Glosele Reichenau și istoria limbii române
Româna păstrează multe dintre cuvintele folosite pentru a explica latina într-un glosar alcătuit în nordul Franței, după anul 700.
Dan Ungureanu vede în aceste potriviri un indiciu despre perioada în care româna a început să se desprindă de celelalte limbi romanice. Aici explicăm comparația, îi urmărim exemplele și arătăm ce întrebări rămân deschise.
Punctul de plecare
O glosă este o explicație scurtă a unui cuvânt greu de înțeles. Glosele Reichenau alcătuiesc o colecție medievală în care termeni latini sunt explicați prin alți termeni, mai accesibili cititorilor de atunci. Ungureanu folosește aceste perechi pentru a compara vocabularul glosarului cu cel românesc. Articolul, pp. 105–106 și 108.
În clasificarea autorului, 49 dintre cele 66 de perechi se potrivesc cu româna prin cuvântul din explicație, iar 17 prin termenul explicat. Acestea sunt cele două coloane numite „târzie” și „clasică” în fișe. Numerele descriu selecția și clasificarea autorului.
Ele ridică o întrebare despre vocabularul comun din care s-au format limbile romanice: în ce măsură româna a participat la aceleași schimbări? Ungureanu le folosește într-un argument despre desprinderea românei. Pentru a data această desprindere, trebuie însă stabilit și când au apărut schimbările, unde s-au răspândit și dacă termenii alternativi au dispărut.
Poți urmări exemplele și sursele lor. De pildă, „coapsă” are o etimologie documentată; „oaie” și „berbec” arată că ambele familii latine pot supraviețui, cu sensuri diferite; „brâu” cere o comparație mai largă. Fișele documentează cuvintele. O dată precisă a formării românei nu rezultă din simpla lor numărare.
Completare documentară · 9 septembrie 2026
Explicația anterioară se oprea la dicționarele românești: unele trimit la albanezul bres, brezi, iar MDA2 indică o origine necunoscută. Acest rezumat lăsa deoparte comparația cu formele italiene semnalată de Dan Ungureanu.
Dicționarul istoric Tesoro della Lingua Italiana delle Origini (TLIO) înregistrează brena și brene cu sensul de „frâu”, în texte de la sfârșitul secolului al XIV-lea și din secolele XIV–XV. Intrarea marchează etimologia drept incertă și discută mai multe explicații. Existența termenului este documentată; originea lui rămâne discutată. TLIO, „brena” ↗
În materialul cartografic transmis pentru această completare apar atât forme de tip brena, cât și bria. Ungureanu precizează că bria provine din briglia. Păstrăm această distincție: cuvintele cu același sens nu au neapărat aceeași istorie. Imaginea indică harta AIS 1234, despre harnașament, cu rubrica pentru frâu; o adnotare trimite separat la harta 1236, despre căpăstru. Numerele și rubricile nu trebuie confundate. Proveniența observației ↗
Comparația pentru „brâu” trebuie să includă și materialul italian. Eticheta „origine necunoscută” din MDA2 nu respinge o ipoteză. Totodată, atestarea lui brena nu demonstrează singură legătura dintre românescul „brâu” și brunia „platoșă” din glosar. Pentru aceasta trebuie explicate corespondențele de sunete, schimbarea de sens și cronologia. Fișa „brâu”, completată ↗
PE SCURT · CUM SE CITEȘTE
Dan Ungureanu clasifică cele 66 de perechi după felul în care româna continuă una dintre familiile latine din glosă. Fișele verifică o întrebare mai restrânsă: ce spun dicționarele despre cuvântul românesc și despre legătura propusă?
37 · FAMILIE DOCUMENTATĂ
Dicționarele: leagă cuvântul românesc de familia indicată în fișă. La coapsă, sursa indică lat. coxa; la negru, lat. niger.
Ce rezultă: legătura lexicală are sprijin. Fișa nu fixează singură data, traseul geografic sau dispariția alternativei.
22 · NECESITĂ PRECIZĂRI
Dicționarele: oferă o derivare ori o familie plauzibilă, dar apar probleme de formă, sens, prefixare sau alternative. La potârniche sunt invocate mai multe elemente și o derivare probabilă; la împrumuta apar alternative de formare.
Ce rezultă: rândul are material documentar, iar concluzia cere rezerva notată în fișă.
4 · LEGĂTURĂ NEELUCIDATĂ
Dicționarele: pot explica termenul românesc fără să confirme legătura din tabel. La amenința apare *amminaciare, nu anetsor; pentru brâu, dicționarele românești trebuie citite împreună cu atestările italiene ale lui brena, explicate în completarea de mai sus.
Ce rezultă: comparația nu poate fi confirmată pe baza surselor citate. Ipoteza rămâne deschisă, fără o origine alternativă sigură.
3 · AMBELE FAMILII
Dicționarele: documentează continuări pentru ambele familii. Oaie și berbec păstrează două familii cu sensuri distincte; la câmp sunt documentate campus și agru, caz care cere o analiză separată.
Ce rezultă: rândul nu descrie o alegere exclusivă între două alternative.
