Povestea unui cuvânt
Farfuria ta poartă titlul împăratului Chinei
„Farfurie” vine din turcescul farfuri, care însemna „porțelan”. Turca avea cuvântul din persană, unde faghfūr era titlul împăratului Chinei, iar faghfūrī, „al împăratului”, era numele unor vase chinezești alese.
Titlul venea din sogdiană, limba unor negustori din Asia Centrală: βaγpūr, literal „fiu de zeu”. Rușii îi spun și azi porțelanului farfor.
Șapte forme pe marginea unei farfurii
Cele șapte forme de pe margine sunt atestate, fiecare cu limba, sensul și sursa ei. Între farfurie și 天子 cercul rămâne deschis: după Pelliot, din titlul chinezesc s-a transmis doar sensul. Transliterările diferă de la o sursă la alta: faghfūr, faγfūr și faḡfūr redau același cuvânt.
Forma 1 din 7
天子tiānzǐ
Fiul Cerului
Titlul suveranului chinez, cel care domnește cu mandatul Cerului. Paul Pelliot citește titlul iranian βaγpūr ca pe o redare a lui tiānzǐ: s-a tradus sensul, fără niciun sunet din cuvântul chinezesc.
Discuția e veche. Sylvain Lévi (1934) a legat de tiānzǐ și titlul regilor kușani din Asia Centrală și nordul Indiei, devaputra, „fiul zeilor”. Bazin-Foucher (1938) a explicat titlul kușan prin cultul regilor din Iran. Pelliot a răspuns că, în sogdiană și apoi în arabă și persană, cuvântul apare tocmai despre împăratul Chinei.
după Pelliot: sens tradus, niciun sunet împrumutat
Forma 2 din 7
βγpwrβaγpūr
împăratul Chinei; literal, „fiu de zeu”
Sogdienii veneau din ținutul Samarkandului, iar mulți dintre ei făceau negoț pe drumurile spre China. În limba lor, iraniană, βaγ înseamnă „zeu”, iar pūr, „fiu”. βγpwr redă literă cu literă scrierea sogdiană; βaγpūr e lectura, cu vocalele întregite.
În limba partă, înrudită cu sogdiana, baγpuhr are o singură atestare cunoscută lui Pelliot, ca nume dat lui Iisus: „Fiul lui Dumnezeu”. În sogdiană, cuvântul îl numește pe împăratul Chinei.
Apare într-o scrisoare. În 1907, Aurel Stein a găsit într-un turn de pază la vest de Dunhuang un sac cu scrisori sogdiene, scrise pe la 313 și neajunse la destinație. În a doua, un negustor le dă de veste celor din Samarkand că Luoyang, capitala, a ars. Pe împărat îl numește βγpwr.
And, sirs, the last emperor, so they say, fled from Luoyang because of the famine, and fire was set to his palace and to the city.
„Și, domnilor, ultimul împărat, după cum se spune, a fugit din Luoyang din pricina foametei, iar palatului și orașului li s-a dat foc.”
împrumut atestat
Forma 3 din 7
بغبورbaγbūr
titlul împăratului Chinei
Negustorii arabi care ajungeau pe mare în China au preluat titlul iranian și l-au explicat prin sensul titlului chinezesc. Relatarea din 851 pusă pe seama negustorului Sulaymān spune că împăratul „poartă titlul de baγbūr, care înseamnă Fiul Cerului”.
Un secol mai târziu, al-Masʿūdī repetă explicația, iar autorul catalogului de cărți Fihrist notează, după informații culese în 966–967: „Sensul lui baγbūr, în chineză, este fiul cerului”. Cuvântul iranian e alcătuit din „zeu” și „fiu”; autorii arabi îl explică prin titlul chinezesc.
împrumut atestat
Forma 4 din 7
فغفورfaγfūr
împăratul Chinei
Persana a reluat cuvântul din arabă, cu f. În literatura persană, împărații Chinei, numită Čīn, poartă uneori acest titlu; mai des li se spune ḵāqān.
Marco Polo redă persanul faγfūr prin „Facfur” și îl ia drept numele regelui din „Manzi”, cum se numea atunci sudul Chinei: e vorba de împăratul dinastiei Song. Pelliot arată că portretul amestecă cel puțin trei împărați Song. Pe mongolul Qubilai, Polo nu-l numește niciodată așa.
