Harta nu s-a încărcat. Povestea și lista liniilor dispărute sunt mai jos.
București · 1872–2026
Tramvaiele Bucureștilor, 1872–2026: unde au mers liniile în fiecare epocă și care au dispărut
Primul tramvai, tras de cai, a pornit în decembrie 1872 pe o singură linie. În 1984, jumătate din adresele de azi aveau tramvaiul la cel mult 350 m, mai aproape decât azi. Scrie-ți strada și vezi linia de lângă tine în fiecare epocă, și pe cea care a dispărut.
Harta arată Bucureștiul de azi, cu 130.099 de adrese. Pentru fiecare moment am calculat mediana distanțelor: jumătate din adrese aveau tramvaiul mai aproape, jumătate mai departe.
1872
O singură linie, cu cai
La 28 decembrie 1872 pornește primul tramvai al Bucureștiului, tras de cai pe șine: de pe Calea Griviței, prin centru și Piața Sfântul Gheorghe, pe Calea Moșilor (Cebuc; data e probabil pe stil vechi). O stație costa 15 bani. Jumătate din adresele de azi erau la peste 3,9 km de el. Linia punctată arată tronsoanele de pe străzi care nu mai există, cu traseu aproximativ.
1891
Petiția de pe Calea Rahovei
Până în 1889 rețeaua avea cam 20 de kilometri. Concesiunea din 1890 aduce o a doua companie și linii noi. Pe Calea Rahovei, 50 de negustori cer în aprilie 1891 să nu treacă tramvaiul; 895 de locuitori răspund cu un memoriu de 18 pagini, iar Consiliul le dă dreptate la 28 mai.
1894
Firul de pe bulevard
La 9 decembrie 1894 se deschide prima linie electrică, numărul 14, pe bulevardul dintre Cotroceni și Obor, construită de firma Siemens & Halske. Concesiunea din 1890 o cerea cu „curent suteran”; bulevardul inundabil a impus firul aerian.
c. 1910
Orașul pe șine
Planul din ghidul Baedeker (1911) arată liniile până la Bellu, Filaret, Obor și spitalul Colentina. Jumătate din adresele de azi rămâneau totuși la peste 2,4 km de cea mai apropiată.
1926
Ultimii cai
Societatea Tramvaielor București, înființată prin legea din 14 aprilie 1909, pornește primul ei tramvai electric la 23 decembrie 1912. Harta din 1926 arată doar liniile electrice; caii mai trag până în primăvara lui 1929, când sunt retrase ultimele șapte vagoane.
1963
Tramvaiul pe Magheru
În 1963, ghidul orașului arată 25 de linii, iar tramvaiele trec încă pe axa Lascăr Catargiu – Magheru – Bălcescu – Brătianu. Jumătate din adresele de azi au tramvaiul la cel mult 400 m.
1966
Centrul fără tramvai
Pe ghidul ITB din iunie 1966, pe axa nord–sud nu mai merge tramvaiul; pe bulevard circulă troleibuze. Tramvaiul pleacă spre cartierele noi, iar pe 4 mai 1971 iese pe linia 30 primul V3A, construit la București.
1984
Cel mai aproape, pe hărțile noastre
Ghidul ITB din 1984 arată 44 de linii, cam 142 de kilometri. Tot în 1984 se deschide linia 41, de la Piața Scânteii (azi Piața Presei) la Crângași; în 1987 ajunge în Ghencea. Jumătate din adresele de azi aveau tramvaiul la cel mult 350 m: cea mai mică distanță de pe toate hărțile pe care le avem.
1984–1992
Anii '80: tramvaiul pleacă din centru
Odată cu Centrul Civic dispar liniile de pe Izvor (1985) și de pe Uranus (pentru Uranus, sursele dau ani diferiți); tot în anii '80 pleacă tramvaiul de pe Splaiul Independenței, iar în 1986 de pe bulevardul Păcii, azi Iuliu Maniu. Harta din 1992 are 41 de linii, mutate spre margini.
2002
Metroul ușor
În 2002, linia 41 se redeschide după refacere, pe o cale proprie, separată de traficul auto. Din 10 decembrie 2022 circulă pe ea tramvaiele Astra Imperio, iar ultimele Tatra T4R au ieșit din serviciu în iulie 2026.
azi
Șine fără tramvai
Pe 1 octombrie 2026, STB listează 14 linii de tramvai în circulație. Din cei 152,9 km de traseu cu șine (socotind o singură linie pe stradă), pe 56,8 km nu trece acum niciun tramvai: sunt în lucru sau închise. Cu ele, jumătate din adrese au șine la cel mult 380 m; fără ele, tramvaiul care circulă e la peste 530 m pentru jumătate din oraș.
