Cuvintele turcești din română: ce a ieșit din cărți și ce a rămas în casă

Cuvintele statului au scăzut la fel, oricare le-ar fi fost limba#

O scădere a cuvintelor turcești din cărți nu spune singură că erau turcești. Poate doar s-au schimbat cărțile: mai puține cronici, mai multe romane. Un test care poate lămuri măcar o parte e comparația cu cuvintele de alte origini care numesc aceleași lucruri, în aceleași cărți.

Așa că fiecare cuvânt turcesc și câte 300 de cuvinte grecești, slave și maghiare, cele mai folosite, au primit un domeniu după ce înseamnă, înainte de orice numărătoare. Graficele pornesc de la 100 în 1850 și arată cum s-a schimbat frecvența fiecărui grup în textele de pe Wikisource, pe sferturi de secol; banda e intervalul în care cad 95 din 100 de reeșantionări pe autori.

Între 1850 și 1925, cuvintele statului au scăzut cu 74% cele turcești, cu 70% cele grecești, cu 61% cele maghiare și cu 59% cele slave: pașă și vizir, dar și logofăt, aprod, vornic și boier. La oaste, la fel: 87% cele turcești, 78% cele grecești, 48% cele maghiare și 48% cele slave.

Deci nu originea turcească le-a scos din cărți: au scăzut la fel cuvintele Porții, ale domnilor și ale boierilor, oricare le-ar fi fost limba. Testul nu poate spune însă dacă au plecat odată cu vechea ordine sau doar odată cu cronicile care o descriau. Casa arată altceva: cuvintele ei au rămas sau au crescut la toate originile, iar cele turcești au crescut cel mai mult în medie (cu 68%, față de 40% cele slave), deși intervalele se suprapun.

La haine, cuvintele turcești au scăzut cu 62%, cele grecești au rămas pe loc, iar cele maghiare au rămas sau au crescut. Grupurile de control sunt mici la oaste și la haine, de la cinci la 27 de cuvinte, așa că acolo comparația e mai slabă.

Ce se aude și azi: 301 din 1.032 de cuvinte#

Un cuvânt e numărat ca viu dacă apare în subtitrări măcar o dată la zece milioane de cuvinte. Cu un prag de zece ori mai strict sau de două ori mai blând, cuvintele statului rămân ultimele, iar mâncarea și casa rămân între primele trei.

• mâncare și băutură47%rahat, cafea, cafenea, tutun, iaurt · 34 / 72
• casa41%cutie, dulap, geam, farfurie, capac · 40 / 98
• credință41%imam, bairam, ramazan, havră, derviș · 9 / 22
• natură34%soi, leș, dovleac, fildeș, lalea · 31 / 92
• oameni și purtări33%haide, murdar, dușman, habar, chef · 76 / 229
• negoț și bani25%bacșiș, tejghea, amanet, chioșc, chilipir · 19 / 76
• meserii și unelte24%capcană, furtun, macara, cioban, tinichea · 30 / 125
• haine22%geantă, papuc, ciorap, șal, basma · 22 / 101
• oaste și arme19%șiș, ghiulea, tui, ciomag, meterez · 12 / 62
• stat și dregători14%pașă, sultan, agă, vizir, nazir · 16 / 111

Partea din cuvintele fiecărui domeniu care apare azi în subtitrările românești, măcar o dată la zece milioane de cuvinte.

Ce aude un turc în română#

Un vorbitor de turcă recunoaște fără efort o bună parte din cuvintele de pe hârtie: cutie e kutu, dulap e dolap, tavan e tavan, cearșaf e çarşaf. Altele l-ar încurca: au plecat din Istanbul cu un înțeles și au ajuns în București cu altul.

Jocul de mai jos are zece astfel de cuvinte. Înțelesul turcesc e luat din dicționarul Asociației Limbii Turce (TDK), cel românesc din DEX.

Ce înseamnă în română?

