veche-slavă (SJS).
  3. RECONSTRUIT — Slavul comun *bogatŭ. Formă reconstruită de lingviști (ESSJa), nu copiată de pe pergament.
  4. RECONSTRUIT — Baza *bogŭ = «avere, parte». ESSJa reconstruiește baza aici cu sensul «fericire, avere, belșug».
  5. RECONSTRUIT — Rădăcina PIE *bʰeh₂g- «a împărți». Reconstrucție și mai adâncă, din dicționar terțiar — treapta cea mai nesigură.
  6. IPOTEZĂ — «Păzit de zei» (Schulze). Analogia cu lat. fortunātus e o ipoteză savantă veche, citată de Vasmer — frumoasă, nedovedită.

Rândul așezat: fiecare dovadă la locul ei, cu motivul alături.

Surse

Mai întâi slava, apoi româna, apoi verii; la urmă vecinii. Fiecare afirmație riscantă arată spre sursa ei.

Slava

Româna

Verii și oglinzile

Martorul și golul latin

Vecinii de catalog

Litere: Fraunces și Source Serif 4, sub licența SIL Open Font.