După anii '60, rețeaua a mai crescut, dar s-a mutat din centru spre cartierele noi. Pentru cel puțin 26% din adresele de azi, o linie dispărută a trecut la cel mult 500 de metri.
Pe reconstituirile tramclub.org, rețeaua are cam 124 de kilometri în 1963, 142 în 1984 și 146 în 1992. Tramvaiul a ieșit din centru (Magheru și Bălcescu după 1963, apoi Uranus, Izvor, Splaiul Independenței și bulevardul Păcii în anii '80) și a intrat în cartierele noi, la Titan, Berceni, Militari, Drumul Taberei.
Pe 51 de străzi, cu numele de azi, tramvaiul apare pe o hartă și lipsește de pe următoarea: pe toată strada sau doar pe un tronson. Le datăm după hărți, fiindcă pentru cele mai multe nu există o dată de închidere publicată: „pe hărțile din 1963–1984; lipsește pe harta din 1992” înseamnă că linia a dispărut între cele două. Avem ani exacți doar pentru câteva: caii în 1929, Izvor în 1985, bulevardul Păcii în 1986.
Tramvai pe bulevardul Magheru, în dreptul cinematografului Scala, 1958. După 1963, axa a rămas fără tramvai. Imagine: Fortepan / Szent-tamási Mihály, CC BY-SA 3.0Străzi de pe care tramvaiul a dispărut, măcar pe un tronson, potrivit hărților
Strada (numele de azi)
Unde apare tramvaiul
Bulevardul Mircea Vodă
pe harta din 1911; caii au dispărut cel târziu în primăvara lui 1929
Strada Dionisie Lupu
pe harta din 1911; caii au dispărut cel târziu în primăvara lui 1929
Strada Mihai Eminescu
pe harta din 1911; caii au dispărut cel târziu în primăvara lui 1929
Strada Polonă
pe harta din 1911; caii au dispărut cel târziu în primăvara lui 1929
Strada Popa Tatu
pe harta din 1911; caii au dispărut cel târziu în primăvara lui 1929
Strada Witting
pe harta din 1911; caii au dispărut cel târziu în primăvara lui 1929
Strada Știrbei Vodă
pe harta din 1911; caii au dispărut cel târziu în primăvara lui 1929
Bulevardul Regina Elisabeta
pe hărțile din 1911–1926; lipsește pe harta din 1963
Piața C. A. Rosetti
pe hărțile din 1911–1926; lipsește pe harta din 1963
Piața Mihail Kogălniceanu
pe hărțile din 1911–1926; lipsește pe harta din 1963
Strada Academiei
pe harta din 1926; lipsește pe harta din 1963
Strada Ion Câmpineanu
pe traseul din 1872 și pe hărți până în 1926; lipsește pe harta din 1963
Strada Luterană
pe traseul din 1872 și pe hărți până în 1926; lipsește pe harta din 1963
Bulevardele Lascăr Catargiu, Magheru, Bălcescu și Brătianu
pe harta din 1963; lipsește pe harta din 1966
Bulevardul Ion Constantin Brătianu
pe un tronson, pe traseul din 1872 și pe hărți până în 1963; lipsește pe harta din 1966; pe altul, pe harta din 1963; lipsește pe harta din 1966
Bulevardul Lascăr Catargiu
pe hărțile din 1926–1963; lipsește pe harta din 1966
Calea Șerban Vodă
pe harta din 1963; lipsește pe harta din 1966 (un tronson; pe o altă porțiune mai sunt șine și azi)
Calea Dorobanților
pe un tronson, pe hărțile din 1911–1963; lipsește pe harta din 1966; pe altul, pe hărțile din 1963–1973; lipsește pe harta din 1982
Strada Fluviului
pe hărțile din 1963–1973; lipsește pe harta din 1982
Strada George Călinescu
pe hărțile din 1963–1973; lipsește pe harta din 1982
Strada Nicolae Constantinescu
pe hărțile din 1963–1973; lipsește pe harta din 1982
Șoseaua Andronache
pe hărțile din 1963–1973; lipsește pe harta din 1982
Bulevardul Hristo Botev
pe hărțile din 1963–1984; lipsește pe harta din 1992
Bulevardul Iuliu Maniu
pe un tronson, pe hărțile din 1963–1984; lipsește pe harta din 1992; pe altul, pe hărțile din 1966–1984; lipsește pe harta din 1992
