HOTAR · HATÁR · TERMINUS

Cum a învățat hotarul să hotărască?

De unde vine cuvântul hotar? Din maghiarul határ — piatra și linia, cu acte din 1086. Din el, potrivit DEX, româna a făcut hotărî: a pune hotar, a delimita, a stabili. MDA2 și DER trimit însă și la verbul maghiar határozni, așa că drumul verbului rămâne disputat… iar «a decide» când? Iar latina a mers singură același drum: terminus → determinare.

Trage linia

1086: «cumulus hoc est hotar», la Bakonybél
1646: «hotarul vecinului său», în Pravilă
?: prima atestare a lui «a decide»: necunoscută

Trei imagini, o linie:

Piatra, Terminus, arhiva: trei feluri de a vedea o singură linie.

Mașina paginii

Linia, piatră cu piatră

Șapte pietre, trei limbi. Apasă fiecare piesă: vezi din ce limbă vine și ce dicționar o ține. Etichetele RO/LA/HU arată limba; piatra e linia însăși.

hotar româna de azi RO

DEX '09: «– Din magh. határ» — linie, piatră, moșie. (DEX)

hotărî verbul RO

DEX '09: «– Din hotar» — II înv. «a pune hotar», I «a decide». (DEX)

határ maghiara HU

ÚESz: «1086 hotar; hatar» (Dl. 208421); OklSz, p. 356: «…quod uulgo dicitur hotar» (datat 1095 după convenția veche). Movila și linia. (ÚESz, OklSz)

határoz a trasa ungurește HU

ÚESz: «1519 k. hataroza 'határul kitűz… megállapít'» — a trasa, a stabili. (ÚESz)

hat a înainta HU

ÚESz: «Örökség az uráli korból» — kattɜ- «a pătrunde, a merge». Cu «probabil». (ÚESz)

terminus latina LA

L&S: «a boundary-line, boundary, bound, limit» — zeul și linia. (L&S)

determinare ecoul LA

L&S: «to bound… II. Transf., to fix, settle, determine» — aceeași metaforă, alt neam. (L&S)

hotter NU intră în mașină: «germ. dial. hotter» e curiozitatea depășită a lui Scriban — stă în ștampilă, nu pe fir.

La noi acasă

Plugari, cronicari, ingineri: 1392?–1776

Poate secolul XIV știe deja cuvântul — literatura raportează hotar (1392), actul încă neverificat aici. Sigur, secolul XVII ară și scrie: Pravila pedepsește, cronicarii învecinează.

1392: hotar într-un hrisov slavon

Slovnyk-ul vechi-ucrainean citează sub ХОТАРЬ un «а хотарь… до сєрєта» dintr-un hrisov al lui Roman I, 1392 (Costăchescu I, 7). Literatura recentă identifică actul: dania din 30 martie 1392 către Ionaș Viteazul (DRH A, Moldova I, doc. 2). Tamás și Kelemen citesc forma drept element românesc de origine maghiară. Aceeași formă trăiește însă și în cele 998 de ocurențe ale corpusului vechi-ucrainean, iar actul e slavon: apartenența tokenului rămâne o interpretare. Un cuvânt românesc într-un document slavon e altceva decât un text românesc continuu — acela începe sigur la 1646. (Slovnyk, Tamás, Kelemen)

1646: Pravila

Eustratie, «Pentru plugari»: «…să nu cumva îndrăznească a eși den hotarul său… căci au călcat hotarul altuia». Gaster I, p. 119. (Pravila)

1645–1675: cronicarii

Ureche: «hotarul cel bătrân lăsatu». Costin: Silezia «se hotăresce cu dênșii acea țéră» — se învecinează. Kogălniceanu 1872, t. I, pp. 181, 253. (Cronicile)

1717–23: Cantemir

Hronicul: «după hotărârea a tuturor… gheografi iaste hotarul Dachiii» — hotărâre = stabilire de hotar. Transcriere fără paginație. (Cantemir)

Familia: hotarnici și nehotărâți

hotarnic (1776, Uricariul); hotărnicie (Prav. Ipsilanti); hotăraș ← mag. határos (DER); nehotărât (Budai-Deleanu); hotărît, înv. «delimitat». (MDA2, DEX, DER)

Obiceiul: bătuți la hotar

Zanne, VI, pp. 151–152: martorii tineri «eraŭ bătuți în lege chiar acolo», sătenii «se lovesc cu capetele» de semn și-l afurisesc pe stricători. (Zanne)

Teodolit vechi de topografie — Teodolit de topograf: hotărnicia cu măsurători. Foto: Brahmavadini, Wikimedia Commons, CC BY 4.0

Pravila, 1646 (scan) →

Aceeași linie, alte vorbe

Celelalte hotare: graniță, frontieră, margine

Patru vorbe pentru aceeași linie: slava dă granița, franceza frontiera, latina marginea — dar vechimea unui cuvânt în limbă nu e totuna cu prima lui atestare păstrată.

