România · Dovezi din 70 de milioane de ani

Carpații: mări dispărute, ghețari și cetăți

Sarea de la Turda, omul de la Oase și cetățile dacice păstrează istorii de vârste foarte diferite. Urmărește-le pe relieful real și trasează o secțiune prin munți.

Deschide harta Citește peisajul

18locuri documentate. O secțiune prin relief arată ce dovezi se află aproape unele de altele.

Relieful de azi. Urmele sunt din epoci diferite.

Vârsta dovezii, locul de azi

Harta urmelor

Alege o perioadă, apoi un punct. Culorile separă vârstele dovezilor; relieful și râurile rămân cele de azi.

Relieful de azi. Urmele sunt din epoci diferite.

Dovada de aiciRelieful de azi. Urmele sunt din epoci diferite.

Insula dinozaurilorMarea și sareaOameni și ghețariCetăți și mineMuntele de azi

Ma = milioane de ani; ka = mii de ani.

Relief real · distanțe calculate

Taie relieful în orice direcție

Alege două localități sau două puncte pe hartă. Profilul urmărește linia dreaptă dintre ele, iar lista arată locurile din ghid aflate la cel mult 30 km de acea linie.

De la

Până la

184 kmLungimea secțiunii

2.168 mAltitudinea maximă eșantionată

3Locuri la cel mult 30 km

Bihor — Făgăraș0 kmAltitudine eșantionată

Altitudini aproximative din ETOPO 2022, cu celule de circa 1 km. Vârfurile înguste sunt netezite. Profilul arată suprafața de azi, fără straturi geologice deduse.

Dovezi lângă secțiune

Munții Făgăraș Căpâlna Roșia Montană

Hațegul nu era insula unei mări de acum 14 milioane de ani

Înaintea sării și a cetăților, aici trăiau dinozauri. Dar între aceste lumi sunt zeci de milioane de ani.

Fosilele din Țara Hațegului aparțin Cretacicului târziu, când în Europa existau numeroase insule. Sinteza lui Csiki-Sava și a colegilor, publicată în 2015, așază fauna din regiune în acel arhipelag. Unele linii de dinozauri au evoluat spre dimensiuni mici; insularitatea este susținută prin mai multe tipuri de dovezi, nu prin forma bazinului actual.

Carpații de azi nu pot fi folosiți drept contur al insulei de atunci. O fosilă găsită la altitudine joasă nu spune la ce înălțime trăia animalul, iar un vârf de azi nu era automat uscat în Cretacic. Punctul de pe hartă răspunde întrebării „unde se află dovada acum?”.

Csiki-Sava et al. (2015), Island life in the Cretaceous

Dinozaurii de la Hațeg, comparați la scară ↗

De ce se găsește sare lângă munți?

La Turda și Slănic, o rocă solubilă păstrează istoria unor bazine cu apă sărată.

În Miocen, Paratethysul central a trecut prin schimbări ale legăturilor cu oceanul și ale salinității. Depunerile de evaporite, între care sarea, sunt o parte a acestei istorii. Lucrarea lui Báldi și a colegilor din 2017 discută criza salinității badeniene în jurul a 13,8 milioane de ani și enumeră depozitele din Bazinul Transilvaniei.

Sarea depusă atunci a fost îngropată și deformată ulterior. Galeria unei saline este o tăietură făcută de oameni într-o rocă mult mai veche. Nici altitudinea intrării, nici plafonul minei nu reprezintă nivelul mării miocene. Reconstituirea acelui țărm cere dovezi paleogeografice distincte; o găsești în proiectul dedicat Paratethysului.

Pereți și tavan de sare cenușie, cu benzi ondulate — Pereții Salinei Praid arată sarea miocenă deformată ulterior. Fotografie: Octav Druta, Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0. Commons · CC BY-SA 3.0

Báldi et al. (2017), Discovery of the Badenian evaporites inside the Carpathian Arc

Paratethysul pe hărțile publicate ↗

Omul de la Oase a trăit înaintea retragerii ghețarilor din Retezat

O mandibulă și un bloc dintr-o morenă măsoară lucruri diferite.

Pentru Oase 1, analiza genomică din 2015 a estimat o ascendență neanderthaliană de 6–9%. Lungimea fragmentelor de ADN a indicat un strămoș neanderthalian cu patru până la șase generații înaintea individului. Este o concluzie despre acest om, nu despre o întâlnire observată într-o anumită vale și nici despre toți locuitorii regiunii.

În Valea Pietrele din Retezat, datarea cu beriliu-10 a blocurilor din morene a urmărit expunerea lor după retragerea gheții. Studiul din 2007 plasează retragerea de la poziția maximă cercetată în jurul a 17.000–16.000 de ani în urmă. Alăturarea celor două locuri arată cât de lung este intervalul comprimat de expresia „epoca glaciară”. Nu dovedește că peștera era locuită la ultimul maxim glaciar.

