Cine locuiește alături · Recensământul din 2021 · 3.181 de localități
Etniile din România, în fiecare oraș și comună
În 265 dintre cele 3.181 de municipii, orașe și comune ale României, românii sunt mai puțin de jumătate dintre locuitorii care și-au declarat etnia. Harta arată fiecare dintre cele douăzeci de etnii numite de recensământ, până la nivel de comună, și le urmărește înapoi până în 1930. Apasă pe orice localitate ca să vezi cine locuiește acolo.
Date: Institutul Național de Statistică (INS), Recensământul Populației și Locuințelor din 1 decembrie 2021, rezultate definitive. Limite administrative: Eurostat GISCO.
Trimite mai departe
Hartă
Din
Etnia
Se încarcă 3.181 de localități…
Un punct la circa 40 de oameni, colorat după etnie.
Recensământul numără locuitorii din fiecare municipiu, oraș și comună. Citite pe hartă, numerele dau patru rezultate simple.
265
de localități în care românii sunt mai puțin de jumătate dintre locuitorii care și-au declarat etnia. În 222 dintre ele, o altă etnie trece de jumătate: maghiarii în 192, romii în 12, ucrainenii în 10, rușii-lipoveni în trei, croații în două, iar turcii, sârbii și slovacii în câte una. În celelalte 43, nicio etnie nu trece sigur de jumătate. Dacă îi numeri pe toți locuitorii, inclusiv pe cei fără etnie înregistrată, ies 285: în celelalte 20, diferența vine doar de la oamenii fără etnie înregistrată sau de la numerele ascunse de INS.
22% → 11%
Ponderea minorităților în locuitorii cu etnie înregistrată, în 1930 și în 2021, pe teritoriul județelor de azi. Germanii au scăzut de la 633.488 la 22.907, evreii de la 451.892 la 2.378. Romii, așa cum îi numără recensământul, au crescut de la 242.656 la 569.477.
de locuitori, 13,0% din total, nu au nicio etnie înregistrată: de 1,4 ori mai mulți decât toate cele douăzeci de minorități la un loc (1.747.937). În 2011 erau 1.236.810, iar în 2002, 1.941.
maghiari în Harghita și Covasna, în 2021, din locuitorii cu etnie înregistrată. Maghiarii sunt cea mai numeroasă etnie în 205 de localități din toată țara și peste jumătate dintre locuitorii cu etnie declarată în 192.
Scrie numele localității (municipiu, oraș sau comună) sau apasă pe ea pe hartă. Harta zboară acolo, iar panoul arată toți locuitorii, după etnie, cu un link și o imagine de trimis. 209 de localități au cel puțin trei etnii de câte 5% sau mai mult. Cele mai amestecate localități cu cel puțin 1.000 de locuitori, după șansa ca doi locuitori luați la întâmplare să fie de etnii diferite:
INS publică un singur tabel care trece recensămintele din 1930, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 și 2021 prin cele 41 de județe de azi și București. Alege o etnie ca să-i vezi ponderea în locuitorii cu etnie înregistrată ai fiecărui județ, la toate cele opt date, pe aceeași scară de culoare.
Mai închis înseamnă o pondere mai mare. Recensămintele vechi sunt raportate la granițele de azi ale județelor în tabelul INS, iar ponderile din 1930 sunt din locuitorii numărați atunci. Recensământul arată cine a fost numărat și cum s-a declarat; nu spune de ce s-au schimbat numerele. În tabelul INS, Ilfovul e inclus în București până în 1977.
Recensământul din 2021 numește douăzeci de etnii în afară de români, plus „altă etnie” (19.510 de persoane). Fiecare număr de mai jos e cel al INS; ponderile sunt din cei 16.568.889 de locuitori care și-au declarat etnia.
Maghiari
1.002.151 de persoane în 2021, 6,0% dintre locuitorii cu etnie declarată
Numărul lor a scăzut cu 225.472 (18%) între 2011 și 2021, de la 1.227.623 la 1.002.151. Recensământul din 1930 număra 1.423.459, deci seria a scăzut cu 30% într-un secol.
Dintre cei a căror limbă maternă e publicată, 97,6% au ca limbă maternă maghiara, iar 2,2% româna.
Cea mai mare comunitate: Târgu Mureș, Mureș (40.604). Cea mai mare pondere într-o localitate cu cel puțin 1.000 de locuitori: Satu Mare, Harghita, 100,0%. Peste jumătate dintre locuitorii cu etnie declarată în 192 de localități.