Bulevardul Regiei
pe hărțile din 1982–1984; lipsește pe harta din 1992
Bulevardul Schitu Măgureanu
pe hărțile din 1963–1984; lipsește pe harta din 1992
Bulevardul Tudor Vladimirescu
pe hărțile din 1966–1984; lipsește pe harta din 1992
Calea 13 Septembrie
pe hărțile din 1963–1984; lipsește pe harta din 1992 (un tronson; pe o altă porțiune mai sunt șine și azi)
Calea Călărașilor
pe hărțile din 1963–1984; lipsește pe harta din 1992 (un tronson; pe o altă porțiune mai sunt șine și azi)
Calea Dudești
pe hărțile din 1926–1984; lipsește pe harta din 1992 (un tronson; pe o altă porțiune mai sunt șine și azi)
Calea Floreasca
pe hărțile din 1963–1984; lipsește pe harta din 1992
Calea Văcărești
pe hărțile din 1963–1984; lipsește pe harta din 1992 (un tronson; pe o altă porțiune mai sunt șine și azi)
Splaiul Independenței
pe un tronson, pe hărțile din 1963–1973; lipsește pe harta din 1982; pe altul, pe hărțile din 1926–1984; lipsește pe harta din 1992; pe încă unul, pe hărțile din 1963–1984; lipsește pe harta din 1992
Splaiul Unirii
pe hărțile din 1963–1984; lipsește pe harta din 1992
Strada Clopotarii Vechi
pe hărțile din 1963–1984; lipsește pe harta din 1992
Strada Cuțitul de Argint
pe hărțile din 1963–1984; lipsește pe harta din 1992
Strada Izvor
pe un tronson, pe harta din 1963; lipsește pe harta din 1966; pe altul, pe hărțile din 1963–1984; lipsește pe harta din 1992
Strada Sevastopol
pe hărțile din 1963–1984; lipsește pe harta din 1992
Strada Speranței
pe hărțile din 1911–1984; lipsește pe harta din 1992
Strada Uranus
pe un tronson, pe hărțile din 1963–1982; lipsește pe harta din 1984; pe altul, pe hărțile din 1963–1984; lipsește pe harta din 1992
Strada Vasile Lascăr
pe un tronson, pe hărțile din 1911–1984; lipsește pe harta din 1992; pe altul, pe hărțile din 1926–1984; lipsește pe harta din 1992 (un tronson; pe o altă porțiune mai sunt șine și azi)
Șoseaua Grozăvești
pe hărțile din 1963–1984; lipsește pe harta din 1992
Șoseaua Panduri
pe hărțile din 1963–1984; lipsește pe harta din 1992
Șoseaua Viilor
pe hărțile din 1966–1984; lipsește pe harta din 1992 (un tronson; pe o altă porțiune mai sunt șine și azi)
Calea Griviței
pe un tronson, pe hărțile din 1926–1984; lipsește pe harta din 1992; pe altul, pe traseul din 1872 și pe hărți până în 1992; lipsește pe harta din 1999 (un tronson; pe o altă porțiune mai sunt șine și azi)
Strada General Constantin Budișteanu
pe traseul din 1872 și pe hărți până în 1992; lipsește pe harta din 1999
Strada Pictor Theodor Aman
pe hărțile din 1963–1992; lipsește pe harta din 1999
Strada Sergent Ion Iriceanu
pe hărțile din 1984–1992; lipsește pe harta din 1999
Șoseaua Berceni
pe un tronson, pe hărțile din 1963–1982; lipsește pe harta din 1984; pe altul, pe hărțile din 1970–1992; lipsește pe harta din 1999
Șoseaua Gării Cățelu
pe hărțile din 1963–1992; lipsește pe harta din 1999
Șoseaua Giurgiului
pe hărțile din 1963–1999; lipsește pe harta din 2004 (un tronson; pe o altă porțiune mai sunt șine și azi)
În 1872, o stație costa 15 bani, iar trei stații 40, scrie BMIM. Tariful tipărit în 1881 avea o reducere de iarnă, „numai pentru ţărani purtînd opinci şi cojoc” (Cebuc). Regulile impuse de Primărie companiilor în 1891 (BMIM, după Arhivele Statului) interziceau urcarea câinilor și a bețivilor; vagoanele opreau la cerere, dar nu în pantă sau în curbă.
