DRAGOSTE · DRAGOSTЬ · DRAGЪ
Dragoste: scump și iubit, vecini — româna a ales iubirea
Dragoste vine din slavul dragostь, abstract din dragŭ — scump, iubit, de preț — cu -ostь. În limbile slave vorba s-a risipit: bucurie, plăcere, farmec, preț. Dintre dicționarele moderne consultate aici, numai româna a făcut din ea cuvântul de zi cu zi pentru iubire. La Coresi, 1561 — «dragostea lu Dumnezeu» — și încă tot vie după verdictul de moarte din Glossariul de la 1871.
- 1561
- «dragostea lu Dumnezeu», la Coresi
- 0×
- dragostь în cele cinci texte CCMH căutate
- 1871
- Glossariul o declară moartă — greșit
Mașina înțelesurilor
Cinci verigi, patru ștampile
«Sl.» din DEX e o prescurtare, nu un donator. Verigile despart împrumutul viu de reconstrucție și de gol.
dragoste româna de azi ATESTAT
«– Din sl. dragostĭ» (DEX '09); MDA2, DER, Scriban, Șăineanu, CADE: același împrumut.
dragostь împrumutul slav ATESTAT
Bg., sr., sln. și rusa veche (1314) o atestă gata făcută; paralelele cele mai apropiate stau la sud. (ESSJa)
*dorgostь reconstruit RECONSTRUIT
«Производное с суфф. -ostь от прилаг. *dorgъ» (ESSJa, V, p. 76) — fără formă slavonă citată.
dragŭ scump și iubit ATESTAT
«müra draga» (Marianus, Mt 26:7); «drago» (Suprasliensis). Scump și iubit laolaltă — ESSJa ține direcția «iubit» → «de preț» drept probabilă (V, pp. 77–78).
dragostь în OCS? veriga lipsă NESIGUR
Căutare după tulpina dragostь-, 26.09.2026, în cele cinci texte canonice CCMH: 0 găsiri. Miklosich, p. 175: «драгость f. τιμιότης pretiositas» — fără siglă de manuscris. Dovadă de căutare, nu de inexistență.
PIE NU intră în mașină: Derksen zice «Etymology unclear», Vasmer «вероятно», Brückner «Innych odpowiedników brak» — rădăcina lipsește cu acte, nu cu gol.
Cea mai veche dovadă
1561: dragostea intră în carte
Din 1561, dragostea curge prin tipar: liturghiere, cazanii, psalmi, biblii.
1561: cea mai veche pagină verificată aici
Coresi, Tetraevanghelul, Brașov, Lc 11:42, Zac. 61: «vai de voi fariseilor. că zeciuiți de în izmă și pătrunjelul și toate vérzele și trecut judecata și dragostea lu Dumnezeu». Ed. Timuș 1889, p. 147. (Coresi)
1581: sigla MDA2, dezlegată
«CORESI, EV. 33» = Evanghelia cu învățătură (1581), p. 33: «cu blândeaţe şi cu milostivnicie şi cu dragoste părintele priimi-va noi» (ed. Pușcariu–Procopovici, 1914). Deci 33 e pagină, nu dată — iar pagina din 1561 rămâne cea mai veche.
1570: aceeași presă
Liturghierul: «și dragostea domnului și a tatălui… fie cu toți voi» (II Cor 13:13). Altă carte, același deceniu.
Familia drăg-
a îndrăgi (Coresi); drăgăstos (Varlaam 1643); drăgălaș (Dosoftei 1673); drăguț (c. 1700). Derivate românești. (MDA2, DEX)
1688: Biblia
1 Cor 13: «…și dragoste nu am… Dragostea mult îngăduiaște…» (list 871); Cânt 8: «tare e ca moartea dragostea». Scan latin, necolaționat.
Ce nu s-a găsit
Palia (1582): necontrolată aici. Dosoftei: niciun vers găsit (căutare neexhaustivă). Sensul vechi «milostenie»: niciun dicționar nu-l atestă.
Harta sensurilor
Atlas: o vorbă, patru ținuturi
Apasă un ținut: limbile lui se aprind. Dintre dicționarele moderne consultate, numai româna ține vorba pentru iubire.
Alege o limbă: definiția ei cu dată apare aici.
dragŭ · *dorgъ miezul ATESTAT
«Scump, iubit, de preț»: «müra draga» (Marianus, Mt 26:7); «drago» (Suprasliensis). *dorgъ reconstruit.