Granița slavă

DEX: «Din bg., sb. granica». DER: «Sl. granica» (Miklosich…). MDA2: întâi la Neculce; variantă mold. «hra~». (DEX, DER)

Frontiera franceză

DEX: «Din fr. frontière», var. înv. fruntarie. MDA2: întâi la Maiorescu; CADE o tipărește cu asterisc. Neologismul grăbit. (DEX)

Marginea latină

DEX: «Lat. margo, -inis» — moștenire latină, deci cea mai veche în limbă dintre cele patru; sensul de hotar e însă secundar, MDA2 îl dă «(Îvp)». Vechimea nu stă în atestare. (DEX)

Limita dublă

DEX: «Din fr. limite, lat. limes» — hotar doar în sintagma «limită teritorială». MDA2: întâi la Barițiu. Franceză + latină, la pachet. (DEX)

Portretul lui Dimitrie Cantemir — Cantemir: hotărârea ca stabilire de hotar — înainte de granițe. Foto: Rijksmuseum, Wikimedia Commons, CC0

DEX: graniță →

Cine a văzut linia

Patru martori

De la DEX la OklSz și Scriban: patru dicționare văd fiecare câte o piatră.

DEX: hotar

“HOTÁR… 1. Linie de demarcație… ◊ Piatră de hotar… – Din magh. határ.”

Dicționarul explicativ, s.v. hotar

Foaia românească: linia, piatra, moșia. Pecetea cea mai citată.

DER: rezerva slavă

“Mag. határ… Nu este sigur că mag. a dat sl. chotarŭ… însă și cuvîntul rom. poate proveni din sl., cf. sb. atar «regiune».”

Ciorănescu, DER, s.v. hotar

Rezerva etimologică: direcția maghiară–slavă, în dispută. Se arată, nu se ascunde.

OklSz: 1095 → 1086

“«Inde ad caput quercus et ibi est cumulus hoc est hotar» … «Itur ad signum quod uulgo dicitur hotar» (Pannh. 15/Oo)…”

OklSz, pp. 356–357; DHA 1:250–255

Datat 1095 de OklSz după convenția veche — «Pannh.» e cota de arhivă, nu abația-autor; miezul autentic: conscripția Bakonybél, 1086.

Scriban: saltul într-un rând

“Limitez, pun hotar. Fig. Decid, pronunț o sentență. Precizez, determin, fixez…”

Scriban, s.v. hotărăsc

Tot saltul într-un rând: hotar → determinare → decizie.

ÚESz: határ (dicționar) →

Unde am ajuns

Ce știm și ce reconstruim

Patru sertare pentru toată pagina: linia, stelele, de ce ține și ce rămâne deschis.

Ce știm

hotar ← határ, puternic susținut (DEX, MDA2, DER, ÚESz); ÚESz: rom. hotar din maghiară, slovaca «puțin probabilă»; hotărî ← hotar (DEX), cu «cf határozni» (MDA2, DER).

Ce reconstruim

hat ← kattɜ- uralic (ÚESz, «probabil»); -ár cu dificultăți morfologice asumate. Puțin cu stea, mult cu acte.

De ce ține

Maghiara și româna își împart aceleași sensuri — linie, teritoriu, câmpul comunei (ÉrtSz, DEX); conscripția dă 1086; ecoul latin determinare merge singur același drum.

Ce rămâne deschis

hotărî: derivare românească sau calc după határozni?; rezerva slavă veche (DER); primul «decide» românesc — data lipsește; hotar (1392): forma хотарь e în hrisovul lui Roman I, iar lectura ei ca element românesc (Tamás, Kelemen) stă alături de cele 998 de ocurențe vechi-ucrainene.

Patru acte

Tot drumul pe o singură linie: piatra, trecerea, verbul — și golul.