La sfârșitul secolului, după BMIM, pe toate liniile mergeau 49 de vagoane trase de 313 cai, pe 46.000 de metri de șină, cu 350 de salariați: 90 de conductori, 90 de vizitii, 60 de pavatori, 10 controlori și alții. Doar compania nouă, Noua Societate, transporta cam 6 milioane de călători pe an, iar cea mai căutată linie era „linia Popa Tatu” (BMIM nu dă anul). După nume, e probabil linia 1 din concesiunea din 1890, care pornea de pe Calea Griviței pe Popa Tatu și Știrbei Vodă, apoi pe Plevnei, Măgureanu și vechea stradă Carol I (azi Strada Franceză), până la Șerban Vodă.
Concesiunea semnată în noiembrie 1890 cerea „tranvays electric cu curent suteran”, alimentat de turbinele de apă ale orașului. Bulevardul se inunda și se înzăpezea, așa că în 1892–1893 s-a ales firul aerian (Cebuc). Linia 14, construită de Siemens & Halske, s-a deschis la 9 decembrie 1894, cu 8 vagoane cu motor și 8 remorci. Pentru lungime, BMIM dă 5 kilometri, Cebuc 6,5; pe schița din 1911, unde capătul de est e la bariera Iancului, linia de la Cotroceni măsoară cam 5,7 kilometri.
În 1902, Primăria a cerut frecvențele: în medie, un tramvai la cel mult 10 minute; pe linia 5, peste 15 minute, pe linia 12 la 8, pe electrica 14 la 7 (BMIM).
Tramvai electric pe bulevard, în dreptul Universității, într-un catalog Siemens-Schuckert din 1905. Imagine: Siemens-Schuckertwerke, 1905, domeniu publicTramvai cu cai în fața Palatului de Justiție, pe malul Dâmboviței, în jurul anului 1900. Imagine: Alexandru Antoniu, domeniu public
În seara de 13 martie 1906, studenții au protestat la Teatrul Național împotriva unui spectacol în limba franceză, la îndemnul lui Nicolae Iorga, care protestase public (Tribuna, 1906). BMIM povestește, fără să dea ziua, că în martie 1906, în ciocnirile cu poliția, patru vagoane au fost răsturnate ca baricade, două pe strada Regală și două pe strada Academiei, ca să blocheze drumul dinspre Ministerul de Interne.
Vechea societate mergea bine: în 1906 a câștigat 764.471 de lei la un capital de 2 milioane, „mai bine de 38%” (Giurescu). Tot în 1906 a circulat, cam un an, un tramvai cu abur pe șinele de pe Calea Griviței (Cebuc).
Tramvai cu cai pe linia 10, pe Calea Victoriei, în fața Palatului CEC, 1928: cu un an înainte să dispară caii. Imagine: Spaarnestad Photo, SFA022810056, domeniu public
În 1897–1898, Primăria a primit propuneri care nu s-au construit: firma berlineză Felix Singer voia o linie electrică de la Gara de Nord la Gara Filaret, pe Ștefan cel Mare, Mihai Bravu și Calea Călărașilor; T. Ștefănescu propunea patru linii, între ele Pantelimon – Gară. Le știm doar din BMIM, care citează dosarul 1220/1897–1898 al Serviciului Tehnic.
Câte linii circulă, câți kilometri are rețeaua și de ce răspunsul depinde de cum măsori.
Pe 1 octombrie 2026, stb.ro listează 14 linii de tramvai: 1, 4, 5, 7, 10, 11, 21, 23, 25, 27, 32, 41, 47, 53. Alte linii sunt suspendate pentru lucrări: pe Calea Griviței și bulevardul Ion Mihalache, șinele au fost scoase în 2024 pentru metroul M6; pe Basarabia, Pallady, Ferdinand, Traian, Lacul Tei, Șerban Vodă și Bucureștii Noi se refac. Raportul STB pe 2025 numără 19 linii de tramvai operate în cursul anului.
Lungimea rețelei are trei răspunsuri. STB raportează 139 de kilometri de „cale dublă” (2024); tabelele lui dau cam 278 de kilometri de șină pe stradă, fără depouri, adică dublul. Pe OpenStreetMap, la 1 octombrie 2026, sunt 303 de kilometri de șină pe stradă, din care 192 cu tramvaie în circulație. Socotit ca traseu, cu o singură linie pe stradă, ies 152,9 km: 96,1 în circulație și 56,8 fără tramvai acum.
