PRIETEN · PRIJATELЬ · DRUGЪ

Prietenul: cel care îți vrea binele

Prieten vine din slavonul prijatelь — «cel care-ți vrea binele», din prijati «a fi binevoitor» + -telь. Slava avea o scară întreagă, drugъ–prijatelь–prijaznь; româna a păstrat o singură treaptă, atestată din 1642. Iar scara întreagă stă scrisă în dicționare.

Urcă scara

3 trepte: drugъ · prijatelь · prijaznь, scara slavă
1642: «fă priiaten pre Domnul»: prima atestare cu dată fermă
0×: prijatelь lipsește din Evanghelii: acolo scrie drugъ

Trei imagini, o singură treaptă:

Marianus, David și Ionatan, Varlaam: trei feluri de a vedea un singur prieten.

Mașina paginii

Scara, treaptă cu treaptă

Șapte trepte, trei limbi. Apasă fiecare piesă: vezi din ce limbă vine și ce dicționar o ține. Etichetele RO/LA/SL arată limba; sufixul de agent -telь e scara însăși.

prieten româna de azi RO

DEX '09: «– Din sl. prijatelĩ» — cu ĩ din slavă. Plural prieteni, feminin prietenă. (DEX)

amic neologismul RO

DER: «Lat. amicus, sec. XIX» — adus la reromanizare; n-a scos slavismul din uz. Prietenul rămâne. (DER)

prijatelь slava veche SL

SJS, III, p. 331: «přítel, друг, приятель, Freund: — φίλος; amicus» — Euchologium, Rila. (SJS)

prijati a fi binevoitor SL

Derksen: «*prijati v. 'please, favour'» — verbul din care se trage prietenul, nu din «a lua». (Derksen)

drugъ prietenul Evangheliilor SL

SJS: «přítel, druh… — φίλος, ἑταῖρος; amicus, socius» — In 15: «vy druzi moi este». (SJS)

amicus latina LA

Glosa SJS pentru prijatelь; traducerile pun continuanții pe amicus, prietenul pe latinește. (SJS)

proximus aproapele LA

Dosoftei, Ps 14: redă pe proximo cu «prietin» — «Ș-a prietin scădere / Nu va face-ntr-avere». (Dosoftei)

pri-jęti NU intră în scară: «a lua la sine» e omonimul-capcană (приꙗти «a fi binevoitor» vs приѩти «a primi», cu nazală) — stă în dispută, cu verdictul lui Vasmer alături.

La noi acasă

Tăcerea, apoi potopul: 1642–1673

Secolul XVI tace — Scheiana n-are cuvântul; din 1642, prietenul curge: învățături, cazanii, pravile, psalmi, cronici.

Tăcerea: Scheiana, zero

Psaltirea Scheiană (ms. c. 1482) n-are prieten: Ps 37 «Soții miei și vecinii miei… și apropiații miei». Nici Gaster, pp. 1–67 (Coresi, Palia), n-are. (Scheiană)

1642: data fermă

Melhisedec, Învățături, Câmpulung: «dă săracilor și fă priiaten pre Domnul». Cea mai veche atestare cu an pe ea. (Gaster I, 96)

1643–1673: potopul

Varlaam: «priiatni de priiatni»; Meletie 1644: «…nu a iubi numai prietenii tăi»; Pravila 1652: «priiatenii, vecinii… cu arme»; Dosoftei 1673: cinci psalmi; Costin: «Priiateni pre nimini n-are». (Gaster)

Tripletul vechi și rivalii

Varlaam, Dosoftei și Pravila îi pun în paralel, nu în opoziție: «priiatni de priiatni. Și soț de soț». Rivalii n-au prins pereche stabilă: amic (lat., XIX), tovarăș (ucr./rus.), ortac (scr. ortak, reg.), soț–tovarăș (pop.). (DEX)

Formele: de la priiaten la pretin

Gaster II, 509: priiaten, priiatin, prietin, priaten, prieteșug… Mold. prietin, Trans. pretin, Olt. preten; femininul prietenă e derivat românesc. (Gaster, DER)

Mâini împreunate pe un relief roman — Dextrarum iunctio, Roma: mâinile împreunate pecetluiesc legătura. Foto: Agnete, Wikimedia Commons, CC BY 3.0

DEX: prieten →

Aceeași scară, alte limbi

Verii: de la drug la cuscru

Opt veri, o singură scară: rușii o împart în două, ucrainenii o țin pereche, sârbii o întind până la cuscru.