La fel în ambele limbi

• cutiekutucutie
• dulapdolapmobilă de păstrat lucruri
• tavantavanplafon
• odaieodacameră, încăpere
• perdeaperdedraperie de fereastră
• cearșafçarşafcearșaf
• ciorapçorapobiect pentru picior
• chibritkibritchibrit; bețe pentru foc
• cafeakahvecafea
• iaurtyoğurtiaurt
• baclavabaklavabaclava
• sarmasarmasarma, rulou de varză
• chifteaköftechiftea
• pilafpilavpilaf, mâncare de orez
• ciobançobanpăstor de oi
• musafirmisafiroaspete
• bacșișbahşişbacșiș
• dușmandüşmaninamic; vrăjmaș
• beleabelânecaz, pacoste
• hamalhamalcărăuș; încărcător
• lalealalelalea
• tutuntütüntutun

Cuvinte turcești pe care româna le spune mai des decât turca#

Câteva cuvinte venite din turcă se aud azi mult mai des în română decât în turcă. În turcă se aud rar sau au alt cuvânt în locul lor: pentru „murdar”, dicționarul TDK trimite la „kirli”. Lista compară aceeași sursă în ambele limbi, subtitrările de film de pe OpenSubtitles, cu formele turcești numărate împreună cu sufixele lor.

Toate cele 1.091 de cuvinte#

Lista cuprinde fiecare cuvânt al cărui prim etimon în DEX '98 (sau în DEX '96, unde '98 nu are) e turcesc sau tătar, cu variantele grafice strânse sub cuvântul de bază. Explicațiile scurte sunt scrise pentru această listă. Coloana din dreapta arată aparițiile la un milion de cuvinte în subtitrări.

Turcii și tătarii din România#

La recensământul din 2021 s-au declarat turci 20.945 de oameni, iar tătari 18.156. Cei mai mulți trăiesc în județul Constanța: 16.121 de turci și 16.918 tătari. Seria INS, socotită pe teritoriul de azi al țării, începe în 1930 cu 26.080 de turci și 15.580 de tătari. Cadrilaterul, unde trăiau mult mai mulți turci, a trecut la Bulgaria în 1940.

Scăderea de după 2002 trebuie citită cu grijă: în 2021, pentru 2,48 milioane de oameni nu există informații despre etnie. Printre cei a căror etnie se cunoaște, partea turcilor a scăzut de la 0,15% în 2002 la 0,13% în 2021, iar a tătarilor a rămas 0,11%.

Comună cu comună, în Dobrogea

Harta arată partea de turci și tătari printre oamenii care și-au declarat etnia la recensământul din 2021, în fiecare oraș și comună din Constanța și Tulcea. Atinge o comună.

Cinci sute de ani, pe scurt#

Cuvintele au venit odată cu o istorie lungă: tribut, cetăți ținute de Poartă pe malul românesc al Dunării, domni numiți la Istanbul, negoț. Datele de mai jos sunt cele pe care istoricii le dau, cu disputele lor acolo unde există.

1. 1394 sau 1395

   Bătălia de la Rovine: Mircea cel Bătrân și sultanul Baiazid I. Data e disputată: 10 octombrie 1394 sau 17 mai 1395, a doua fiind cea acceptată azi de cei mai mulți istorici.
   I. Czamańska, Balcanica Posnaniensia 31 (2024); A. Madgearu, Revista de istorie militară (2023) · sursa

2. 1417–1419

   Țara Românească acceptă suzeranitatea otomană și plătește tribut. Anul diferă de la un istoric la altul.
   K. Karpat, „Eflak”, TDV İslâm Ansiklopedisi 10; M. Maxim, „Kili”, TDV 26 · sursa

3. 1455–1456

   Moldova, sub Petru Aron, începe să plătească tribut: 2.000 de galbeni pe an.
   A. Özcan, „Boğdan”, TDV İslâm Ansiklopedisi 6 · sursa

4. 1484

   Baiazid al II-lea cucerește Chilia și Cetatea Albă, porturile Moldovei la Dunăre și la Nistru (azi în Ucraina). Pe larg →
   M. Maxim, „Kili”; M. L. Bilge, „Akkirman”, TDV İslâm Ansiklopedisi · sursa