Fu et al. (2015), An early modern human from Romania with a recent Neanderthal ancestor · Reuther et al. (2007), Late Pleistocene glacial chronology of the Pietrele Valley · Urdea et al. (2022), The Romanian Carpathians: glacial landforms prior to the Last Glacial Maximum

Ce spune ADN-ul omului de la Oase ↗

Cetățile și aurul au istorii care se întâlnesc, dar nu coincid

Sarmizegetusa Regia este dacică. Dovezile miniere de la Roșia Montană vorbesc în mare parte despre lumea romană.

Ansamblul UNESCO cuprinde șase cetăți: Sarmizegetusa Regia, Costești-Cetățuie, Costești-Blidaru, Luncani-Piatra Roșie, Bănița și Căpâlna. Sunt locuri diferite, cu poziții și amenajări proprii. Proiecția lor peste relieful actual permite compararea pozițiilor, însă o linie trasată între ele nu reconstituie un drum dacic.

La Roșia Montană, UNESCO descrie un complex de exploatare auriferă romană dezvoltat în secolele II–III d.Hr. Galeriile și documentele păstrate susțin o poveste precisă despre minerit. Ele nu justifică automat o exploatare neîntreruptă din preistorie și nicio explicație unică a cuceririi Daciei. La Sarmizegetusa, funcția unui obiect numit „soare” trebuie, de asemenea, demonstrată separat.

Sanctuarele de la Sarmizegetusa Regia într-o poiană înconjurată de pădure — Sarmizegetusa Regia, zona sanctuarelor în peisajul de azi. Fotografie: Miehs, Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0 ro; redimensionată. Commons · CC BY-SA 3.0 ro

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei — Cetățile dacice · UNESCO — Roșia Montană Mining Landscape

Sanctuarele și ipoteza calendarului ↗

Ce continuă sub pădure și sub scoarță?

Un crater, un con de noroi și un cuib de cutremure nu sunt același fenomen.

Ciomadul este un vulcan cu ultime erupții datate în jurul a 30.000 de ani în urmă. La Berca, gazele dintr-un rezervor de hidrocarburi împing apă și argilă și ridică micile conuri de noroi descrise de UNESCO. Asemănarea formei nu implică același proces și nici prezența lavei.

Sub Vrancea, INCDFP documentează cutremure la adâncimi intermediare, aproximativ 60–200 km. În Valea Cernei, pădurile de fag incluse în patrimoniul UNESCO sunt o dovadă despre ecosisteme și conservare. Statutul lor nu permite numirea întregului arc carpatic „ultima pădure neatinsă a Europei”. Fiecare loc păstrează o parte a poveștii; harta le pune alături fără să le dea aceeași vârstă.

Karátson et al. (2016), The latest explosive eruptions of Ciomadul · UNESCO — Buzău Land Global Geopark · INCDFP — Source parameters of Vrancea subcrustal earthquakes · UNESCO/IUCN — Domogled–Valea Cernei component cluster, fig. 11

De ce se cutremură Vrancea ↗

Dovezi, loc cu loc

Cele 18 locuri

Selecție editorială, nu inventar complet. Fiecare înregistrare spune ce dovedește locul și ce nu putem deduce din el. Reperele sunt rotunjite; nu sunt indicații de acces.

Caută un loc din ghidFiltrează după epocă

18 / 18

Insula dinozaurilor

Țara Hațegului

Fosile din Cretacicul târziu

Sedimentele continentale păstrează dinozauri ai unei insule de acum circa 70 de milioane de ani. Reperul reprezintă bazinul, în care descoperirile sunt răspândite.

Carpații: mări dispărute, ghețari și cetăți

Harta urmelor

Taie relieful în orice direcție

Dovezi lângă secțiune

Hațegul nu era insula unei mări de acum 14 milioane de ani

De ce se găsește sare lângă munți?

Omul de la Oase a trăit înaintea retragerii ghețarilor din Retezat

Cetățile și aurul au istorii care se întâlnesc, dar nu coincid

Ce continuă sub pădure și sub scoarță?

Cele 18 locuri

Țara Hațegului

Salina Turda

Slănic Prahova

Peștera cu Oase

Valea Pietrele, Retezat

Munții Făgăraș

Munții Rodnei

Sarmizegetusa Regia

Costești-Cetățuie

Costești-Blidaru

Luncani-Piatra Roșie

Bănița

Căpâlna

Roșia Montană

Ciomadul și Lacul Sfânta Ana

Pâclele, Berca

Domogled–Valea Cernei

Zona seismică Vrancea

Surse și limite