Romi
569.477 de persoane în 2021, 3,4% dintre locuitorii cu etnie declarată
Numărul lor a scăzut cu 52.096 (8%) între 2011 și 2021, de la 621.573 la 569.477. Recensământul din 1930 număra 242.656, deci seria a crescut cu 135% într-un secol.
Dintre cei a căror limbă maternă e publicată, 33,0% au ca limbă maternă romani, iar 61,0% româna.
Cea mai mare comunitate: București (10.740). Cea mai mare pondere într-o localitate cu cel puțin 1.000 de locuitori: Bărbulești, Ialomița, 98,5%. Peste jumătate dintre locuitorii cu etnie declarată în 12 localități.
Ucraineni
45.835 de persoane în 2021, 0,3% dintre locuitorii cu etnie declarată
Numărul lor a scăzut cu 5.085 (10%) între 2011 și 2021, de la 50.920 la 45.835. Recensământul din 1930 număra 45.875 de ucraineni și ruteni la un loc, cam cât sunt azi doar ucrainenii.
Dintre cei a căror limbă maternă e publicată, 85,9% au ca limbă maternă ucraineana, iar 13,6% româna.
Cea mai mare comunitate: Poienile de sub Munte, Maramureș (8.439). Cea mai mare pondere într-o localitate cu cel puțin 1.000 de locuitori: Poienile de sub Munte, Maramureș, 98,3%. Peste jumătate dintre locuitorii cu etnie declarată în 10 localități.
Germani
22.907 de persoane în 2021, 0,1% dintre locuitorii cu etnie declarată
Numărul lor a scăzut cu 13.135 (36%) între 2011 și 2021, de la 36.042 la 22.907. Recensământul din 1930 număra 633.488, deci seria a scăzut cu 96% într-un secol.
Dintre cei a căror limbă maternă e publicată, 60,0% au ca limbă maternă germana, iar 22,7% româna.
Cea mai mare comunitate: Timișoara, Timiș (2.189). Cea mai mare pondere într-o localitate cu cel puțin 1.000 de locuitori: Petrești, Satu Mare, 41,9%. Cea mai numeroasă etnie într-o localitate.
Despre Sibiu, care a ales primari de la Forumul German și după plecarea celor mai mulți germani, vezi Primarii germani ai Sibiului.
Turci
20.945 de persoane în 2021, 0,1% dintre locuitorii cu etnie declarată
Numărul lor a scăzut cu 6.753 (24%) între 2011 și 2021, de la 27.698 la 20.945. Recensământul din 1930 număra 26.080, deci seria a scăzut cu 20% într-un secol.
Dintre cei a căror limbă maternă e publicată, 70,1% au ca limbă maternă turca, iar 28,6% româna.
Cea mai mare comunitate: Constanța (4.383). Cea mai mare pondere într-o localitate cu cel puțin 1.000 de locuitori: Dobromir, Constanța, 67,9%. Peste jumătate dintre locuitorii cu etnie declarată într-o localitate.
Insula turcească acoperită de lacul de la Porțile de Fier în 1970: Ada Kaleh.
Ruși-lipoveni
19.394 de persoane în 2021, 0,1% dintre locuitorii cu etnie declarată
Numărul lor a scăzut cu 4.093 (17%) între 2011 și 2021, de la 23.487 la 19.394. Recensământul din 1930 număra 50.725, deci seria a scăzut cu 62% într-un secol.
Dintre cei a căror limbă maternă e publicată, 69,4% au ca limbă maternă rusa, iar 30,1% româna.
Cea mai mare comunitate: Ghindărești, Constanța (2.383). Cea mai mare pondere într-o localitate cu cel puțin 1.000 de locuitori: Ghindărești, Constanța, 95,7%. Peste jumătate dintre locuitorii cu etnie declarată în trei localități.
Tătari
18.156 de persoane în 2021, 0,1% dintre locuitorii cu etnie declarată
Numărul lor a scăzut cu 2.126 (10%) între 2011 și 2021, de la 20.282 la 18.156. Recensământul din 1930 număra 15.580, deci seria a crescut cu 17% într-un secol.
Dintre cei a căror limbă maternă e publicată, 74,8% au ca limbă maternă tătara, iar 23,9% româna.
Cea mai mare comunitate: Constanța (6.802). Cea mai mare pondere într-o localitate cu cel puțin 1.000 de locuitori: Ciocârlia, Constanța, 10,2%. Nu e cea mai numeroasă etnie în nicio localitate.
Sârbi
12.026 de persoane în 2021, <0,1% dintre locuitorii cu etnie declarată
Împreună, sârbii și croații au scăzut cu 6.616 (28%) între 2011 și 2021, de la 23.484 la 16.868. Recensământul din 1930 număra 50.310, deci seria a scăzut cu 66% într-un secol.