Ce înseamnă pentru argumentul lui Ungureanu: 49/17 rămâne clasificarea autorului; numărul legăturilor susținute de surse se citește prin etichetele de mai sus. Pagina oferă sprijin, rezerve și limite pentru fiecare rând, dar verdictul istoric complet ar cere și verificarea formei gloselor, a corespondențelor fonetice, a cronologiei și a geografiei.
01 / CE SUSȚINE AUTORUL
Punctul de plecare este argumentul lui Ungureanu. Apoi vedem ce poate fi verificat în surse.
Ungureanu pune față în față perechi de sinonime latine și observă că, în multe cazuri, româna continuă familia de cuvinte din explicația gloselor, nu alternativa. Din această regularitate propune o separare mai târzie a proto-românei de restul latinității.
Numărătoarea privește doar vocabularul. Argumentele fonetice și morfologice despre originile românei sunt o parte separată a articolului.
Articolul din 2024 · rezumat și p. 111 ↗Legătura lexicalăCe formă și ce sens sunt documentate?
AlegereaA dispărut alternativa sau s-a specializat?
CronologiaCând a apărut ori s-a răspândit schimbarea?
IstoriaCe diferențiază contactul, moștenirea și evoluția paralelă?
Ce aduce acest dosar: răspunde mai ales primelor două întrebări: oferă fișe pentru legătura lexicală și exemple care complică alegerea dintre sinonime. Cronologia și originea geografică a proto-românei rămân întrebări deschise.
02 / ARHIVA DE LUCRU
Corpusul are 67 de rânduri. „Stâng” rămâne în afara numărătorii; celelalte 66 păstrează împărțirea inițială: 17 în coloana „clasică” și 49 în coloana „târzie”. Toate fișele rămân în aceeași pagină.
Rezumatul de mai sus arată imaginea de ansamblu. În fiecare fișă, coloana din stânga păstrează clasificarea lui Ungureanu, iar coloana de audit arată ce susțin dicționarele, ce cere precizări și ce rămâne neverificat. Etichetele nu sunt probabilități și nu se adună într-un scor al teoriei. Grafiile gloselor sunt preluate din tabelul anterior și nu au fost confruntate din nou cu manuscrisul. Fișa „brâu” a fost completată la 9 septembrie 2026; numărătoarea autorului rămâne aceeași.
Fișele și sursele rămân disponibile în pagină. Căutarea, exportul selecției și calculul interactiv devin disponibile odată cu încărcarea controalelor.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: cuisse, coapsă
Este documentată legătura lexicală. Distribuția sensurilor și data în care coxa ar fi înlocuit femur nu rezultă din etimologie.
Coloana „clasică” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: potârnichi
Familia coturnix este discutată, nu exclusă. Relația dintre prepeliță și potârniche, forma derivată și incertitudinea etimologică trebuie păstrate; nu este o identitate lexicală simplă.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: airain, aramă
Forma reconstruită este marcată cu asterisc. Legătura nu stabilește momentul difuzării.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: menacer, a amenința
Pentru comparația cu amenința trebuie lămurite lectura și istoria formei anetsor din glosar.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: bășică
Varianta reconstruită și raportul ortografic cu vesica trebuie afișate, nu șterse.
Coloana „clasică” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: sarcină
Sprijin pentru familia din stânga; existența ei nu spune când a dispărut sau s-a specializat alternativa.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: tourte, turtă
DER menționează forma turta din glosarul Reichenau.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: emprunter, a împrumuta
Sursa oferă o alternativă de formare. Impruntare și *impromutare nu trebuie prezentate ca aceeași grafie atestată.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: tailler, a tăia
Susține familia lexicală, cu etimon reconstruit. Nu datează singur inovația.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: broigne, brâu
Completare la observația lui Dan Ungureanu: comparația trebuie extinsă la it. brena. În materialul transmis, bria este separat și explicat de autor prin briglia. Atestarea lui brena completează documentarea, dar legătura brâu–brunia „platoșă” cere încă o demonstrație fonetică, semantică și cronologică. Eticheta de dicționar „origine necunoscută” nu infirmă ipoteza.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: foie, ficat
Autorul însuși menționează o atestare din 301. Nu atribuim automat un cuvânt de pe coloana dreaptă unei apariții după 500.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: dejanner (dial.), a îngâna
Prefixul și sensurile trebuie comparate cu degannare. Diferența este deja recunoscută în articol, nu descoperită aici.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: plaindre, a plânge
Susține familia plangere; forma planctur din tabel cere analiză morfologică/filologică, nu echivalare ortografică automată.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: délier, a dezlega
Dicționarul indică aceeași familie; forma din glosar este flexionată.
Coloana „clasică” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: arină
Pentru arină «nisip» indică lat. arena și uz învechit/regional.
Este un regionalism real; nu se confundă cu omonimele din familia arborelui arin. Registrul trebuie păstrat în comparații.
Coloana „clasică” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: a fura
Familia din stânga este documentată. Supraviețuirea nu echivalează cu o dată a separării.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: foale
Legătura lexicală este documentată; sensurile obiectului/anatomice se disting de sensul glosei.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: mesurer, a măsura
Discută mensura pentru substantiv și formarea verbului; inventariază și explicația prin mensurare.