O inscripție arabă din Quanzhou, datată 1323, vorbește despre întâmplări „de pe vremea faγfūr-ului”: atât era de ajuns ca să se înțeleagă epoca Song. Pelliot citează mărturii din secolele XV–XVI că titlul ieșise din uz.
derivat în aceeași limbă
Forma 5 din 7
فغفوریfaγfūrī
al împăratului Chinei
Cu sufixul -ī se formează adjectivul faγfūrī, „al împăratului Chinei”. În relatarea lui Bayhaqī, čīnī faγfūrī deosebește un grup ales de vase chinezești de restul darului; cercetătorii citesc deosebirea fie ca una de calitate, fie ca una de material.
Cronicarul persan Bayhaqī povestește, în secolul al XI-lea, că guvernatorul Horasanului i-a trimis califului Harun al-Rașid (786–809) 20 de vase čīnī faγfūrī, cum nu se mai văzuseră la curtea vreunui calif, și alte vreo 2.000 de piese. Pelliot explică sensul de mai târziu: faγfūrī a ajuns să însemne porțelan fiindcă era „[porțelanul] faγfūr-ului”.
„Imperial” redă aici expresia veche. Ea nu dovedește că vasele veneau de la curtea chineză, iar materialul putea fi gresie albă, nu porțelan (Hallett).
împrumut atestat
Forma 6 din 7
فغفوریfağfûrî · farfuri
porțelan
În turca otomană, adjectivul numește materialul. Dicționarul lui Redhouse (1890) dă pentru substantivul fağfur două sensuri, „împăratul Chinei” și „porțelan”. Dicționarul de azi al Societății de Limbă Turcă îl explică la fel: titlul împăraților Chinei și obiectele de porțelan făcute în China.
În vorbire, fağfurî a devenit farfuri. Forma aceasta populară a trecut în limbile slave și în română; Pelliot îi adaugă și cuvântul grecesc.
împrumut atestat
Forma 7 din 7
farfurie
porțelan, apoi farfurie
DEX: „Din tc. farfuri (lit. fağfuri), ngr. farfuri”. La început, cuvântul numea materialul. La Neculce, un pahar de preț este „în chipul marmurii albe și al farfurii”, adică la fel ca porțelanul.
Cuvântul a ajuns apoi să numească vasul din care se mănâncă. Un text din 1779 pomenește bucate puse „în blide de aur curate și în farfurii de China”.
Provincia chineză care n-a existat
Mai multe dicționare explică faghfur și ca nume al unei regiuni din China, vestită pentru porțelan. Regiunea n-a existat. Explicația a trecut din dicționar în dicționar până când Paul Pelliot i-a căutat izvorul.
Ce au copiat dicționarele
…a place in China celebrated for its porcelain; the porcelain of China.
„…un loc din China vestit pentru porțelanul său; porțelanul Chinei.”
…d. fagfur, împăratu Chineĭ, o provincie chineză renumită pin porțelan…
Ce a găsit Pelliot
But it is sheer nonsense. There never was any region really called Faγfūr in China.
„E o absurditate curată. N-a existat niciodată în China vreo regiune numită cu adevărat Faγfūr.”
Pelliot caută izvorul greșelii. Berneker luase explicația de la Vullers, care o găsise într-o sursă persană; Vasmer a preluat-o de la Berneker în dicționarul etimologic al limbii ruse. Cea mai veche urmă e la amiralul otoman Sidi Ali Çelebi, în 1554: cel mai bun porțelan s-ar găsi „la Šahr-i-naw și la Faγfūr”. Titlul ieșise din uz, iar un cuvânt neînțeles a fost luat drept nume de loc.
Pelliot explică sensul altfel: faγfūrī însemna „al împăratului Chinei”, deci „porțelanul împăratului”.
Un dicționar păstrează și greșelile celor dinaintea lui.
Unde apare cuvântul și pe unde au mers vasele
Urmele cuvântului se găsesc într-o scrisoare sogdiană, în relatări arabe, într-o cronică persană, în dicționare otomane și la un cronicar moldovean. Vasele au călătorit mai ales pe mare, cu zecile de mii într-o singură corabie.
天子
Capitala în care domnea Fiul Cerului la începutul secolului al IV-lea și despre a cărei ardere scrie negustorul sogdian.
c. 313
La vest de oraș, într-un turn de pază, Aurel Stein a găsit în 1907 scrisorile sogdiene vechi. A doua era pentru Samarkand.