Dintre cei a căror limbă maternă e publicată, 79,7% au ca limbă maternă sârba, iar 19,1% româna.
Cea mai mare comunitate: Timișoara, Timiș (2.776). Cea mai mare pondere într-o localitate cu cel puțin 1.000 de locuitori: Pojejena, Caraș-Severin, 42,6%. Peste jumătate dintre locuitorii cu etnie declarată într-o localitate.
Slovaci
10.232 de persoane în 2021, <0,1% dintre locuitorii cu etnie declarată
Numărul lor a scăzut cu 3.422 (25%) între 2011 și 2021, de la 13.654 la 10.232. Recensământul din 1930 număra 50.772 de slovaci și cehi la un loc.
Dintre cei a căror limbă maternă e publicată, 86,7% au ca limbă maternă slovaca, iar 12,4% româna.
Cea mai mare comunitate: Nădlac, Arad (2.457). Cea mai mare pondere într-o localitate cu cel puțin 1.000 de locuitori: Nădlac, Arad, 39,4%. Peste jumătate dintre locuitorii cu etnie declarată într-o localitate.
Bulgari
5.975 de persoane în 2021, <0,1% dintre locuitorii cu etnie declarată
Numărul lor a scăzut cu 1.361 (19%) între 2011 și 2021, de la 7.336 la 5.975. Recensământul din 1930 număra 66.348, deci seria a scăzut cu 91% într-un secol.
Dintre cei a căror limbă maternă e publicată, 71,0% au ca limbă maternă bulgara, iar 27,9% româna.
Cea mai mare comunitate: Dudeștii Vechi, Timiș (1.631). Cea mai mare pondere într-o localitate cu cel puțin 1.000 de locuitori: Dudeștii Vechi, Timiș, 46,0%. Cea mai numeroasă etnie într-o localitate.
Croați
4.842 de persoane în 2021, <0,1% dintre locuitorii cu etnie declarată
Împreună, sârbii și croații au scăzut cu 6.616 (28%) între 2011 și 2021, de la 23.484 la 16.868. Recensământul din 1930 număra 50.310, deci seria a scăzut cu 66% într-un secol.
Dintre cei a căror limbă maternă e publicată, 95,3% au ca limbă maternă croata, iar 3,8% româna.
Cea mai mare comunitate: Carașova, Caraș-Severin (2.187). Cea mai mare pondere într-o localitate cu cel puțin 1.000 de locuitori: Carașova, Caraș-Severin, 90,5%. Peste jumătate dintre locuitorii cu etnie declarată în două localități.
Italieni
4.039 de persoane în 2021, <0,1% dintre locuitorii cu etnie declarată
Tabelele pe județe pentru 1930–2011 nu dau această etnie separat, așa că există doar numărul din 2021.
Dintre cei a căror limbă maternă e publicată, 88,3% au ca limbă maternă italiana, iar 10,6% româna.
Cea mai mare comunitate: București (433). Cea mai mare pondere într-o localitate cu cel puțin 1.000 de locuitori: Bucovăț, Timiș, 0,4%. Nu e cea mai numeroasă etnie în nicio localitate.
Evrei
2.378 de persoane în 2021, <0,1% dintre locuitorii cu etnie declarată
Numărul lor a scăzut cu 893 (27%) între 2011 și 2021, de la 3.271 la 2.378. Recensământul din 1930 număra 451.892, deci seria a scăzut cu 99% într-un secol.
Dintre cei a căror limbă maternă e publicată, 14,3% au ca limbă maternă idișul, iar 73,3% româna.
Cea mai mare comunitate: București (906). Cea mai mare pondere într-o localitate cu cel puțin 1.000 de locuitori: Mușenița, Suceava, 0,3%. Nu e cea mai numeroasă etnie în nicio localitate.
Polonezi
2.137 de persoane în 2021, <0,1% dintre locuitorii cu etnie declarată
Numărul lor a scăzut cu 406 (16%) între 2011 și 2021, de la 2.543 la 2.137. Recensământul din 1930 număra 15.804, deci seria a scăzut cu 86% într-un secol.
Dintre cei a căror limbă maternă e publicată, 69,8% au ca limbă maternă polona, iar 29,5% româna.
Cea mai mare comunitate: Cacica, Suceava (732). Cea mai mare pondere într-o localitate cu cel puțin 1.000 de locuitori: Cacica, Suceava, 19,6%. Nu e cea mai numeroasă etnie în nicio localitate.
Greci
2.086 de persoane în 2021, <0,1% dintre locuitorii cu etnie declarată
Numărul lor a scăzut cu 1.582 (43%) între 2011 și 2021, de la 3.668 la 2.086. Recensământul din 1930 număra 23.161, deci seria a scăzut cu 91% într-un secol.