Remensurabit include un prefix și flexiune; nu tratăm toate formele drept același etimon nemijlocit. Alternativele de formare rămân vizibile.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: porter, a purta
Subportatum este o formă prefixată; corespondența privește familia portare, nu identitatea întregului cuvânt din glosă.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: nasture
Dicționarul consultat nu explică legătura propusă între nasculis și nasture.
Coloana „clasică” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: fagure
Indică lat. *favulus; DER discută și refacerea din fag, legat de favus.
Legătura cu familia favus este documentată, dar forma derivată/reanalizată și alternativele trebuie explicate.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: a treiera
În tabelul tipărit, celula românească este goală; treiera este recuperat din proza articolului, glosa 746. Nu trebuie prezentat ca transcriere literală a celulei.
Coloana „clasică” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: lut
Familia din stânga este documentată. Nu rezultă absența tuturor continuatorilor celeilalte familii.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: changer, a schimba
Sursa este pagina «schimb», care include verbul. Prefixul și forma de bază diferă de concambiis; trebuie analizate la nivel de familie.
Coloana „clasică” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: arie
Nu se include omonimul muzical împrumutat din italiană. Este necesară selectarea sensului relevant.
Coloana „clasică” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: caș
Pagina indexată sub forma Casu include intrarea caș. Supraviețuirea lexicală este documentată.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: călcâi
Calx și calcaneum sunt înrudite; un derivat și baza sa nu sunt două alegeri independente, echiprobabile, fără alte ipoteze.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: découvrir, a descoperi
Familia cooperire reapare la acoperi, în supliment. Cele două rânduri trebuie analizate împreună.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: teacă
În proză explicația este teca sagittarum. Trebuie păstrat complementul și diferența de sens dintre recipientul pentru săgeți și teacă.
Coloana „clasică” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: glie
Nu putem certifica glie ca moștenire latină din gleba pe această bază. Nici nu rezultă că propunerea autorului este imposibilă. Proza are blista, tabelul blicta.
Coloana „clasică” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: oaie
Oaie și berbec, explicat prin berbex/vervex, păstrează ambele familii latine, cu sensuri diferite.
Coloana „clasică” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: pușche
Derivă din pustula și discută variantele fonetice și alternativele reconstruite.
Transcrierea DER de pe dex.md consemnează variantele rare pușche și pușchea.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: îngreunat
Ipoteză de dicționar marcată ca probabilă, nu echivalență sigură cu graviatus. Oneratus reapare la rândul 55, ceea ce ridică o problemă de dependență.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: fr. v. esprendre; rom. a aprinde
Articolul discută apprehendere/emprehendere. Legătura cu sprendunt cere explicarea prefixului și a schimbării de sens.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: aller, a umbla
Proza articolului dă proficiscimini : pergite ambulate. Tabelul comprimă în pergite : ambulate o explicație cu mai multe elemente; ambulate nu este neapărat înlocuitorul exclusiv al lui pergite.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: lege
Sprijin lexical pozitiv. Distincțiile semantice și juridice dintre lex și ius nu dispar prin această etimologie.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: noyer, a îneca
Explică în- + neca, verb vechi cu sensul «a ucide», de origine latină.
Prefixarea și specializarea semantică sunt esențiale; forma necata nu poate fi tratată ca identică cu îneca fără explicație.
Coloana „clasică” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: a înjunghia
Româna păstrează și ucide, din occidere. Cele două familii au supraviețuit cu sensuri diferite.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: a ști
Susține familia din dreapta. Nu am reclasificat automat drept «ambele» pe baza lui cunoaște: cognoscere nu este identic cu nosse.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: ascuns
Ascuns este forma românească participială. Comparăm forme flexionare și familii, nu doar caractere.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: soir, seară
Legătura este documentată; informația nu fixează data înlocuirii lui vesper.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: bonté, bunătate
Nu am «corectat» automat cuvântul la o derivare românească bun + -tate: sursa consultată indică etimonul latin.
Coloana „clasică” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: a da
Sprijin pentru familia din stânga. Împrumuturile savante recente nu se adaugă mecanic drept moșteniri populare ale alternativei.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: jeune, june
Tabelul are juventus, proza adolescentior : iuventior. Este o comparație de familie, nu derivarea directă a lui june din juventus.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: nu pot
Nu pot este o construcție cu negație, nu un lexem simplu paralel cu celelalte rânduri. Sursa lexicală verifică verbul, nu întreaga istorie a construcției.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: cetate
Proza prezintă oppidis : castellis vel civitatibus. Existența alternativelor din explicație trebuie păstrată; nu este o opoziție strict binară.
În afara reproducerii 17 / 49.
Cuvintele comparate: stânga (din discuția în proză)
Continuatorul românesc nu corespunde niciuneia dintre cele două familii din tabel. Rândul rămâne vizibil, dar exclus din reproducerea 17/49.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: a cumpăra
Sensuri de procurare/cumpărare sunt documentate deja în latina veche/clasică de Lewis–Short. Aceasta nu datează înlocuirea lui emo și nu rezolvă geografia.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: mascur
Derivat al lui mas, cu specializare semantică și distribuție regională. Nu este probă de păstrare a aceluiași sens general peste tot.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: câmp, champ
DER atestă agru < agrum și în Transilvania. Autorul discută o posibilă explicație greacă pentru agru aromân; atestarea dacoromână cere tratată separat. Caz reverificat, nu nou.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: toți, tous
Rândul cuprinde trei termeni, ceea ce complică împărțirea în două categorii.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: a se teme
Familia din dreapta are sprijin lexicografic; nu rezultă o probabilitate de selecție de 1/2.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: a sufla, souffler
Familie înrudită prin prefixare cu flare. Structura derivativă contează pentru independența și cronologia comparației.