5. 1538–1540

   Brăila devine raia: cetatea și ținutul ei trec sub administrația directă a Porții. Tighina, pe Nistru, e luată în 1538. Pe larg →
   M. Maxim, „İbrâil”, TDV İslâm Ansiklopedisi 21 · sursa

6. 1552–1716

   Timișoara e capitala unui eialet otoman timp de 164 de ani, până la cucerirea austriacă.
   M. Maxim, „Timişvar”, TDV İslâm Ansiklopedisi 41 · sursa

7. 1659–1661

   Evliya Çelebi trece prin Moldova, Țara Românească și Transilvania și numără case și oameni. Pe larg →

8. 1660–1692

   Oradea e centrul unui pașalâc otoman. Pe larg →
   M. Maxim, „Varad”, TDV İslâm Ansiklopedisi · sursa

9. 1711–1821

   Domniile fanariote: Poarta numește domni greci sau grecizați din Fanarul Istanbulului, în Moldova din 1711 și în Țara Românească din 1716, până în 1821. Pe larg →
   T. Artan, „Fener”, TDV İslâm Ansiklopedisi 12 · sursa

10. 1829

    Pacea de la Adrianopol: Turnu, Giurgiu și Brăila revin Țării Românești, iar comerțul celor două țări se deschide.
    M. Maxim, „Yergöğü”, „İbrâil”; K. Karpat, „Eflak”, TDV İslâm Ansiklopedisi · sursa

11. 1877–1878

    România își declară independența (9 mai 1877, stil vechi) și încetează să mai plătească tribut. Tratatul de la Berlin (13 iulie 1878) o recunoaște și îi dă Dobrogea de Nord. Pe larg →
    Treaty of Berlin, art. XLIII–XLVI (AJIL, Official Documents) · sursa

12. 1878

    România și Imperiul Otoman stabilesc relații diplomatice, la nivel de legație (noiembrie).
    Ambasada României la Ankara; MAE · sursa

13. 1928, 1932

    Turcia trece la alfabetul latin (Legea 1353, 1 noiembrie 1928); se înființează Asociația Limbii Turce, întâi ca Türk Dili Tetkik Cemiyeti (12 iulie 1932).
    Legea 1353; TDK, Tarihçe · sursa

14. 1934

    Înțelegerea Balcanică: România, Turcia, Grecia și Iugoslavia își garantează granițele din Balcani (Atena, 9 februarie).
    Pactul Înțelegerii Balcanice, art. 1 · sursa

15. 1971

    Ada Kaleh, insula turcească de la Porțile de Fier, ajunge sub lacul barajului. Pe larg →

16. 2011

    România și Turcia semnează Declarația de parteneriat strategic (decembrie).
    Ministerul turc de Externe, „Relations between Türkiye and Romania” · sursa

Azi: negoț, drumuri, oameni#

Turcia e azi, după calculul pe datele Eurostat, cel mai mare partener comercial al României din afara Uniunii Europene.

• 11,11 mld. €schimburile de bunuri dintre România și Turcia în 2025: importuri de 7,22 mld. €, exporturi de 3,89 mld. €. Pe locul doi în afara UE e China, cu 9,80 mld. €.Eurostat, Comext (DS-045409), date raportate de România
• 1.173.358sosiri ale cetățenilor români în Turcia în 2024, față de 886.555 în 2022. România e a zecea țară după numărul de vizitatori.Ministerul turc al Culturii și Turismului, statistica la frontieră, 2024
• 19.071cetățeni turci cu permis de ședere valabil în România la 31 decembrie 2025, față de 10.496 în 2008; cei mai puțini au fost în 2017, 7.218.Eurostat, migr_resvalid
• 20.197societăți cu capital turcesc înregistrate în România (septembrie 2026), pe locul trei după Italia (54.720) și Germania (26.834). Numărul cuprinde și firme care nu mai sunt active.ONRC, societăți cu participare străină la capital

Cum s-a numărat

Lista de cuvinte vine din dumpul public dexonline: pentru fiecare cuvânt s-a citit etimologia de la coada definiției din DEX '98 (DEX '96 unde '98 nu are), iar cuvântul intră dacă prima limbă numită e turca sau tătara. Așa rezultă 3.028 de grafii, care se strâng în 1.091 de cuvinte după ce variantele trec sub cuvântul de bază. Pentru cuvintele ajunse prin turcă din arabă sau persană, pagina dă și originea mai veche, după dicționarul TDK.

