HOTAR · HATÁR · TERMINUS

Cum a învățat hotarul să hotărască?

Hotar vine din maghiarul határ — piatra și linia, cu acte din 1095. Din el, româna a făcut verbul hotărî: a pune hotar, a delimita, a decide — salt atestat la fiecare treaptă. Iar latina a mers singură același drum: terminus → determinare.

Trage linia

1095: «quod uulgo dicitur hotar», la Pannonhalma
1646: «hotarul vecinului său», în Pravilă
1779: maghiarii decid târziu: elhatároz

Trei imagini, o linie:

Piatra, Terminus, Pannonhalma: trei feluri de a vedea o singură linie.

Mașina paginii

Linia, piatră cu piatră

Șapte pietre, trei limbi. Apasă fiecare piesă: vezi din ce limbă vine și ce dicționar o ține. Etichetele RO/LA/HU arată limba; piatra e linia însăși.

hotar româna de azi RO

DEX '09: «– Din magh. határ» — linie, piatră, moșie. (DEX)

hotărî verbul RO

DEX '09: «– Din hotar» — II înv. «a pune hotar», I «a decide». (DEX)

határ maghiara HU

OklSz, p. 356: «1095: Itur ad signum quod uulgo dicitur hotar» — movila și linia. (OklSz)

határoz a trasa ungurește HU

ÚESz: «1519 k. hataroza 'határul kitűz… megállapít'» — a trasa, a stabili. (ÚESz)

hat a înainta HU

ÚESz: «Örökség az uráli korból» — kattɜ- «a pătrunde, a merge». Cu «probabil». (ÚESz)

terminus latina LA

L&S: «a boundary-line, boundary, bound, limit» — zeul și linia. (L&S)

determinare ecoul LA

L&S: «to bound… II. Transf., to fix, settle, determine» — aceeași metaforă, alt neam. (L&S)

hotter NU intră în mașină: «germ. dial. hotter» e curiozitatea depășită a lui Scriban — stă în ștampilă, nu pe fir.

La noi acasă

Plugari, cronicari, ingineri: 1646–1776

Secolul XVII ară și scrie — Pravila pedepsește, cronicarii învecinează; din 1646, hotarul curge: plugari, Silezii, Dacii, ingineri.

1646: Pravila

Eustratie, «Pentru plugari»: «…să nu cumva îndrăznească a eși den hotarul său… căci au călcat hotarul altuia». Gaster I, p. 119. (Pravila)

1645–1675: cronicarii

Ureche: «hotarul cel bătrân lăsatu». Costin: Silezia «se hotăresce cu dênșii acea țéră» — se învecinează. Kogălniceanu 1872, t. I, pp. 181, 253. (Cronicile)

1717–23: Cantemir

Hronicul: «după hotărârea a tuturor… gheografi iaste hotarul Dachiii» — hotărâre = stabilire de hotar. Transcriere fără paginație. (Cantemir)

Familia: hotarnici și nehotărâți

hotarnic (1776, Uricariul); hotărnicie (Prav. Ipsilanti); hotăraș ← mag. határos (DER); nehotărât (Budai-Deleanu); hotărît, înv. «delimitat». (MDA2, DEX, DER)

Obiceiul: bătuți la hotar

Zanne, VI, pp. 151–152: martorii tineri «eraŭ bătuți în lege chiar acolo», sătenii «se lovesc cu capetele» de semn și-l afurisesc pe stricători. (Zanne)

Teodolit vechi de topografie — Teodolit de topograf: hotărnicia cu măsurători. Foto: Brahmavadini, Wikimedia Commons, CC BY 4.0

Pravila, 1646 (scan) →

Aceeași linie, alte vorbe

Celelalte hotare: graniță, frontieră, margine

Patru vorbe pentru aceeași linie: slava dă granița, franceza frontiera, latina marginea — iar hotarul le e frate mai mare.

Granița slavă

DEX: «Din bg., sb. granica». DER: «Sl. granica» (Miklosich…). MDA2: întâi la Neculce; variantă mold. «hra~». (DEX, DER)

Frontiera franceză

DEX: «Din fr. frontière», var. înv. fruntarie. MDA2: întâi la Maiorescu; CADE o tipărește cu asterisc. Neologismul grăbit. (DEX)

Marginea latină

DEX: «Lat. margo, -inis» — locul unde se termină suprafața; sensul de hotar e secundar, MDA2 îl dă «(Îvp)». Moștenirea veche. (DEX)

Limita dublă

DEX: «Din fr. limite, lat. limes» — hotar doar în sintagma «limită teritorială». MDA2: întâi la Barițiu. Franceză + latină, la pachet. (DEX)

Portretul lui Dimitrie Cantemir — Cantemir: hotărârea ca stabilire de hotar — înainte de granițe. Foto: Rijksmuseum, Wikimedia Commons, CC0

DEX: graniță →

Cine a văzut linia

Patru martori

De la DEX la OklSz și Scriban: patru dicționare văd fiecare câte o piatră.

DEX: hotar

“HOTÁR… 1. Linie de demarcație… ◊ Piatră de hotar… – Din magh. határ.”

Dicționarul explicativ, s.v. hotar

Foaia românească: linia, piatra, moșia. Pecetea cea mai citată.