În 2024, tramvaiele au făcut 320 de milioane de călătorii, aproape o treime din toate călătoriile STB. Biletul costă 3 lei și e valabil 90 de minute pe toate liniile de suprafață. Toate cele 100 de tramvaie Astra Imperio comandate în 2021 au fost livrate până la sfârșitul lui 2024; atunci, 355 din cele 532 de tramvaie din inventar erau V3A, construite la București din 1971.
Tramvai V3A pe strada Băniei, lângă Piața Sfântul Gheorghe, 1986. Imagine: Fortepan / Urbán Tamás, CC BY-SA 3.0Tramvai Astra Imperio pe linia 41, decembrie 2022. Imagine: M. Cristian-Ioan, CC BY 2.0
La 28 decembrie 1872, cu cai: o singură linie, de pe Calea Griviței, prin centru și Piața Sfântul Gheorghe, pe Calea Moșilor (Cebuc 1962). Giurescu (1966) dă străzile dintre Gara Târgoviștii, azi Gara de Nord, și Sfântul Gheorghe. Concesiunea e din 3/15 iulie 1871. Data e probabil pe stil vechi.
Când au dispărut tramvaiele cu cai?
În primăvara lui 1929 au fost retrase ultimele șapte vagoane cu cai (Giurescu); TPBI dă ziua de 6 iunie 1929. Anul 1904, pomenit uneori, e anul în care au dispărut tramcarele, omnibuzele cu cai fără șine.
Când a apărut tramvaiul electric?
La 9 decembrie 1894, linia 14, pe bulevardul dintre Cotroceni și Obor, construită de Siemens & Halske. Societatea Tramvaielor București (lege din 14 aprilie 1909) a pornit primul ei tramvai electric la 23 decembrie 1912.
Câte linii de tramvai are Bucureștiul azi?
Pe 1 octombrie 2026, STB listează 14 linii în circulație; altele sunt suspendate pentru lucrări. Raportul pe 2025 numără 19 linii de tramvai operate în cursul anului.
Cât de lungă e rețeaua de tramvai?
STB raportează 139 de kilometri de cale dublă (2024); tabelele lui dau cam 278 de kilometri de șină pe stradă. Pe OpenStreetMap, la 1 octombrie 2026, sunt 303 de kilometri de șină pe stradă, din care 192 cu tramvaie în circulație.
A mers tramvaiul pe bulevardul Magheru?
Da. Pe ghidul orașului din 1963, tramvaiele trec pe axa Lascăr Catargiu – Magheru – Bălcescu – Brătianu; pe ghidul ITB din iunie 1966, pe axă nu mai merge tramvaiul. Pe nicio hartă a liniilor electrice din 1911–1992 nu apare tramvai pe Calea Victoriei.
Cum aflu dacă pe strada mea a trecut tramvaiul?
Scrie strada și numărul în căsuța de sus: pagina arată linia cea mai apropiată în 1872, în jurul lui 1910, în 1963, în 1984 și azi, apoi linia dispărută cea mai apropiată, cu anii hărților pe care apare.
Adresele sunt cele 130.099 de puncte de adresă din OpenStreetMap (octombrie 2026). Pentru fiecare adresă și fiecare moment am măsurat distanța în linie dreaptă până la cea mai apropiată șină de atunci, de unde stă casa azi. Mediana spune unde e jumătatea: pentru jumătate din adrese, tramvaiul era mai aproape.
Linia din 1872 e reconstituită pe străzile de azi după Cebuc (linia și data) și Giurescu (străzile dintre gară și Sfântul Gheorghe). Rețeaua din jurul lui 1910 e citită de noi de pe planul din ghidul Baedeker (1911), care nu deosebește caii de electric și nu-și spune data ridicării; am adăugat linia electrică din 1894. În cadrul din 1891, segmentul de pe Calea Rahovei urmează planul Baedeker din 1911; harta lui Cebuc pentru 1891 nu permite citirea sigură a traseului. Cadrul din 1894 arată linia electrică 14 după reconstituirea tramclub din 1911, iar cel din 2002, linia 41 după harta tramclub din 1992, pe traseul redeschis în 2002. Aceste trei cadre arată numai traseul din episod, nu întreaga rețea a anului. Pentru 1872 și 1910, străzile care nu mai există (vechea Biserica Enei, strada Izvor de atunci, capătul Văcăreștilor înghițit de Centrul Civic) lipsesc de pe hartă și din distanțe; vechile străzi Romană și Teilor sunt așezate, după poziție, pe Mihai Eminescu și Vasile Lascăr.