Numărătorile din cărți vin din textele românești de pe Wikisource datate după anul publicării sau după viața autorului, pe sferturi de secol, cu un plafon de două milioane de caractere pe autor. Azi înseamnă subtitrările românești de pe OpenSubtitles (332 de milioane de cuvinte), lematizate prin formele flexionare din dexonline. Pentru turcă s-a folosit aceeași sursă (224 de milioane de cuvinte), cu fiecare formă analizată morfologic cu zeyrek, ca „kahveyi” și „kahvesi” să se adune la „kahve” (sau forma simplă, când aceasta e mai mare).

Domeniile au fost date fiecărui cuvânt după înțeles, înainte de orice numărătoare, și au fost înghețate. O verificare de mână pe 40 de cuvinte alese la întâmplare a găsit 36 de încadrări corecte și patru discutabile. După verificarea independentă a paginii, un cuvânt de control a fost mutat: „oraș” nu e un cuvânt al statului; singur, făcea grupul maghiar al statului să pară stabil. 59 de cuvinte au fost scoase din numărători: 26 fiindcă forma lor coincide în texte cu alt cuvânt sau cu un nume (de pildă „cit”, vechea grafie a lui „cât”, sau „calafat”, ca numele orașului Calafat), 27 fiindcă au un omograf frecvent de altă origine („para”, „top”, „șiret”), cinci etnonime („turc”, „tătar”) și „tibișir”, ale cărui apariții vin aproape toate dintr-un singur text.

Pragul pentru „se aude azi” e o apariție la zece milioane de cuvinte de subtitrare. Intervalele din grafice vin din 300 de reeșantionări ale autorilor fiecărui sfert de secol. Datele recensămintelor sunt tabelele INS ale recensământului din 2021, unde seria 1930–2021 e socotită pe teritoriul de azi.

Surse

• dexonline, dumpul public al bazei de date (DEX '98, DEX '96, DEX '09)
• Wikisource în limba română (texte datate, 1825–1949)
• H. Dave, FrequencyWords: OpenSubtitles 2018, română și turcă (CC BY-SA 4.0)
• Türk Dil Kurumu, Güncel Türkçe Sözlük
• zeyrek, analizor morfologic pentru turcă (portul Python al Zemberek)
• INS, Recensământul Populației și Locuințelor 2021, rezultate definitive: tabelele 2.1 și 2.2.2
• geo-spatial.org, limitele unităților administrative (LAU), CC BY-SA 4.0
• Eurostat, Comext DS-045409 și migr_resvalid
• T.C. Kültür ve Turizm Bakanlığı, Sınır İstatistikleri 2024
• ONRC, Societăți cu participare străină la capital, septembrie 2026
• TDV İslâm Ansiklopedisi: M. Maxim, K. Karpat, A. Özcan, T. Artan
• I. Czamańska, „Kilka spostrzeżeń na temat bitwy pod Rovinami (1395)”, Balcanica Posnaniensia 31 (2024)
• A. Jaffer, S. Lu, „Mathematical marbling”, IEEE Computer Graphics and Applications 32 (2012)

Mai mult pe site

• Cuvinte românești în alte limbi: ce au împrumutat vecinii din română
• Straturile limbii române: de unde vine fiecare cuvânt
• Insula turcească de sub Dunăre
• Evliya Çelebi în Moldova, Țara Românească și Transilvania
• Dimitrie Cantemir: prințul care a scris muzica turcilor
• Geamia Azizyie din Tulcea
• Constantinopol, Țarigrad, Istanbul: 2.700 de ani pe aceeași peninsulă
• Minoritățile României, localitate cu localitate (în engleză)
• Strâmtoarea Bosfor, cotitură cu cotitură