Pornește un cronometru ascuns și oprește-l când crezi că a trecut exact o secundă. După cinci încercări, fiecare abatere apare în milisecunde, iar fotofinișul arată dacă ai apăsat prea devreme sau prea târziu.
Un test de precizie vizuală în 5 runde: atinge centrul cercului fără compas. Un ac de oțel coboară pe desen și măsoară abaterea în milimetri, calculând dacă privirea ta ridică centrul deasupra axei reale.
Crezi că un număr văzut înainte îți poate schimba estimarea?
4 estimări cu ancore trase la sorți, 2 minute: un instrument care îți măsoară tragerea spre prima cifră — rigla ta personală (ancoră / estimare / adevăr) și indicele de ancorare.
Clima locului tău, între generații
Alege o localitate și anii de naștere ai două generații. Urmărește separat temperatura, nopțile calde și seceta: ele măsoară lucruri diferite.
Cum crezi că se compară cel mai cald an din tinerețea bunicilor cu anii recenți?
Măsurătorile NASA pe un glob, an cu an, din 1880 până în 2025. În jurul Bucureștiului, toți ultimii zece ani au fost mai calzi decât 1966, cel mai cald an dintre 1951 și 1980. Cu numerele a 6.552 de orașe și cu anii de naștere ai familiei. În română și engleză.
Câte nopți pe vară crezi că nu coboară sub 20 °C în localitatea aleasă?
O noapte tropicală e o noapte în care temperatura minimă nu coboară sub 20 °C. La Galați erau în medie 5,5 pe vară în 1961–1990 și 28,9 în 2016–2025; la Craiova, 1,9 și 12,4. Fiecare vară din 1950 încoace, noapte cu noapte, pentru orice localitate.
Dacă verile sunt mai calde, poți concluziona numai de aici că sunt și mai secetoase?
Un atlas al secetei făcut din inele de copaci, din anul 0, pus lângă măsurătorile din 1903–2025 și citit cu propriile lui erori. În jurul Berlinului, Varșoviei, Pragăi, Budapestei și Timișoarei, perioada recentă de patru veri e cea mai secetoasă cel puțin din 1500 încoace în peste nouă din zece simulări; în jurul Londrei, Parisului și Madridului, măsurătorile au deja una mai secetoasă. Pentru localitatea ta: ultima oară când a fost atât de secetă. În engleză și română.
Ce poți afla dintr-un cuvânt?
Pornește de la cuvinte familiare și verifică ce legături se pot demonstra. Asemănarea dintre două forme este începutul întrebării.
Ce limbă crezi că va avea forma cea mai apropiată de cuvântul ales?
Harta a 1.016 cuvinte de bază în 107 limbi, de la Islanda la Kamciatka, pornind de la limba ta. Ceaiul a mers pe două drumuri, cucul își spune singur numele, „lună” înseamnă și luna din calendar în alte 57 de limbi, iar în georgiană „mama” e tatăl. Plus linia ta dintre verde și albastru, pe 110 limbi.
Crezi că toate limbile împart culorile în aceleași categorii?
Toate cele 1.091 de cuvinte venite în română din turcă și tătară, pe o hârtie marmorată ebru: fiecare pată de cerneală e un cuvânt, cât de des apare în cărțile din 1850–1949 și în filmele de azi. Între 1850 și 1925, cuvintele statului au scăzut în cărți cu 60–74%, oricare le-ar fi fost limba, turcească, grecească, maghiară sau slavă; cele ale casei și ale mesei au rămas. Plus un joc cu prieteni falși între turcă și română, turcii și tătarii din Dobrogea comună cu comună și cinci secole de istorie. În română, engleză și turcă.