Coloana „clasică” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: des
Este adjectivul «compact/frecvent», nu orice omonim. Familia din stânga este documentată.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: a încărca, charger
Prefixul se distinge de carcatus. Oneratus apare și la rândul 33; păstrăm ambele observații descriptiv, fără a presupune independența lor.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: a se cuveni; fr. v. convenir
Legătura lexicală este documentată, nu și data convergenței semantice.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: a intra, entrer
Sprijin pozitiv pentru familia din dreapta; data intrării în uz popular nu este extrasă din forma modernă.
Coloana „clasică” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: uger
Familia din stânga este documentată; sensurile anatomice cer comparație proprie, nu doar numărare.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: a tăcea, se taire
Legătură documentată. Opoziția semantică față de silere trebuie analizată, nu presupusă echivalență perfectă.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: negru, noir
Niger este documentat în uz clasic; coloana dreaptă nu înseamnă automat «cuvânt creat târziu». Data preferinței față de ater rămâne altă întrebare.
Coloana „clasică” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: a fierbe; fr. bouillir
Differveo este o formă prefixată. Articolul admite atestări timpurii pentru familia bullire; nu atribuim autorului afirmația simplistă că toate formele din dreapta sunt inventate după 500.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: crăpătură
Etimologia latină este documentată. Proza are rima : crepatura, tabelul fissura : crepatura; trebuie păstrată neconcordanța textuală, nu «corectat» etimonul în mod automat.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: ușă, huis
Reanaliza pluralului latin și sensul exact se explică separat. Susținerea familiei nu certifică o cronologie.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: iarnă, hiver
Hiberna [tempora], ibernum din proză și hibernus din tabel nu sunt aceeași formă. Concordanța de familie trebuie deosebită de derivarea directă.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: a juca, jouer
Sprijin pentru familie; uzurile verbale și nominale și specializarea sensului rămân relevante.
Coloana „târzie” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: șoarece, souris
Legătura lexicală este documentată. Sensurile zoologice ale lui mus/sorex și distribuția lor nu au fost auditate integral.
Coloana „clasică” (clasificarea autorului).
Cuvintele comparate: auă (arhaic); fr. raisin
Păstrăm regionalismul, dar nu îl tratăm ca vocabular standard curent. Comparațiile între limbi trebuie să aibă aceeași regulă de includere.
Nu există rezultate pentru combinația aleasă. Încearcă un singur cuvânt sau resetează filtrele.
Selecția exportată cuprinde toate rezultatele filtrate, nu doar pagina vizibilă. Filtrarea nu schimbă numărătoarea 17 / 49.
03 / CUM CITIM O GLOSĂ
Klein adună exemple în care aceiași doi sinonimi își schimbă locul de la o glosă la alta: într-un loc unul este termenul explicat, în altul este explicația.
TERMEN EXPLICAT : EXPLICAȚIE
TERMEN EXPLICAT : EXPLICAȚIE
Exemplele arată limita cronologică a ordinii din glosă. Glosarul rămâne util pentru istoria limbilor romanice, dar aceste exemple nu documentează direct româna.
Sursa: Klein, p. 184. Numerele sunt cele folosite de Klein după Stalzer/Labhardt, nu numerotarea Förster din articolul lui Ungureanu. Textul a fost consultat în formă extrasă din PDF; facsimilul și manuscrisul nu au fost colaționate în această etapă.
04 / CE POATE DATA O ATESTARE
Un cuvânt poate fi atestat devreme și totuși să devină dominant abia peste secole. Atestarea și înlocuirea unui sinonim răspund la întrebări diferite.
ROMÂNĂ · câmp
Sensul de câmp/teren deschis apare în citate clasice. Aceasta nu datează momentul în care campus ar fi înlocuit ager în vorbirea populară.
Lucretius, De rerum natura 3.1015; Cicero, De divinatione 1.42.93; Virgil, Aeneid 7.781.
Referințele clasice sunt citate din sursa secundară.
ROMÂNĂ · negru
Termenul pentru negru este documentat în latina clasică. Nu rezultă identitatea distribuției stilistice cu ater sau o dată a înlocuirii.
Cicero, De divinatione 2.3.9; Virgil, Eclogues 2.16.
Referințele clasice sunt citate din sursa secundară.
ROMÂNĂ · cumpăra
Se folosește intrarea cu sensul procurare/achiziționare, nu omonimul «a compara». Referințele nu arată când sau unde verbul l-a înlocuit pe emo.
Plautus, Poenulus 1.2.2; Cicero, In Verrem 2.2.34 §83; Suetonius, Caligula 27.
Referințele clasice sunt citate din sursa secundară.
Trimiterile vin din Lewis–Short, via CLD; edițiile pasajelor clasice nu au fost verificate separat. Ungureanu nu spune că toate cuvintele din coloana din dreapta au apărut abia după anul 500. Existența timpurie a unui termen nu închide singură discuția despre înlocuirea unui sinonim. Vezi formularea calculului în articol.