Mt 26:7 · Suprasliensis · Derksen
Româna dragoste ACTUAL ATESTAT
«Sentiment de afecțiune…; iubire, amor»
DEX '09 · atestat din 1561
Bulgara драгост ARHAIC · POETIC · DIALECTAL ATESTAT
«Приятно чувство, удоволствие, радост» — plăcere, bucurie
RBE
Macedoneana драгост MARGINAL ATESTAT
«приятност» (Koneski, prin ESSJa); absent din dicționarul oficial contemporan
ESSJa, V, p. 76
Croata dragost ACTUAL ATESTAT
«…stanje ushićenosti» (sic) — stare de încântare
Školski rječnik
Sârba драгост REGIONAL · ISTORIC ISTORIC
«О радости, велика драгости!» — sud-vest; lipsește în 1818
Vuk 1898
Sârbo-croata veche DRAGOST ISTORIC · LITERAR ISTORIC
«aa) caritas, amor… ljubav» — iubirea, un sens (aa) între mai multe
RJA, II · Marulić, Kašić · XVI–XVIII
Slovena dragost ACTUAL ATESTAT
«lastnost dragega» — însușirea scumpului
SSKJ²
Ceha drahost DOAR ISTORIC ISTORIC
PSJČ: drahost (cu * al dicționarului — marcă editorială, nu steaua reconstrucției), 2 citate; SSJČ: nimic; vie: drahota
PSJČ 1935–57
Slovaca drahosť ABSENT
Niciun articol (control: drahota)
Lingea
Poloneza drogość ARHAIC ISTORIC
«preț mare» — istoric, citate XVIII–XX
Doroszewski
Rusa дорогость ISTORIC + ABSENT AZI ISTORIC
Veche: дорогость = «дороговизна» (Cronica Pskovului, s.a. 1314; Sreznevski I, 707)
Pskov, 1314
Ucraineana дорогість ABSENT
«Слово 'дорогість' відсутнє в базі!»; control: дорожнеча
SUM
Belarusa дарагасць ABSENT
«ня знойдзена»; locul îl țin дарагавізна, дарагоўля
slounik.org
Consultate: RBE; oficialul macedonean; Školski rječnik; Vuk; SSKJ²; SSJČ; PSJČ; Lingea; PWN; Doroszewski; Dahl; Ozhegov; SUM; slounik.org.
Verdictul greșit
1871: moartă pe hârtie, vie pe limbă
Glossariul o îngroapă cu acte: accent străin, desuetudine, amore, caritate, affectione. Limba n-a semnat.
Bilanț pe ștampile
Sigur, reconstruit, istoric, nesigur
Toată pagina, patru sertare.
Sigur ATESTAT
dragoste ← dragostь (etimonul citat) ← dragŭ + -ostь (analiza ESSJa). iubire ← ljubiti (DEX).
Reconstruit RECONSTRUIT
*dorgъ, *dorgostь — cu stea (ESSJa, Derksen). PIE: nimic.
Istoric ISTORIC
RJA: dragost = amor la Marulić, Kašić (XVI–XVIII). OES дорогость, 1314. DER comparanda («minune», «plăcere», «conveniență») stau alăturate, nu în șir.
Nesigur NESIGUR
COD. VOR. 190: text neverificat. Palia (1582): necontrolată aici. Dosoftei: niciun vers găsit (căutare neexhaustivă). Sensul vechi «milostenie»: niciun dicționar nu-l atestă. CCMH: 0 găsiri în cinci texte — dovadă de căutare, nu de inexistență.
Hotar: dor presupune dragoste + depărtare (DEX, sensul 3).
Verifică-te
Așază fiecare sens în ținutul lui
Șase fișe. Așază fiecare fișă unde-i stă sensul.
Alege ținutul fiecărei fișe (tastele 1–4 pentru fișa aleasă). RJA e capcana: istorică, nu vie.
Ro. dragoste — «iubire, amor»
Pol. drogość — «preț mare»
Slava veche dragŭ — «mir de preț»
Sârbo-croata veche DRAGOST — «amor, ljubav»
Sln. dragost — «însușirea scumpului»
Bg. драгост — «plăcere, bucurie»
Scor: 0 din 6
Așezarea bună:
- Slava veche dragŭ — SCUMP-IUBIT
- Bg. драгост — BUCURIE-FARMEC
- Sln. dragost — VALOARE-PREȚ
- Pol. drogość — VALOARE-PREȚ
- Ro. dragoste — IUBIRE
- Sârbo-croata veche DRAGOST — IUBIRE (istoric)
Surse
Fiecare afirmație riscantă arată spre sursa ei.
Firul slav
- Derksen (2008), Etymological Dictionary of the Slavic Inherited Lexicon, Brill, p. 113
- ESSJa, V: *dorgostь, *dorgъ, pp. 76–78 (scan)
- Brückner: drogi, drogość (dicționar)
- Vasmer: дорогой (oglindă)
- CCMH: textele slave vechi (corpus)
- RBE: драгост (dicționar)
Anii românești
- Coresi, 1561: Tetraevanghelul (scan)
- Coresi, 1581: Carte cu învățătură, ed. Pușcariu–Procopovici (scan)
- Biblia, 1688 (scan)
- DEX '09: dragoste (dicționar)
- DEX '09: drag (dicționar)
- Glossariu, 1871, p. 232 (scan)
Rivalii iubirii
Vecinii de catalog
Litere: Fraunces și Source Serif 4, sub licența SIL Open Font.