Răsăritul: друг contra приятель

Ozhegov: друг e «связан… дружбой», приятель e «близкий… знакомый» — legătura contra cunoștinței. Ushakov îl urcă pe друг peste приятель, cu дружba alături. Kataev: «Приятелей… много, а настоящих друзей всего один». (Ozhegov, Ushakov)

Apusul: cehi, slovaci, polonezi

Ceha přítel «camarad de încredere» (SSJČ); slovaca priateľ «v núdzi poznáš» (KSSJ); poloneza przyjaciel, între «stosunki serdeczne» și eufemismul «kochanek» (PWN). Mijlocul scării, în trei feluri. (SSJČ, PWN)

Miazăzi: bulgari și sârbi

Bg. приятел: «близост, обич и доверие» (RBE). Sr./hr. prijatelj: HJP dă și sensul etnologic — «otac jednoga od bračnih drugova prema ocu drugoga»: prietenul-cuscru. O singură citare. (HJP)

Scurgerea spre rudenie

Ceha veche: pl. přátelé = «rude» (SSJČ); Banatul c. 1700: «Consaguineus. Pretien» (Lex. Mars.); MDA2: (Trs) «rudă». Prietenul se scurge spre rudă, la margini. (SSJČ, DLRLV)

Alegoria prieteniei, Hoefnagel — Hoefnagel, alegoria prieteniei: doi oameni, o singură faptă bună. Foto: Joris Hoefnagel, Wikimedia Commons, domeniul public

HJP: prijatelj (oglindă) →

Cine a auzit prietenia

Patru martori

De la DEX la SJS și Rejzek: patru dicționare aud fiecare câte o treaptă.

DEX: prieten

“PRIETEN, -Ă … Persoană de care cineva este legat printr-o afecțiune deosebită… – Din sl. prijatelĩ.”

Dicționarul explicativ, s.v. prieten

Foaia românească: definiția + ĩ din slavă. Pecetea cea mai citată.

DER: consoana finală

“Sl. prijateli… Alterarea consoanei finale… se datorează mai curînd unei confuzii cu sl. prijętinŭ «plăcut».”

Ciorănescu, DER, s.v. prieten

Verdictul etimologic: -n-ul vine din «plăcut», nu din ieftin.

SJS: ПРИꙖТЕЛЬ

“přítel, друг, приятель, Freund: — φίλος; amicus, susceptor (Euch 80b, 65a; Ryl 2b; Const 11…)”

SJS, III, p. 331

Slava veche cu acte: Euchologium, Rila, Constantin. Foaia cea mai grea.

Rejzek: cel care vrea binele

“Psl. *prijatelь … «kdo přeje dobro, kdo má rád» — din *prijati + -telь.”

Rejzek, dicționar etimologic ceh

Definiția-derivare: prietenul e «cel care-ți vrea binele».

SJS, vol. III (scan) →

Unde am ajuns

Ce știm și ce reconstruim

Patru sertare pentru toată pagina: scara, stelele, de ce ține și ce rămâne deschis.

Ce știm

prieten ← prijatelь (SJS, Euch./Rila) ← prijati «a fi binevoitor» + -telь; drug peste приятель (Ushakov); româna atestă din 1642, cu tripletul prieten–soț–vecin.

Ce reconstruim

*prijatelь, *prijati, PIE *priH- «a iubi, a ține la» — scr. priyá- «drag», got. frijōnds «prieten», engl. friend. Forme cu stea, nu cu acte.

De ce ține

DEX + DER + SJS + Vasmer + Derksen + Rejzek spun aceeași familie; amicul din XIX n-a scos slavismul (Jakubowicz după Boryś); Evangheliile țin drugъ deoparte.