βaγpūr
Inima Sogdianei. Aici trebuia să ajungă scrisoarea negustorului.
c. 800
Darul pentru Harun al-Rașid. Bayhaqī numește vasele čīnī faγfūrī.
1323
O inscripție arabă din marele port chinez datează niște întâmplări „pe vremea faγfūr-ului”, adică sub dinastia Song.
fağfûrî
La curtea otomană, cuvântul numește porțelanul. Forma vorbită, farfuri, trece în rusă și în română.
farfurie
Ion Neculce, cronicar moldovean, compară un pahar de preț cu marmura albă și cu „farfuria”, adică porțelanul.
secolele VIII–IX
Ceramica albă din nordul Chinei, admirată la Bagdad. Hallett sugerează că darul pentru Harun cuprindea vase de la cuptoarele Xing sau Ding.
secolul al IX-lea
O corabie arabă scufundată lângă insula Belitung ducea aproximativ 60.000 de obiecte, aproape toate vase de ceramică.
secolele IX–X
Porturile din Golful Persic prin care marfa chinezească intra în lumea califatului și urca spre Bagdad.
secolele XIII–XV
Marea Roșie și Egiptul mameluc: altă poartă spre Mediterana. N-a existat un singur drum al porțelanului.
din secolul al XIV-lea
Orașul cuptoarelor imperiale Ming și Qing. De aici vine porțelanul alb-albastru al colecției de la Topkapı (Tufan); cuvântul faγfūrī e mai vechi cu câteva secole.
secolele XV–XIX
Palatul sultanilor păstrează, după Tufan, cea mai mare colecție de porțelan chinezesc din afara Chinei: aproximativ 12.000 de piese.
twenty pieces of imperial China-ware (chini faghfuri)… the like of which had never been seen at a Caliph's court before
„douăzeci de piese de ceramică chinezească «imperială» (chini faghfuri)… cum nu se mai văzuseră la curtea vreunui calif”
Unde au ajuns vasele: 12.000 de piese la Istanbul
Palatul Topkapı, reședința sultanilor otomani, păstrează, după Ömür Tufan, cea mai mare colecție de porțelan chinezesc din afara Chinei. Sultanii au strâns-o în patru secole, din daruri, prăzi și cumpărături, dar și din averile demnitarilor morți sau destituiți, preluate de vistierie.
- ~12.000
- de piese chinezești, mai ales din dinastiile Yuan, Ming și Qing (Tufan 2024)
- 40
- de vase alb-albastre din epoca Yuan, după studiul lui Tufan
- 20.611
- piese de porțelan trecute în registre, în secolele XVI–XVIII, ca venite din averile demnitarilor
Regina Krahl a publicat în 1986 catalogul complet, în trei volume: peste 10.000 de piese. Aproape jumătate sunt alb-albastre. Studiul din 2024 al lui Ömür Tufan dă aproximativ 12.000 de piese. Numărul 20.611 e totalul înregistrărilor din trei secole, nu al pieselor păstrate azi.
Un document din 1514 pomenește porțelanuri luate de sultanul Selim din palatul Heșt Behișt, la Tabriz, fără să spună câte. Registrele palatului numesc vasele chinezești fağfur și fağfurî.
Pe fundul farfuriei imperiale e scrisă domnia
Multe vase făcute la Jingdezhen pentru curtea Ming poartă pe fund o marcă: numele perioadei de domnie. Marca de mai jos are șase caractere și se citește de sus în jos, întâi coloana din dreapta.
- 大 dà marea
- 明 Míng [dinastie] Ming
- 宣 Xuān Xuan-
- 德 dé -de: Xuande, perioada de domnie 1426–1435
- 年 nián ani
- 製 zhì făcut
„Făcut în anii domniei Xuande a marii dinastii Ming.”
Marca numește perioada de domnie, Xuande, și nu numele împăratului. Nici data n-o garantează: vase de mai târziu poartă adesea mărcile unor domnii mai vechi. Cuvântul românesc păstrează altceva: titlul pe care străinii i-l dădeau împăratului Chinei.
La Jingdezhen s-au făcut și vase cu inscripții arabe și persane. Vasul de mai jos, din epoca Zhengde (1506–1521), are inscripții persane și, pe fund, marca chinezească a domniei.