Studiu statistic · 9 septembrie 2026
În lista lui Dan Ungureanu, româna corespunde de 49 de ori din 66 familiei cuvântului folosit în glosar pentru a explica termenul latin: 74,2%. Dacă cele două variante ar avea șanse egale, iar fiecare caz ar fi independent, probabilitatea de a obține cel puțin 49 de potriviri ar fi 0,00507%.
Rezultatul depinde însă de probabilitatea presupusă pentru fiecare caz. La 65%, aceeași numărătoare are o probabilitate de 7,18%. Datele disponibile nu stabilesc care dintre aceste probabilități descrie evoluția limbilor.
Pentru fiecare pereche, numărăm dacă româna corespunde familiei termenului explicativ. Ipoteza nulă, H₀, presupune 66 de cazuri independente și o probabilitate de 50% la fiecare caz. Alternativa, H₁, presupune o probabilitate mai mare de 50%.
Aplicăm testul binomial exact, unilateral: P(X ≥ 49 | n = 66, q = 0,5) = 0,00005074. La pragul de semnificație de 5%, respingem H₀ în condițiile acestui model. Analiza este retrospectivă: alegerea testului și a pragului urmează publicării numărătorii.
Am refăcut calculul după eliminarea cazurilor în care relația lexicală rămâne neelucidată sau sunt prezente ambele familii, apoi numai pentru fișele cu o legătură lexicală documentată. În toate variantele păstrăm încadrarea dată de autor.
| Fișe incluse | Potriviri | Valoarea p |
|---|---|---|
| Toate cele 66 de cazuri numărate | 49/66 (74,2%) | 0,00005074 |
| Legături documentate sau cu precizări | 45/59 (76,3%) | 0,00003265 |
| Numai legături documentate | 27/37 (73,0%) | 0,003816 |
Cele trei liste se suprapun. Aceste calcule arată efectul eliminării unor fișe; nu constituie trei confirmări independente. Documentarea unei etimologii nu stabilește data înlocuirii unui cuvânt.
| Probabilitate presupusă pe caz | Probabilitatea de a obține cel puțin 49 |
|---|---|
| 50% | 0,00507% |
| 60% | 1,12% |
| 65% | 7,18% |
| 75% | 62,01% |
Pragul de semnificație de 5% este atins când probabilitatea presupusă pe caz ajunge la aproximativ 63,91%. Peste această valoare, testul nu mai respinge modelul. Poți încerca alte valori în calculator.
Lista a fost selectată pentru comparația cu româna: autorul precizează acest lucru la pagina 107 a articolului. Nu avem un eșantion aleatoriu din glosar. Moștenirea latină comună poate favoriza aceleași familii în mai multe limbi, iar înrudirea dintre cuvinte poate încălca independența presupusă de test.
O ipoteză nulă relevantă istoric ar fi că româna nu are mai multe potriviri decât alte limbi romanice comparabile, odată luate în calcul moștenirea comună și selecția cuvintelor. Pentru a o testa sunt necesare:
Cu datele actuale putem constata că predominanța de 49/66 se păstrează la restrângerea listei. Data desprinderii românei cere atestări datate și un model al schimbării lexicale; acest calcul nu furnizează asemenea date.
Din cele 67 de fișe, una este în afara comparației binare. Calculul folosește câmpul author_side_original; restrângerile folosesc audit_status. Nu am reclasificat cuvintele. Suma binomială a fost calculată cu 70 de cifre de precizie și verificată, la q = 0,5, prin aritmetică rațională exactă.
Descarcă programul Python și cele 67 de fișe în același dosar. Comanda python3 statistical_study.py reproduce rezultatele și listele de cazuri, fără biblioteci suplimentare.
Metoda: definiția testului binomial exact. Programul publicat aici calculează direct suma binomială.
05 / O NUMĂRĂTOARE, MAI MULTE IPOTEZE
Alege probabilitatea presupusă pentru fiecare caz și urmărește cât de frecvent ar apărea cel puțin 49 de potriviri.
Presupunând 66 de observații independente, fiecare cu aceeași probabilitate q de a se potrivi tiparului, care sunt șansele să obținem cel puțin 49?
Valoarea q nu vine dintr-o estimare empirică. Independența observațiilor este, la rândul ei, o ipoteză de lucru; lista nu o garantează.
La q = 50%, probabilitatea unei numărători de cel puțin 49 sub modelul ales este afișată mai jos. Valoarea descrie modelul ales; nu măsoară probabilitatea ca explicația istorică să fie adevărată.
Reper mobil: media modelului · reper fix: 49/66.
Probabilitatea include toate rezultatele de la 49 la 66.
Două procese independente care preferă fiecare aceeași alternativă cu probabilitatea 0,8 coincid cu probabilitatea 0,8² + 0,2² = 0,68, nu 0,5.
Este un contraexemplu matematic, nu o estimare pentru glose. Un acord necondiționat între două alegeri nu este identic cu statistica unei liste deja selectate după un glosar. De aceea nu introducem 0,68 automat în test drept „probabilitatea corectă”.