Piatra
1086
«cumulus hoc est hotar» — movila se numește hotar, în miezul autentic al conscripției de la Bakonybél.
oprește-te la 1 din 4
Cuvântul trece
1646
«hotarul vecinului său» — Pravila de la Iași; un хотарь din 1392 (hrisovul lui Roman I) e citit de Tamás și Kelemen drept element românesc — act slavon, interpretare deschisă.
oprește-te la 2 din 4
Linia devine verb
c. 1675
«se hotăresce» — Costin: a se învecina, a delimita. (dată convențională)
oprește-te la 3 din 4
Linia intră în minte
?
«a decide» există azi; prima atestare lipsește. Vedem ambele maluri — vadul, încă nu.
oprește-te la 4 din 4

Inde ad caput quercus et ibi est cumulus hoc est hotar.
Itur ad signum quod uulgo dicitur hotar.

Reconstituire tipografică după OklSz, pp. 356–357 (cota «Pannh. 15/Oo», datată 1095 după convenția veche). cumulus = movilă, semn de hotar; quercus = stejar; signum = semn; uulgo = în limba poporului. hotar stă luminat acolo unde latina îl traduce.

1086 Bakonybél · 1392? raportat · 1519 határoz · 1776 hotarnic · 1779 elhatároz · Budai-Deleanu nehotărât · 1901 Zanne.

Trei fire paralele

határ → határoz → elhatároz
maghiara: hotar, a stabili, a decide (1779)
hotar → hotărî → «a decide»
româna: hotar, a delimita… primul «decide», negăsit
terminus → determinare
latina: hotar, a delimita — independent, fără contact

Unde se încurcă linia

Trei întrebări cu răspunsuri inegale

Linia e solidă — derivările, nu. Verdictul paginii: DISPUTATĂ

hotar + -î sau cf határozni?

DEX: «Din hotar». MDA2 și DER adaugă «cf mg határozni». Calchiere sau derivare curată? Pagina urmează DEX, cu «cf»-ul la vedere.

Maghiara, cu o rezervă veche

DER lasă deschisă și ruta slavă: «însă și cuvîntul rom. poate proveni din sl.». ÚESz, mai nou: rom. hotar din maghiară; derivarea din slovacă, «puțin probabilă». Probele moderne favorizează puternic maghiara, iar rezerva veche rămâne în literatură.

Când a decis prima oară?

MDA2 datează verbul la Costin 1675 — dar în sens de graniță, nu de decizie. Sensul «decide»: prima atestare necunoscută. Golul stă la vedere.

Nicio piatră disputată nu primește pe pagina asta un singur adevăr fără citat: derivările stau alături, rezervele stau la vedere, datările lipsă se recunosc.

Ce NU e disputat: hotar ← határ, puternic susținut de probele moderne; ecoul latin merge singur. Restul — derivarea verbului, rezerva slavă, primul «decide» — stă mai sus, cu citat.

OklSz, pp. 356–357 (scan) →

Trage tu linia

Piatra devine decizie

Șase atestări, patru trepte de sens. Așază fiecare carte pe treapta ei: de la piatră la decizie.

Alege treapta fiecărei cărți. Tastele 1–4 așază cartea aleasă; golul românesc de la «decide» stă la vedere, nerezolvat.

c. 1675 · RO
Costin: «se hotăresce cu Leșii» — se învecinează
Treapta
1086 · HU
Bakonybél: «cumulus hoc est hotar»
Treapta
1779 · HU
ÚESz: elhatároz «dönt» — a decide
Treapta
1646 · RO
Pravila: «hotarul vecinului său»
Treapta
1519 · HU
ÚESz: határoz «megállapít» — a stabili
Treapta
1717–23 · RO
Cantemir: «hotărârea Dachiii» — stabilire de hotar
Treapta
Golul: primul «a decide» românesc — treaptă nerezolvată.

Scor: 0 din 6

Treapta bună, carte cu carte:

PIATRĂ — 1086 · HU Bakonybél: «cumulus hoc est hotar»; 1646 · RO Pravila: «hotarul vecinului său»
DELIMITARE — c. 1675 · RO Costin: «se hotăresce cu Leșii» — se învecinează; 1717–23 · RO Cantemir: «hotărârea Dachiii» — stabilire de hotar
STABILIRE — 1519 · HU ÚESz: határoz «megállapít» — a stabili
DECIZIE — 1779 · HU ÚESz: elhatároz «dönt» — a decide
Golul: primul «a decide» românesc — treaptă nerezolvată.

Anii compunerii sunt convenționali; primul «a decide» românesc lipsește din șir — pagina își asumă golul.

Surse

Mai întâi firul maghiar, apoi anii românești și ecoul latin; la urmă vecinii. Fiecare afirmație riscantă arată spre sursa ei.