Același material, patru nume
Limbile Europei au numit porțelanul în trei feluri: după stăpânul țării din care venea, după o scoică și după țară. Chineza îi spune altfel.
farfurie · фарфор
după împărat
După Pelliot, cuvintele din turcă, greacă, rusă și română pornesc toate de la persanul faγfūrī, „al împăratului Chinei”. În rusă, farfor e și azi numele porțelanului.
porcelain · porțelan
după o scoică
Italienii numeau porcellana, „purcelușă”, cochilia lucioasă și bombată a unui melc de mare, cauri. Marco Polo, în 1298, folosește cuvântul și pentru cochiliile-monedă, și pentru vase: „escuelle de porcellaine”. Din franceză vine românescul „porțelan”; engleza are porcelain din anii 1530.
china
după țară
Engleza a prescurtat: China dishes în anii 1570, China-ware în anii 1630, china din anii 1650. Persana făcuse la fel cu čīnī, „chinezesc”; turcescul çini a ajuns să numească plăcile smălțuite de İznik.
瓷 cí
numele chinezesc
În chineză, cuvântul n-are legătură nici cu împăratul, nici cu țara. Dicționarul Shuowen jiezi explică astfel caracterul 瓷: „vas de lut ars; din 瓦, cu sunetul 次”. Partea de jos, 瓦, dă sensul, iar 次, de deasupra, pronunția.
Forme înrudite în alte limbi și ce înseamnă ele
Pelliot leagă de forma turcească cuvintele pentru porțelan din greacă, din limbile slave și din română; pentru cel grecesc, dicționarul Triantafyllidis dă altă etimologie. Armeana păstrează, pe alt drum, titlul împăratului.
| Forma | Limba | Azi înseamnă |
|---|---|---|
| fağfur | turcă | titlul împăraților Chinei; obiecte de porțelan făcute în China TDK |
| φαρφουρί | greacă | porțelan fin; învechit Triantafyllidis; Pelliot |
| фарфор | rusă | porțelan, cuvântul curent; atestat din 1724 Vasmer |
| фарфор | bulgară | porțelan; învechit Rečnik na bălgarskija ezik |
| farfuri | albaneză | porțelan și obiecte de porțelan Fjalor i gjuhës shqipe |
| farfura | polonă | faianță, vas de faianță; învechit SJP PWN |
| Čenbakur | armeană | „faγfūr-ul Chinei”, titlul împăratului; neamul Orbelian și-a luat de aici numele Čenbakurian Pelliot |
| farfurie | română | farfurie; învechit, porțelan DEX |
În română: de la material la vasul de pe masă
Dicționarul atestă sensul vechi printr-un pasaj din O samă de cuvinte, culegerea de legende a lui Ion Neculce, din secolul al XVIII-lea.
Ce înseamnă „farfurie” în fraza lui Neculce?
…un păhar, ce ziceau călugării la mănăstire că iaste de iaspis, ce era în chipul marmurii albe și al farfurii…
Porțelanul. Paharul semăna cu marmura albă și cu porțelanul; glosarul ediției explică: „farfurie — porțelan, faianță”. Neculce (1672–1745) povestește aici despre darurile făcute de Ștefan cel Mare mănăstirii Putna.
DEX păstrează sensul cu mențiunea „învechit”: porțelan. Scriban notează în 1939 forma literară fagfuri lângă cea populară, farfuri, și rudele din jur: albaneză, bulgară, rusă, polonă, greacă.
În secolul XX, cuvântul a intrat și în expresia „farfurie zburătoare”, calchiată după englezescul flying saucer. Chineza spune la fel: 飞碟, fēidié, „farfurioară zburătoare”.
Surse
Eticheta arată felul dovezii.
Cuvântul
- FILOLOGIE Paul Pelliot, Notes on Marco Polo, II, nota 227 „Facfur”, pp. 652–661 Etimologia; atestările arabe din 851 și 966–967; Polo și inscripția din Quanzhou; provincia inventată; „porțelanul faγfūr-ului”.
- ENCICLOPEDIE Encyclopaedia Iranica, „Chinese-Iranian Relations x” faḡfūr din sogdianul βaγpūr; faḡfūrī, „imperial”, despre porțelanul pictat.
- ENCICLOPEDIE Encyclopaedia of Islam, ediția a II-a, „Faghfūr”, vol. II, p. 738 Titlul în izvoarele musulmane; faghfūrī și fağfur ca nume ale porțelanului chinezesc.