Dintre cei a căror limbă maternă e publicată, 46,5% au ca limbă maternă greaca, iar 51,3% româna.
Cea mai mare comunitate: București (553). Cea mai mare pondere într-o localitate cu cel puțin 1.000 de locuitori: Izvoarele, Tulcea, 2,2%. Nu e cea mai numeroasă etnie în nicio localitate.
Cehi
1.576 de persoane în 2021, <0,1% dintre locuitorii cu etnie declarată
Numărul lor a scăzut cu 901 (36%) între 2011 și 2021, de la 2.477 la 1.576. Recensământul din 1930 i-a numărat pe cehi împreună cu slovacii.
Dintre cei a căror limbă maternă e publicată, 67,8% au ca limbă maternă ceha, iar 30,8% româna.
Cea mai mare comunitate: Coronini, Caraș-Severin (220). Cea mai mare pondere într-o localitate cu cel puțin 1.000 de locuitori: Coronini, Caraș-Severin, 16,1%. Nu e cea mai numeroasă etnie în nicio localitate.
Armeni
1.213 de persoane în 2021, <0,1% dintre locuitorii cu etnie declarată
Numărul lor a scăzut cu 148 (11%) între 2011 și 2021, de la 1.361 la 1.213. Recensământul din 1930 număra 12.175, deci seria a scăzut cu 90% într-un secol.
Dintre cei a căror limbă maternă e publicată, 32,8% au ca limbă maternă armeana, iar 61,4% româna.
Cea mai mare comunitate: București (390). Cea mai mare pondere într-o localitate cu cel puțin 1.000 de locuitori: Dobreni, Neamț, 0,3%. Nu e cea mai numeroasă etnie în nicio localitate.
Macedoneni
1.089 de persoane în 2021, <0,1% dintre locuitorii cu etnie declarată
Tabelele pe județe pentru 1930–2011 nu dau această etnie separat, așa că există doar numărul din 2021.
Dintre cei a căror limbă maternă e publicată, 8,8% au ca limbă maternă macedoneana, iar 90,4% româna.
Cea mai mare comunitate: Craiova, Dolj (361). Cea mai mare pondere într-o localitate cu cel puțin 1.000 de locuitori: Băilești, Dolj, 0,6%. Nu e cea mai numeroasă etnie în nicio localitate.
Ruteni
834 de persoane în 2021, <0,1% dintre locuitorii cu etnie declarată
Tabelele pe județe pentru 1930–2011 nu dau această etnie separat, așa că există doar numărul din 2021.
Dintre cei a căror limbă maternă e publicată, 65,8% au ca limbă maternă ruteana, iar 21,6% româna.
Cea mai mare comunitate: Bistra, Maramureș (296). Cea mai mare pondere într-o localitate cu cel puțin 1.000 de locuitori: Bistra, Maramureș, 9,3%. Nu e cea mai numeroasă etnie în nicio localitate.
Albanezi
645 de persoane în 2021, <0,1% dintre locuitorii cu etnie declarată
Tabelele pe județe pentru 1930–2011 nu dau această etnie separat, așa că există doar numărul din 2021.
Dintre cei a căror limbă maternă e publicată, 53,1% au ca limbă maternă albaneza, iar 46,9% româna.
Cea mai mare comunitate: București (56). Cea mai mare pondere într-o localitate cu cel puțin 1.000 de locuitori: Stoina, Gorj, 0,8%. Nu e cea mai numeroasă etnie în nicio localitate.
#Oamenii pe care recensământul nu i-a putut încadra
2.484.926 de locuitori apar la etnie cu „informație nedisponibilă”: 13,0% din total, față de 6,1% în 2011 și aproape nimeni în 2002. Regulile de prelucrare ale INS spun de ce. Când fișa unei persoane a fost construită din registre administrative, care nu conțin etnia, răspunsul a rămas neimputat și a fost trecut la „informație nedisponibilă”. Ponderea e cea mai mare în orașe: în București, 25,6% dintre locuitori sunt în această categorie.
Asta schimbă felul în care se citesc numerele. Numărul fiecărei minorități din 2021 e un minim, iar comparațiile dintre 2011 și 2021 amestecă o schimbare reală cu o schimbare a numărului de oameni întrebați. Maghiarii au scăzut de la 1.227.623 la 1.002.151; ca pondere din cei care și-au declarat etnia, au trecut de la 6,5% la 6,0%. Romii au scăzut de la 621.573 la 569.477 ca număr și au crescut de la 3,3% la 3,4% ca pondere. Pagina folosește ponderea din locuitorii cu etnie înregistrată oriunde compară locuri sau ani și o spune lângă fiecare număr.