Rețelele din 1926, 1963, 1966, 1970, 1973, 1982, 1984, 1992, 1999 și 2004 vin din reconstituirile tramclub.org, făcute după planul din 1926, ghidul orașului din 1963 și ghidurile ITB. Fiecare segment e desenat acolo peste o fotografie aeriană; am potrivit desenele pe șinele de azi din OpenStreetMap (abatere mediană 46,5 m pentru hărțile moderne, 25,9 m pentru 1911 și 1926), apoi am așezat fiecare segment pe strada lui reală. Am verificat câteva segmente pe hărțile ITB din 1966 și 1970. Harta din 1926 arată doar liniile electrice, așa că nu intră printre cele cinci momente: caii mai mergeau atunci.
Șinele de azi sunt din OpenStreetMap, 1 octombrie 2026: în circulație, în reconstrucție sau închise, dar încă pe stradă. Pe câteva bulevarde aflate în lucru (Basarabia, Bucureștii Noi, Chișinău), șinele lipsesc din OpenStreetMap; le-am adăugat ca „fără tramvai acum” după ultima schiță tramclub și anunțurile STB. Pentru o linie dispărută, pagina spune pe ce hărți apare și pe care lipsește; anii exacți apar doar unde există o sursă datată. Bucățile de linie dispărută pe care nu le putem lega de o stradă de azi (cam 21,3 km) se văd pe hartă, dar nu apar în listă, în răspunsul pentru strada ta și nici în procentul de adrese cu o linie dispărută în apropiere.
Numele străzilor sunt cele de azi. Distanța în linie dreaptă e mai mică decât drumul pe jos până la stație.
Alexandru Cebuc, Din istoria transportului de călători în București, 1962 (scanare), pp. 99–150: concesiunea din 1871, prima linie din 28 decembrie 1872, tarifele din 1881, petiția de pe Calea Rahovei (1891), linia electrică din 1894, tramvaiul cu abur (1906), legea STB din 14 aprilie 1909, liniile cu cai din anii 1920.
Constantin C. Giurescu, Istoria Bucureștilor, 1966, pp. 155–159, 196: străzile primei linii, profitul vechii societăți în 1906, primul tramvai electric STB (23 decembrie 1912), ultimele șapte vagoane cu cai (primăvara lui 1929).
A. Lancuzov, „De la tramvaiul cu cai la tramvaiul modern”, București. Materiale de istorie și muzeografie XX, 2006, pp. 219–237 (bmim.muzeulbucurestiului.ro): statisticile de la sfârșitul secolului (46.000 m de șină, 49 de vagoane, 313 cai), frecvențele din 1902, baricadele din martie 1906, propunerile neconstruite.
Monitorul Comunal al Primăriei București XV, nr. 45, 18 noiembrie 1890, pp. 526–527 (Wikimedia Commons): textul concesiunii Keun și Otlet, cu „tranvays electric cu curent suteran”.
Tribuna (Arad), X, nr. 58, 1906: protestul studenților de la Teatrul Național, 13 martie 1906.
Karl Baedeker, Austria-Hungary, with excursions to Cetinje, Belgrade and Bucharest, 1911: planul Bucureștiului, cu liniile de tramvai (citit de noi după scanarea de pe archive.org).
Societatea de Transport București, lista liniilor (1 octombrie 2026), anunțurile despre lucrări (2024–2026), Date statistice 2024 și raportul de activitate pe 2025.
TPBI, „Istoria transportului public”: retragerea tramvaiului cu cai la 6 iunie 1929.
Wikipedia în limba română, articolele despre liniile de tramvai 35 și 41 și despre tramvaiul V3A: deschiderea liniei 41 (1984, unele surse dau 1983) și prelungirea până în Ghencea (1987), primul V3A pe linia 30 (4 mai 1971), desființarea liniilor de pe Izvor (1985) și de pe bulevardul Păcii (1986).
OpenStreetMap, contribuitorii (ODbL), 1 octombrie 2026: străzile, adresele și șinele de tramvai de azi (în circulație, în lucru, închise).