- TEXT ISTORIC Scrisorile sogdiene vechi, traducere de Nicholas Sims-Williams Scrisoarea nr. 2: fuga împăratului și arderea orașului Luoyang.
- DICȚIONAR B. Gharib, Sogdian Dictionary, 1995, nr. 2582 βγpwr, cu trimitere la Scrisoarea veche nr. 2.
- ENCICLOPEDIE Encyclopaedia Iranica, „Ancient Letters” Datarea scrisorilor: 312–313, după W. B. Henning.
- DICȚIONAR Steingass, A Comprehensive Persian–English Dictionary, 1892, p. 934 Definiția cu „un loc din China”.
- DICȚIONAR Redhouse, A Turkish and English Lexicon, 1890 fağfur: împăratul Chinei; porțelan.
- DICȚIONAR Türk Dil Kurumu, Güncel Türkçe Sözlük: fağfur, fağfurî Cele două sensuri de azi.
- DICȚIONAR Vasmer, dicționarul etimologic al limbii ruse: фарфор Atestarea din 1724; formele ucraineană și polonă.
- DICȚIONAR Słownik języka polskiego PWN: farfura Sensul polonez: faianță.
- ENCICLOPEDIE Britannica, „Tian” Tiānzǐ și mandatul Cerului.
- DICȚIONAR Triantafyllidis: φαρφουρί Sensurile din greacă, bulgară și albaneză. Triantafyllidis dă cuvântului grecesc altă etimologie.
- DICȚIONAR Rechnik na bălgarskija ezik (chitanka.info): фарфор Sensul bulgăresc: porțelan, învechit.
- DICȚIONAR Fjalor i gjuhës shqipe (fjale.al): farfuri Sensul albanez: porțelan și obiecte de porțelan.
- STUDIU Chen Chunxiao, „Appellations of China in Medieval Muslim Literature”, The Silk Road 18 (2020) Faghfūr și Baghbūr în izvoarele musulmane și redarea lor chinezească.
Vasele
- STUDIU Jessica Hallett, „Pearl Cups Like the Moon”, în Shipwrecked (Smithsonian, 2011) Darul pentru Harun al-Rașid; ceramica albă Tang; încărcătura de la Belitung.
- STUDIU John Guy, „Rare and Strange Goods”, în Shipwrecked (Smithsonian, 2011) Belitung: circa 60.000 de obiecte, 98% ceramică.
- STUDIU Ömür Tufan, Millî Saraylar 26 (2024) Colecția de la Topkapı: numere, căi de intrare, documentul din 1514.
- CATALOG Regina Krahl, Chinese Ceramics in the Topkapi Saray Museum, 3 vol., 1986 Catalogul complet al colecției.
- MUZEU The Cleveland Museum of Art: farfurie cu marca Xuande (1989.285) Marca în șase caractere.
- MUZEU The Cleveland Museum of Art: vas Zhengde cu inscripții persane (1964.170) Inscripțiile persane; marca Zhengde.
- MUZEU Victoria and Albert Museum, note despre mărcile de domnie Obiceiul mărcilor începe în epoca Ming; vase târzii cu mărci mai vechi.
În română
- DICȚIONAR dexonline: farfurie (DEX, Scriban, DLRLV) Etimologia; sensul învechit; „farfurii de China”, 1779.
- TEXT ISTORIC Ion Neculce, Opere, ediția Minerva, 1982 Pasajul cu paharul de iaspis și glosarul ediției.
- STUDIU Greavu, despre calcuri, 2004 „Farfurie zburătoare”, după flying saucer.
Celelalte nume
- DICȚIONAR Hobson-Jobson, 1903: Porcelain Porcellana, scoica; citatele din Marco Polo.
- DICȚIONAR Etymonline: china Datele din engleză.
- DICȚIONAR Etymonline: porcelain Porcelain în engleză, din anii 1530.
- DICȚIONAR Shuowen jiezi: 瓷 (prin 漢典) „瓦器。从瓦次聲。”
- STUDIU 汤景根, „China并非源于‘昌南’”, 江西社会科学, 1993, nr. 3 Respinge etimologia prin Changnan.
- DICȚIONAR Dicționarul Ministerului Educației din Taiwan: 飛碟 Cuvântul chinezesc pentru farfuria zburătoare.
Litere: Fraunces, Newsreader, Atkinson Hyperlegible și Noto (SIL Open Font License).