DER: rezerva slavă

“Mag. határ… Nu este sigur că mag. a dat sl. chotarŭ… însă și cuvîntul rom. poate proveni din sl., cf. sb. atar «regiune».”

Ciorănescu, DER, s.v. hotar

Rezerva etimologică: direcția maghiară–slavă, în dispută. Se arată, nu se ascunde.

OklSz: 1095

“1095: Itur ad signum quod uulgo dicitur hotar (Pannh. 15/Oo)…”

OklSz, pp. 356–357

Maghiara cu acte: movila și linia, la Pannonhalma.

Scriban: saltul într-un rând

“Limitez, pun hotar. Fig. Decid, pronunț o sentență. Precizez, determin, fixez…”

Scriban, s.v. hotărăsc

Tot saltul într-un rând: hotar → determinare → decizie.

ÚESz: határ (dicționar) →

Unde am ajuns

Ce știm și ce reconstruim

Patru sertare pentru toată pagina: linia, stelele, de ce ține și ce rămâne deschis.

Ce știm

hotar ← határ (DEX, MDA2, DER, ÚESz de acord); hotărî ← hotar (DEX), cu «cf határozni» (MDA2, DER); saltul atestat la fiecare treaptă, 1646–1776.

Ce reconstruim

hat ← kattɜ- uralic (ÚESz, «probabil»); -ár cu dificultăți morfologice asumate. Puțin cu stea, mult cu acte.

De ce ține

Sensurile ÉrtSz 1/4/6 se suprapun pe DEX 1/2/Trs.12; OklSz dă 1095; ecoul latin determinare merge singur același drum.

Ce rămâne deschis

hotărî ← hotar sau cf határozni?; rezerva slavă (DER vs ÚESz); sensul «decide» — prima atestare?; orice hotar înainte de 1632.

Trei opriri

Trei date

Tot drumul pe o singură linie: piatra veche, plugarii, vecinii.

OklSz
1095
«Itur ad signum quod uulgo dicitur hotar» — aceeași ortografie ca azi, la 1095.
oprește-te la 1 din 3
Pravila
1646
«hotarul vecinului său» — plugarii și hotarele, la Iași.
oprește-te la 2 din 3
Costin
c. 1675
«se hotăresce cu dênșii acea țéră» — Silezia se învecinează. (dată convențională)
oprește-te la 3 din 3

1776 hotarnic · 1779 elhatároz · 1796 határozat · Budai-Deleanu nehotărât · 1901 Zanne.

Drumul hotarului

határ
hotarul, în maghiară
hotar
hotarul, la noi
hotărî
a hotărî

Unde se încurcă linia

Trei semne de întrebare, niciun câștigător

Linia e solidă — derivările, nu. Verdictul paginii: DISPUTATĂ

hotar + -î sau cf határozni?

DEX: «Din hotar». MDA2 și DER adaugă «cf mg határozni». Calchiere sau derivare curată? Pagina urmează DEX, cu «cf»-ul la vedere.

Maghiara sau slava?

DER: «…și cuvîntul rom. poate proveni din sl., cf. sb. atar». ÚESz (mai nou): din slovacă «kevésbé valószínű». Disputa înclină spre maghiară — pagina arată amândouă hârtiile.

Când a decis prima oară?

MDA2 datează verbul la Costin 1675 — dar în sens de graniță, nu de decizie. Sensul «decide»: prima atestare necunoscută. Golul stă la vedere.

Nicio piatră disputată nu primește pe pagina asta un singur adevăr fără citat: derivările stau alături, rezervele stau la vedere, datările lipsă se recunosc.

Ce NU e disputat: hotar ← határ; saltul hotar → hotărî; ecoul latin — pe astea cad toate sursele de acord.

OklSz, pp. 356–357 (scan) →

Verifică-te

Cine-i mai vechi?

Șase repere din pagină, amestecate. Pune-le de la cel mai vechi la cel mai nou.

Mută fiecare carte pe poziția ei, de la 1 la 6. Tastele 1–6 mută cartea aleasă; cărțile se trag și cu degetul.

c. 1675
Costin: «se hotăresce cu Leșii»
Poziția
1095
OklSz: «quod uulgo dicitur hotar»
Poziția
1779
ÚESz: elhatároz «dönt»
Poziția
1646
Pravila: «hotarul vecinului său»
Poziția
1776
Uricariul: hotarnic
Poziția
1717–23
Cantemir: hotărârea Dachiii
Poziția

Scor: 0 din 6

Ordinea bună, de la cel mai vechi:

1095 — OklSz: «quod uulgo dicitur hotar»
1646 — Pravila: «hotarul vecinului său»
c. 1675 — Costin: «se hotăresce cu Leșii»
1717–23 — Cantemir: hotărârea Dachiii
1776 — Uricariul: hotarnic
1779 — ÚESz: elhatároz «dönt»

Rândul așezat: 1095 OklSz, 1646 Pravila, c. 1675 Costin, 1717–23 Cantemir, 1776 hotarnic, 1779 elhatároz. Anii compunerii sunt convenționali.

Surse

Mai întâi firul maghiar, apoi anii românești și ecoul latin; la urmă vecinii. Fiecare afirmație riscantă arată spre sursa ei.