Un test istoric ar avea nevoie de reguli de includere, comparatori și un model al dependențelor dintre cuvinte. Efectul asupra datei propuse nu rezultă din schimbarea reperului.
06 / DINCOLO DE TABEL
Sunt extrase direct din proza articolului lui Ungureanu; pagina le păstrează separat de cele 66 de comparații din tabelul principal.
Cele 14 rânduri rămân în afara numitorului de 66. Două perechi repetă familiile lui gras și car, iar alte exemple ating familii deja prezente în tabel. Mai multe contexte citate nu înseamnă automat mai multe observații independente.
mandi : manducare
Dicționarul indică manducare.
Dicționarul susține legătura cu familia din dreapta.
p. 107, glosa 15 · Familia: manducare. Nu intră în numărătoarea originală.
arefacta : sicca
Dicționarul indică siccus.
Se compară familia adjectivală, păstrând flexiunea formei sicca.
p. 107, glosa 16 · Familia: siccus. Nu intră în numărătoarea originală.
favillam : scintilla
Dicționarul indică *scantillia, echivalat cu scintilla.
Etimonul este reconstruit și diferă formal de glosă; Klein citează și el această pereche, cu scintillam, la p. 186.
p. 108, glosa 68 · Familia: scintilla. Nu intră în numărătoarea originală.
obesis : crassis
Dicționarul indică grassus, echivalat cu crassus.
Aceeași familie ca în glosa 733: nu sunt două confirmări independente.
p. 109, glosa 192 · Familia: crassus. Nu intră în numărătoarea originală.
pinguis : crassus
Dicționarul indică grassus, echivalat cu crassus.
Aceeași familie ca în glosa 192: se păstrează ambele contexte, nu se dublează proba.
p. 110, glosa 733 · Familia: crassus. Nu intră în numărătoarea originală.
plaustra : carra
Pentru sensul vehiculului tradițional, dicționarul indică carrus.
Se exclud sensurile moderne explicate și prin francezul char. Aceeași familie ca glosa 434.
p. 109, glosa 210 · Familia: carrus. Nu intră în numărătoarea originală.
carpenta : carra
Pentru sensul vehiculului tradițional, dicționarul indică carrus.
Aceeași familie ca în 210; legătura cu încărca din tabel nu reprezintă o nouă origine independentă.
p. 109, glosa 434 · Familia: carrus. Nu intră în numărătoarea originală.
tego : cooperio
Intrarea verbului indică acco(o)perire.
Prefixarea contează; familia este deja reprezentată în tabel prin descoperi.
p. 110, glosa 745 · Familia: cooperire. Nu intră în numărătoarea originală.
fere : bestie
Dicționarul indică fera.
Este documentată familia din stânga. Soarta celeilalte familii rămâne de verificat.
p. 111, glosa 778 · Familia: fera. Nu intră în numărătoarea originală.
guttur : gula
Dicționarul indică gula.
Schimbarea și specializarea sensului trebuie explicate; articolul însuși observă diferența de sens.
p. 111, glosa 925 · Familia: gula. Nu intră în numărătoarea originală.
rostrum : beccus
Dicționarul indică rostrum.
Familia din stânga este păstrată, cu sens modificat. Rost nu se prezintă drept echivalent standard actual pentru «cioc».
p. 111, glosa 1070 · Familia: rostrum. Nu intră în numărătoarea originală.
sopor : sumpnus
Pentru starea de somn, dicționarul indică somnus.
Păstrăm grafia sumpnus a articolului; se exclude omonimul care denumește peștele.
p. 111, glosa 1099 · Familia: somnus. Nu intră în numărătoarea originală.
victus : esca
Dicționarul indică victus și consemnează termenul regional/arhaic.
Familia din stânga este păstrată regional, nu în vocabularul standard general.
p. 111, glosa 1141 · Familia: victus. Nu intră în numărătoarea originală.
gremium : sinus
Dicționarul indică sinus.
Polisemia latinei și sensul românesc trebuie delimitate înainte de orice clasificare binară.
p. 109, glosa 226 · Familia: sinus. Nu intră în numărătoarea originală.
TLIO, „brena”. Maria Clotilde Camboni, CNR–OVI, ediția din decembrie 2019, vol. 6/25, p. 3765. Consultare directă la 9 septembrie 2026. Deschide intrarea în dicționar.
Observațiile lui Dan Ungureanu. Extrase și imagini cartografice furnizate de editor pentru această completare. Precizarea despre bria îi este atribuită autorului; identificarea hărților se bazează pe imaginile primite.
07 / POȚI URMĂRI FIECARE TRIMITERE
Registrul cuprinde 92 de fișe bibliografice și lexicografice. Mai multe intrări pot proveni din același dicționar; numărul lor nu înseamnă 92 de lucrări independente.