Ce rămâne deschis

«At: PSALT, 181» — ce psaltire?; femininul prietenă — prima atestare?; secolul XVI — gol; accentul pluralului — nemarcat.

Trei opriri

Trei date

Tot drumul pe o singură șină: data fermă, psalmii, aliații.

Melhisedec
1642
Câmpulung, Învățături: «fă priiaten pre Domnul» — prietenul cu an pe el, prima oară.
oprește-te la 1 din 3
Dosoftei
1673
Uniev, Psaltirea în versuri: cinci psalmi cu prietin; Ps 14 redă proximo — aproapele devine prieten.
oprește-te la 2 din 3
Neculce
1733–43
Letopiseț (ms. c. 1733–1743): «muntenii sunt prieteni cu moscalii»; «prieten lui Costantin-vodă și dușman lui Mihai-vodă» — aliați, nu amici.
oprește-te la 3 din 3

1643 Varlaam · 1644 Meletie · 1652 Pravila · c. 1670 Costin · 1879 Cihac.

Drumul prietenului

prijati
a fi binevoitor, în slavă
prijatelь
cel care vrea binele
prieten
prietenul, la noi

Unde se încurcă scara

Trei semne de întrebare, niciun câștigător

Scara e solidă — omonimele, nu. Verdictul paginii: DISPUTATĂ

A lua sau a fi binevoitor?

«pri-jęti, cel luat la sine» sună bine, dar niciun dicționar n-o spune: Vasmer desparte explicit приятный (din jęti, «a lua») de familia prijati. Capcana stă în omonime: приꙗти «a fi binevoitor» vs приѩти «a primi». Verdict cu sursa alături: familia prijati.

prijaznь: mama sau sora?

Rejzek: *prijaznь «e derivată din *prijati» — sora lui *prijatelь, nu mama. Afecțiunea nu naște prietenul; amândouă ies din binevoire. (Rejzek, Vasmer)

Unde-i prietenul din secolul XVI?

Scheiana: zero. Gaster, pp. 1–67 (Coresi, Palia): zero. MDA2 zice «At: PSALT, 181» — sigla nedescifrată, psaltirea necunoscută. Golul stă la vedere.

Nicio treaptă disputată nu primește pe pagina asta un singur adevăr fără citat: mecanismele stau cu sursa alături, iar omonimele rămân pe masă.

Ce NU e disputat: prieten ← prijatelь ← prijati + -telь; drug-ul Evangheliilor; anii 1642–1673 — pe astea cad toate sursele de acord.

Vasmer: despărțirea (oglindă) →

Verifică-te

Cine-i mai aproape?

Șase trepte ale prieteniei, amestecate. Pune-le de la cel mai intim la cel mai străin.

Mută fiecare carte pe poziția ei, de la 1 la 6. Tastele 1–6 mută cartea aleasă; cărțile se trag și cu degetul.

3
prieten — afecțiune pe încredere (DEX)
Poziția
1
drugъ — cuvântul Evangheliilor pentru φίλος
Poziția
6
neprieten — opusul: dușman (DER)
Poziția
2
prijatelь — cel care-ți vrea binele (SJS)
Poziția
5
tovarăș — legat prin cauză comună (DEX)
Poziția
4
amic — prietenul din latină, sec. XIX (DER)
Poziția

Scor: 0 din 6

Ordinea bună, de la cel mai intim:

1 — drugъ — cuvântul Evangheliilor pentru φίλος
2 — prijatelь — cel care-ți vrea binele (SJS)
3 — prieten — afecțiune pe încredere (DEX)
4 — amic — prietenul din latină, sec. XIX (DER)
5 — tovarăș — legat prin cauză comună (DEX)
6 — neprieten — opusul: dușman (DER)

Rândul așezat: drug e legătura însăși (дружба), prijatelь binevoitorul, prieten treapta noastră, amicul mai puțin personal (Wiktionary), tovarășul de cauză, neprietenul opusul.

Surse

Mai întâi scara slavă, apoi dicționarele românești și verii; la urmă vecinii. Fiecare afirmație riscantă arată spre sursa ei.