DRAGOSTE · DRAGOSTЬ · DRAGЪ

De ce iubirea se cheamă scumpete?

Dragoste vine din slavonul dragostь — «scumpete», din dragŭ «scump» + -ostь. Slavii țin și azi vorba pentru bucurie, farmec, preț; numai româna o ține pentru iubire, atestată din 1561. Iar verdictul stă scris în dicționare.

Trage firul

1561: «dragostea lu Dumnezeu», la Coresi
0×: dragostь în textele slave vechi canonice
1871: Glossariul o declară moartă — greșit

Trei imagini, o supraviețuitoare:

Marianus, Biblia, Veronese: trei feluri de a vedea o singură iubire.

Mașina paginii

Firul, verigă cu verigă

Șapte verigi, trei limbi. Apasă fiecare piesă: vezi din ce limbă vine și ce dicționar o ține. Etichetele RO/LA/SL arată limba; sufixul -ostь e firul însuși.

dragoste româna de azi RO

DEX '09: «– Din sl. dragostĭ» — cu ĭ din slavă. S. f., iubire. (DEX)

drag scumpul RO

DEX '09: «– Din sl. dragŭ» — iubit, scump, neprețuit. MDA2: înv. «scump». (DEX)

dragostь slava veche SL

ESSJa, V, p. 76: «*dorgostь… Производное с суфф. -ostь от прилаг. *dorgъ» — fără formă slavonă citată. (ESSJa)

dragŭ scumpul slav SL

Derksen, p. 113: «*dôrgъ… 'dear'… Etymology unclear» — OCS dragŭ «dear». Fără rădăcină PIE. (Derksen)

ljubiti concurentul SL

DEX, s.v. iubi: «– Din sl. ljubiti» — al doilea verb slav al iubirii, pe alt fir. (DEX)

amor latina LA

Glossariu 1871, p. 232: «DRAGOSTE, s. f., amor, caritas» — înlocuitorul propus. (Glossariu)

caritas mila latină LA

Tot acolo: «amore, caritate, affectione» — vorbele «curatu romanice» chemate în loc. (Glossariu)

PIE NU intră în mașină: Derksen zice «Etymology unclear», Vasmer «вероятно», Brückner «Innych odpowiedników brak» — rădăcina lipsește cu acte, nu cu gol.

La noi acasă

De la Coresi la Biblie: 1561–1688

Secolul XVI vorbește devreme — Tetraevanghelul n-are răbdare; din 1561, dragostea curge: liturghiere, cazanii, psalmi, biblii.

1561: Tetraevanghelul

Coresi, Brașov, Lc 11:42: «…trecut judecata și dragostea lu Dumnezeu». Ed. Timuș 1889, p. 147. Cea mai veche pagină citabilă. (Coresi)

1570: aceeași presă

Liturghierul: «și dragostea domnului și a tatălui… fie cu toți voi» (II Cor 13:13). Același deceniu, altă carte — nu e «EV. 33». (Coresi)

Familia drăg-

a îndrăgi (Coresi, EV. 54); drăgăstos (Varlaam, Cazania 1643); drăgălaș (Dosoftei 1673); drăguț (Anon. Car., c. 1700). Din dragoste + -os, din drag + -uț. (MDA2, DEX)

1688: Biblia

1 Cor 13: «…și dragoste nu am… Dragostea mult îngăduiaște…» (list 871); Cânt 8: «tare e ca moartea dragostea». După scanul latin, necolaționat. (Biblia)

Ce nu s-a găsit

Palia 1582: bănuită, necitată. Dosoftei: niciun vers cu dragoste găsit. Sensul «milostenie»: niciun dicționar nu-l dă — pagina nu-l pretinde. (goluri)

Vas antic de sticlă pentru mir — Alabastron de sticlă: mirul scump — müra draga, în Marianus. Foto: J. Paul Getty Museum, Wikimedia Commons, CC0

Coresi, 1561 (scan) →

Aceeași vorbă, alte sensuri

Verii: bucurie, farmec, preț — numai iubire nu

Unsprezece veri, niciunul îndrăgostit: bulgarii țin bucuria, sârbii farmecul, răsăritul prețul — sau nimic.