Romii sunt cazul cel mai clar în care numărul de la recensământ rămâne mult sub alte estimări. Recensământul se bazează pe autodeclarare: îi numără pe cei care spun unui recenzor sau pe un formular că sunt romi. Un raport al Guvernului României despre Deceniul de incluziune a romilor (2011), care citează o comunicare a Comisiei Europene bazată pe date ale Consiliului Europei, dădea o estimare de 1.850.000 de romi, 8,3% din populație, față de 621.573 numărați la recensământul din 2011. Astfel de estimări sunt modelate, nu numărate, iar raportul pomenește și afirmații ale societății civile de peste 2,5 milioane. Harta arată cine s-a declarat; nu poate arăta cine nu s-a declarat.
Alte limite. Etnia nu e totuna cu limba: dintre romii numărați în 2021, 61,0% au ca limbă maternă româna, iar 33,0% limba romani. Punctele sunt așezate la întâmplare în fiecare localitate, așa că un punct nu e niciodată o gospodărie. INS ascunde, pentru confidențialitate, unele celule din tabelul pe localități, marcate cu asterisc, și nu lasă niciodată una singură pe un rând, așa că valoarea unei celule ascunse nu poate fi dedusă prin scădere. O celulă ascunsă poate fi mare: două dintre ele cuprind 1.733 de oameni în Scânteia, județul Iași. În total, 147.539 de locuitori din 2.340 de localități sunt în celule ascunse; ei nu sunt desenați și nu intră în ponderile locale, care sunt deci ponderi din locuitorii a căror etnie e publicată de INS. Limitele sunt cele ale localităților din 2021; recensămintele mai vechi există doar pe județe.
Ponderile sunt din locuitorii cu etnie înregistrată; ultima coloană e ponderea din toți locuitorii a celor fără etnie înregistrată. Tabelul complet, pentru toate cele 3.181 de localități, se poate descărca în format CSV.
Populația și etniile pe județe, recensământul din 2021
Etnia pe localități, 2021. Institutul Național de Statistică (INS), Recensământul Populației și Locuințelor 2021, rezultate definitive, caracteristici etno-culturale, tabelul 2.2.2 (populația rezidentă după etnie, pe județe, municipii, orașe, comune, la 1 decembrie 2021). Toate cele 3.181 de localități au fost legate de limitele lor după nume și județ, iar totalurile se potrivesc cu totalul național (19.053.815) și cu totalul fiecărui județ.
Etnia pe județe, 1930–2021. INS, aceeași pagină, tabelul 2.1 (populația după etnie la recensămintele din 1930–2021, pe județe). Limba maternă după etnie: tabelul 2.23.2.
Ce întreabă recensământul și ce lasă necompletat. INS, metodologia de recenzare și de prelucrare a datelor (etnia e cea declarată liber de persoană; când datele vin din surse administrative, etnia, limba maternă și religia nu se imputează și se trec la „informație nedisponibilă”).
Estimarea pentru romi. Guvernul României, raportul de progres pentru Deceniul romilor, România, 2011 (în engleză), care citează comunicarea Comisiei Europene „Un cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor” și date ale Consiliului Europei. E o citare indirectă; tabelul original al Consiliului Europei nu a putut fi accesat când a fost scrisă pagina.
Metodă. „Localitate” înseamnă aici unitatea administrativ-teritorială (UAT) pentru care raportează recensământul: municipiu, oraș sau comună; o comună cuprinde de obicei mai multe sate. Un punct înseamnă circa 10 oameni la zoomul cel mai apropiat și 20 sau 40 de oameni când harta e micșorată; pozițiile sunt alese la întâmplare în fiecare localitate, dar de fiecare dată la fel, așa că aceeași vedere arată mereu la fel. Celulele ascunse de INS nu sunt desenate, iar ponderile locale sunt din locuitorii a căror etnie e publicată de INS. Procentele sunt rotunjite la o zecimală. „Cea mai numeroasă etnie” compară cele douăzeci și una de categorii numite și lasă deoparte „altă etnie” și „informație nedisponibilă”; „majoritate” și „sub jumătate” se referă la locuitorii cu etnie declarată, dacă textul nu spune că e vorba de toți locuitorii. Numele localităților sunt cele din tabelele INS.
Ce nu face harta: nu are date pentru 2011 sau 2002 sub nivelul județului, așa că schimbarea în timp se oprește la județ. Numerele unei localități spun unde au fost numărați oamenii ca rezidenți, nu de unde le vin familiile.