92 de fișe de sursă
Dan Ungureanu
Journal of Humanistic and Social Studies 15(2), pp. 105–117
Localizare: pp. 107–117; tabel pp. 111–114
Consultare în etapa documentară: Text extras din PDF
Data consemnată: 2026-09-09
Sursa autorului. Textul a fost consultat. Nu este o colaționare integrală cu manuscrisul; redarea imaginilor PDF a eșuat în această verificare. Tabelul de bază provine din pachetul anterior.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Hans Wilhelm Klein
Nachrichten der Gießener Hochschulgesellschaft, pp. 181–200
Localizare: pp. 183–184 și 186–187
Consultare în etapa documentară: Text extras din PDF, cu artefacte de recunoaștere
Data consemnată: 2026-09-09
Numerele de la p. 184 urmează Stalzer/Labhardt, nu selecția Förster. Grafiile din registrul de exemple normalizează majusculele și despărțirile OCR. Imaginile PDF nu au putut fi redate; nu este transcriere diplomatică.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Badische Landesbibliothek Karlsruhe
Catalogul instituției deținătoare
Localizare: Datierung; Umfang; Nutzungsrechte
Consultare în etapa documentară: Numai metadatele catalogului
Data consemnată: 2026-09-09
Catalogul consultat indică [10. Jh.] și 168 foi. Aceasta este datarea copiei în catalog, nu data tuturor straturilor glosarului sau a inovațiilor lexicale. Nu am colaționat manuscrisul.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. coapsă; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Dicționarul derivă coapsă din lat. coxa.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. potârniche; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Propune probabil *perturnicula, cu elemente din perdix și coturnicula; DER discută coturnicula și contaminarea.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. aramă; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Derivare din lat. *aramen, echivalat cu aeramen.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a (1998)
Localizare: s.v. amenința; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. *amminaciare, din minaciae.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. bășică; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. *bessica, echivalat cu vessica.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, Lazăr Șăineanu (1929)
Localizare: s.v. sarcină; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. sarcina.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. turtă; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. *turta, echivalat cu torta [panis].
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. împrumuta; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. *impromutare sau derivarea din rom. împrumut.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. tăia; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. *taliare.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. brâu; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Dicționarele românești trimit la alb. bres, brezi; MDA2 notează origine necunoscută. TLIO atestă separat it. vechi brena, brene „frâu”, cu etimologie incertă.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul etimologic român, Alexandru Ciorănescu (1958–1966)
Localizare: s.v. ficat; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Derivă ficat din lat. ficatum.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. îngâna; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. *ingannare.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, Lazăr Șăineanu (1929)
Localizare: s.v. plânge; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. plangere.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. dezlega; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. disligare.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Micul dicționar academic, ediția a II-a (2010)
Localizare: s.v. arină; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Pentru arină «nisip» indică lat. arena și uz învechit/regional.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. fura; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. furare.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a (1998)
Localizare: s.v. foale; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. follis.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul etimologic român, Alexandru Ciorănescu (1958–1966)
Localizare: s.v. măsura; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Discută mensura pentru substantiv și formarea verbului; inventariază și explicația prin mensurare.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. purta; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. portare.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a (1998)
Localizare: s.v. nasture; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Notează etimologie necunoscută.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a (1998)
Localizare: s.v. fagure; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. *favulus; DER discută și refacerea din fag, legat de favus.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. treiera; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. tribulare.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. lut; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. lutum.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a (1998)
Localizare: s.v. schimba; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Intrarea verbului indică lat. *excambiare.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. arie; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Pentru suprafață/loc de treierat indică lat. area.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. caș; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. caseus.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. călcâi; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. calcaneum.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul etimologic român, Alexandru Ciorănescu (1958–1966)
Localizare: s.v. descoperi; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. discooperire.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. teacă; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. theca.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. glie; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Notează etimologie necunoscută; DER discută alternative slave și o propunere mai veche cu gleba.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a (1998)
Localizare: s.v. oaie; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. ovis; alte dicționare explicitează ovem.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul etimologic român, Alexandru Ciorănescu (1958–1966)
Localizare: s.v. pușche; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Derivă din pustula și discută variantele fonetice și alternativele reconstruite.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a (1998)
Localizare: s.v. îngreuna; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Propune probabil lat. *ingrevinare.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a (1998)
Localizare: s.v. aprinde; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. appre[he]ndere.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. umbla; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. ambulare.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. lege; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. lex, legis.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. îneca; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Explică în- + neca, verb vechi cu sensul «a ucide», de origine latină.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, Lazăr Șăineanu (1929)
Localizare: s.v. înjunghia; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. jugulare.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. ști; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. scire.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul limbii române moderne (1958)
Localizare: s.v. ascunde; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. abscondere.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. seară; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. sera.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. bunătate; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. bonitas, -atis.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul enciclopedic ilustrat (1926–1931)
Localizare: s.v. da; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. dare.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. june; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. juvenis.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. putea; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. potere, echivalat cu posse.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. cetate; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. civitas, -atis.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. stâng; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. *stancus, echivalat cu stanticus.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. cumpăra; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. comparare.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. mascur; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. masculus; cuvânt regional pentru porc mascul.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul enciclopedic ilustrat (1926–1931)
Localizare: s.v. câmp; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. campus.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. tot; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. totus.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. teme; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. timere.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. sufla; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. sufflare.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a (1998)
Localizare: s.v. des; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. densus.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Noul dicționar explicativ al limbii române (2002)
Localizare: s.v. încărca; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. incarricare.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. cuveni; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. convenire.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. intra; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. intrare.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul etimologic român, Alexandru Ciorănescu (1958–1966)
Localizare: s.v. uger; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. uber și discută dezvoltarea fonetică.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. tăcea; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. tacere.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. negru; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. niger.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Noul dicționar explicativ al limbii române (2002)
Localizare: s.v. fierbe; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. fervere.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. crăpătură; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. crepatura.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, Lazăr Șăineanu (1929)
Localizare: s.v. ușă; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. ostia.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a (1998)
Localizare: s.v. iarnă; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. hiberna [tempora].