Miazăzi: bucurie și farmec

Bg. драгост: «Приятно чувство, удоволствие, радост» — sentiment plăcut, plăcere, bucurie; arhaic și poetic (RBE). Hr. dragost: «…stanje ushićenosti» — stare de încântare (Školski). Sr. 1898, regional: «О радости, велика драгости!» (Vuk). Slovena: «lastnost dragega» — însușirea scumpului (SSKJ). Bucurie, nu iubire. (RBE, Školski)

Cândva amor: RJA

RJA, II: DRAGOST «aa) caritas, amor… ljubav» (Marulić, Kašić…) — sârbo-croata literară a atins iubirea, în secolele XVI–XVIII. Singura atingere — apoi vorba s-a retras spre farmec. (RJA)

Apusul: preț vechi

Ceha: *drahost doar cu asterisc, vorba vie e drahota (SSJČ, PSJČ). Slovaca: drahosť zero — trăiește drahota (Lingea). Poloneza: drogość «preț mare», doar istoric (Doroszewski). Prețul, nu iubirea. (SSJČ, PWN)

Răsăritul: gol cu martori

Rusa: дорогость zero (Dahl, Ozhegov, Vasmer 404) — locul îl ține дороговизна. Ucraineana: «Слово 'дорогість' відсутнє в базі!» — stă дорожнеча. Belarusa: «ня знойдзена» — stau дарагавізна, дарагоўля. (Dahl, SUM, slounik)

Statuia lui Eros Farnese — Eros Farnese: iubirea însăși — verii o numesc altfel. Foto: Chappsnet, Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0

RBE: драгост (dicționar) →

Cine a auzit vorba

Patru martori

De la DEX la ESSJa și RJA: patru dicționare aud fiecare câte un sens.

DEX: dragoste

“DRAGOSTE… I. Sentiment de afecțiune…; iubire, amor… – Din sl. dragostĭ.”

Dicționarul explicativ, s.v. dragoste

Foaia românească: definiția + ĭ din slavă. Iubirea, pe scurt.

DER: cele trei slave

“Sl. dragostŭ «minune»… cf. bg. dragostĭ «plăcere», sb. dragost «conveniență».”

Ciorănescu, DER, s.v. dragoste

Deriva etimologică: minune → plăcere → conveniență. Iubirea lipsește din șir.

ESSJa: verdictul sufixului

“*dorgostь… Производное с суфф. -ostь от прилаг. *dorgъ…”

ESSJa, V, p. 76

Abstract din adjectiv, cu acte: bucurie, farmec, scumpete. Niciun «amor».

RJA: cândva amor

“DRAGOST aa) caritas, amor… ljubav (Marulić, Kašić…)…”

RJA, II

Singura atingere a iubirii, în croata veche literară. Martorul-nuanței.

Derksen, p. 113 (scan) →

Unde am ajuns

Ce știm și ce reconstruim

Patru sertare pentru toată pagina: firul, stelele, de ce ține și ce rămâne deschis.

Ce știm

dragoste ← dragostь (împrumut direct, toate dicționarele) ← dragŭ «scump» + -ostь (ESSJa); verii țin bucurie, farmec, preț; româna atestă din 1561, iar engl. love e pe alt catastif. Dor presupune dragoste + depărtare (DEX, fără derivare).

Ce reconstruim

*dorgostь, *dorgъ — cu stea, din ESSJa și Derksen; PIE: nimic — toate sursele refuză, pagina omite deliberat.

De ce ține

DEX + MDA2 + DER + Scriban + Șăineanu + CADE: același împrumut; CCMH 0× (donator sudic, nu OCS); RJA dă nuanța amorului pierdut.

Ce rămâne deschis

«CORESI, EV. 33» vs 1561 — cine-i primul?; COD. VOR. 190 — textul; Palia — bănuită; «milostenia» — neatestată.

Trei opriri

Trei date

Tot drumul pe o singură șină: pagina veche, imnul, verdictul greșit.

Coresi
1561
Tetraevanghelul, Brașov: «dragostea lu Dumnezeu» (Lc 11:42) — iubirea cu an pe ea, prima oară.
oprește-te la 1 din 3
Biblia
1688
București, 1 Cor 13: «Dragostea mult îngăduiaște» — imnul iubirii, pe românește.
oprește-te la 2 din 3
Glossariul
1871
București, p. 232: dragostea «a căzut în desuetudine» — verdictul greșit, cu ștampila alături.
oprește-te la 3 din 3

1570 Liturghierul · 1643 drăgăstos · 1673 drăgălaș · c. 1700 drăguț · 1929 Șăineanu.

Drumul dragostei

dragŭ
scump, în slavă
dragostь
scumpetea
dragoste
iubirea, la noi

Unde se încurcă firul

Trei semne de întrebare, niciun câștigător

Firul e solid — datările, nu. Verdictul paginii: DISPUTATĂ

1561 sau «EV. 33»?

MDA2 zice «At: CORESI, EV. 33». Tetraevanghelul din 1561 zice «dragostea lu Dumnezeu» — mai devreme. Care ediție e «EV.»? Pagina arată amândouă datările, fără să adjudece.

OCS sau slavă sudică?

CCMH: dragostь 0× în cinci texte. Miklosich, p. 175: «драгость f. τιμιότης pretiositas» — fără nicio siglă de manuscris. ESSJa: fără formă slavonă. Verdict cu sursa alături: donator sudic, nu OCS propriu-zis.

Și rădăcina PIE?

Derksen: «Etymology unclear». Vasmer: «вероятно». Brückner: «Innych odpowiedników brak». Trubachev: inovație expresivă. Pagina omite deliberat ce sursele refuză.

Nicio verigă disputată nu primește pe pagina asta un singur adevăr fără citat: datările stau alături, donatorul stă la sud, rădăcina stă afară.

Ce NU e disputat: împrumutul direct dragostь; sufixul -ostь pe dragŭ; anii 1561–1688 — pe astea cad toate sursele de acord.

CCMH: textele (corpus) →

Verifică-te

Cine-i mai vechi?

Șase repere din pagină, amestecate. Pune-le de la cel mai vechi la cel mai nou.

Mută fiecare carte pe poziția ei, de la 1 la 6. Tastele 1–6 mută cartea aleasă; cărțile se trag și cu degetul.

1688
Biblia: «Dragostea mult îngăduiaște»
Poziția
1561
Coresi: «dragostea lu Dumnezeu»
Poziția
1871
Glossariul: «căzută în desuetudine»
Poziția
1643
Varlaam: drăgăstos
Poziția
1673
Dosoftei: drăgălaș
Poziția
1570
Liturghierul: aceeași presă
Poziția

Scor: 0 din 6

Ordinea bună, de la cel mai vechi:

1561 — Coresi: «dragostea lu Dumnezeu»
1570 — Liturghierul: aceeași presă
1643 — Varlaam: drăgăstos
1673 — Dosoftei: drăgălaș
1688 — Biblia: «Dragostea mult îngăduiaște»
1871 — Glossariul: «căzută în desuetudine»

Rândul așezat: 1561 Tetraevanghelul, 1570 Liturghierul, 1643 drăgăstos, 1673 drăgălaș, 1688 Biblia, 1871 Glossariul. «EV. 33» stă în dispută, nu în joc.

Surse

Mai întâi firul slav, apoi anii românești și rivalii; la urmă vecinii. Fiecare afirmație riscantă arată spre sursa ei.