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. juca; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. popular jocare.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. șoarece; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. sorex, -icis.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul etimologic român, Alexandru Ciorănescu (1958–1966)
Localizare: s.v. auă; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. uva; termen învechit/regional, inclusiv Oltenia.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul etimologic român, Alexandru Ciorănescu (1958–1966)
Localizare: s.v. potârniche; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Discută coturnicula, derivat din coturnix, cu dificultăți fonetice și contaminare.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul etimologic român, Alexandru Ciorănescu (1958–1966)
Localizare: s.v. turtă; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Leagă turta de torta și menționează forma din Reichenau.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Micul dicționar academic, ediția a II-a (2010)
Localizare: s.v. brâu; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Etimologie necunoscută.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul etimologic român, Alexandru Ciorănescu (1958–1966)
Localizare: s.v. glie; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Propune o familie slavă fără etimon precis și înregistrează explicația mai veche cu gleba și contaminare.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a (1998)
Localizare: s.v. berbec; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. berbex, echivalat cu vervex.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a (1998)
Localizare: s.v. ucide; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. occidere.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul etimologic român, Alexandru Ciorănescu (1958–1966)
Localizare: s.v. agru; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Indică lat. agrum; documentează agru în Transilvania, alături de forme aromâne și meglenoromâne.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Micul dicționar academic, ediția a II-a (2010)
Localizare: s.v. mânca; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Dicționarul indică manducare.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. sec; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Dicționarul indică siccus.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. scânteie; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Dicționarul indică *scantillia, echivalat cu scintilla.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. gras; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Dicționarul indică grassus, echivalat cu crassus.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. car; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Pentru sensul vehiculului tradițional, dicționarul indică carrus.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. acoperi; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Intrarea verbului indică acco(o)perire.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. fiară; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Dicționarul indică fera.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul enciclopedic ilustrat (1926–1931)
Localizare: s.v. gură; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Dicționarul indică gula.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. rost; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Dicționarul indică rostrum.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. somn; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Pentru starea de somn, dicționarul indică somnus.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a III-a (2021)
Localizare: s.v. vipt; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Dicționarul indică victus și consemnează termenul regional/arhaic.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită (2009)
Localizare: s.v. sân; etimologie și, când este precizat, sensul/regiunea
Consultare în etapa documentară: Transcriere de dicționar, nu facsimilul ediției
Data consemnată: 2026-09-09
Constatare în fișa de cercetare: Dicționarul indică sinus.
Sursă consultată în transcriere digitală.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Charlton T. Lewis; Charles Short
Transcriere în CLD, Berlin-Brandenburgische Akademie der Wissenschaften
Localizare: s.v. campus
Consultare în etapa documentară: Intrare de dicționar cu trimiteri la texte clasice
Data consemnată: 2026-09-09
Au fost citite intrarea și referințele ei, nu verificate în paralel toate edițiile operelor clasice citate.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Charlton T. Lewis; Charles Short
Transcriere în CLD, Berlin-Brandenburgische Akademie der Wissenschaften
Localizare: s.v. niger
Consultare în etapa documentară: Intrare de dicționar cu trimiteri la texte clasice
Data consemnată: 2026-09-09
Au fost citite intrarea și referințele ei, nu verificate în paralel toate edițiile operelor clasice citate.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)Charlton T. Lewis; Charles Short
Transcriere în CLD, Berlin-Brandenburgische Akademie der Wissenschaften
Localizare: s.v. comparo
Consultare în etapa documentară: Intrare de dicționar cu trimiteri la texte clasice
Data consemnată: 2026-09-09
Au fost citite intrarea și referințele ei, nu verificate în paralel toate edițiile operelor clasice citate.
Deschide sursa originală ↗ (filă nouă)08 / CE ESTE ACEASTĂ EDIȚIE
Reverificarea documentară anterioară a adăugat trimiteri lexicografice, precizări pe rânduri, exemple din Klein și fișe latine. Ediția 1.1 le pune la dispoziție într-un singur loc, cu căutare, exporturi și calculul descris în articol.
Fiecare etimologie este atribuită dicționarului consultat. O intrare de dicționar este o sursă de cântărit; nu decide singură disputa.
Selecția cuvintelor și transcrierea gloselor sunt preluate de la Ungureanu. O verificare filologică completă ar cere confruntarea cu manuscrisul și edițiile critice.
O corectură are valoare atunci când indică un ID de fișă, o sursă verificabilă și schimbarea propusă. Etichetele auditului descriu strict ce a putut fi documentat: „Legătură neelucidată” lasă ipoteza deschisă, iar „Familie documentată” nu fixează singură o cronologie.
Catalogul manuscrisului este Cod. Aug. perg. 248, Badische Landesbibliothek. Datarea copiei, data compunerii glosarului și data unei eventuale schimbări lexicale trebuie ținute distincte.