CIA · President's Daily Brief · declasificat în 2015 și 2016
România în buletinul zilnic al CIA pentru președintele american, 1961–1977
Din 1961 până în 1977, CIA le-a scris aproape în fiecare zi președinților Kennedy, Johnson, Nixon și Ford câteva pagini strict secrete despre lume. Declasificate în 2015 și 2016, ele numesc România în 379 de zile. Aici sunt toate paragrafele, așa cum au fost bătute la mașină, cu casete albe în locul rândurilor rămase secrete până azi.
379 de zile din 4.885 · 178 cu un paragraf despre România · 85 cu text încă secret
Sâmbătă, 31 august 1968, punctul 1 din buletinul lui Lyndon Johnson. Caseta albă acoperă începutul frazei; codul 50X1 de pe margine înseamnă „sursă sau metodă de informații”. Textul rămas: „…deplasarea unor forțe sovietice spre granița României. Este prea devreme pentru a spune dacă e o tactică de presiune sau dacă arată intenția de a intra în țară.” President's Daily Brief, 31 august 1968, pagina 2.
În dimineața de sâmbătă, 31 august 1968, Lyndon Johnson era la ferma lui din Texas. Cu o seară înainte spusese într-un discurs: «Nimeni să nu dezlănțuie câinii războiului.» Primul punct din buletinul primit în acea dimineață era România.
Buletinul zilnic al președintelui, în original President's Daily Brief, este un caiet de câteva pagini pe care CIA îl scrie în fiecare zi, mai puțin duminica, pentru președintele Statelor Unite. Kennedy l-a primit prima oară la 17 iunie 1961, sub numele de President's Intelligence Checklist; numele de azi datează din decembrie 1964. În câte un paragraf scurt pentru fiecare subiect, rezumă ce a aflat serviciul din toate sursele lui: oameni, comunicații interceptate, fotografii din satelit, presă.
CIA a publicat buletinele scrise pentru Kennedy și Johnson în septembrie 2015 și pe cele scrise pentru Nixon și Ford în august 2016: aproape 5.000 de documente. Rândurile socotite și azi secrete au fost acoperite cu casete albe, marcate pe margine cu un cod.
România este numită în 379 de zile din cele 4.885 în care a apărut un buletin, cam una din 13. În 178 dintre aceste zile, buletinul are un paragraf despre România. În 85, o parte din paragraf, uneori tot paragraful, este acoperită de o casetă albă.
August 1968, zi cu zi: buletinul președintelui lângă Scînteia#
În noaptea de 20 spre 21 august 1968, trupe ale Uniunii Sovietice și ale altor patru state din Tratatul de la Varșovia au intrat în Cehoslovacia. România, membră a aceleiași alianțe, nu a participat. La 21 august, Ceaușescu a condamnat intervenția în fața mulțimii din Piața Palatului.
În zilele următoare, diplomații români și guvernul american și-au pus aceeași întrebare: urmează România? Urmează paragraful scris pentru Lyndon Johnson și prima pagină a Scînteii, ziarul partidului, din aceeași zi: toate zilele cu buletin de la 21 august la 4 septembrie, apoi 6 și 9 septembrie, următoarele două zile în care buletinul numește România. Unde ajută, o notă spune ce se întâmpla în acea zi la Washington, după documentele diplomatice publicate de Departamentul de Stat în seria „Foreign Relations of the United States” (FRUS).
Din cele 17 buletine apărute între 21 august și 9 septembrie, 11 numesc România.
Miercuri, 21 august 1968
În noaptea dinainte, trupele au intrat în Cehoslovacia.
Ce i s-a scris președintelui
În buletinul din 21 august, primul punct este Cehoslovacia. România nu este numită pe nicio pagină a textului publicat. Două dintre cele șase puncte sunt acoperite în întregime de casete albe.
Ce puteau citi românii
Vizita conducătorilor de partid și de stat în zone industriale ale municipiului Pitești
Invazia nu apare în acest număr. Prima pagină este despre uzina de autoturisme de la Pitești. La pagina 3, Ceaușescu, întors de trei zile de la Praga, spune că «destinele poporului cehoslovac se găsesc în mîini sigure».
În aceeași zi, la WashingtonCu o seară înainte, la 20:15, ambasadorul sovietic Anatoli Dobrînin îi adusese președintelui Johnson vestea intervenției. FRUS 1964–1968, XVII, doc. 93
Joi, 22 august 1968
Ce i s-a scris președintelui
Buletinul din 22 august se deschide cu o știre de ultimă oră despre Cehoslovacia. România nu este numită pe nicio pagină a textului publicat.
Ce puteau citi românii
Comunicat · Adunarea populației din Capitală în Piața Palatului Republicii
Criza ocupă aproape toată prima pagină: comunicatul conducerii de partid și de stat, mitingul din Piața Palatului, cuvântarea lui Ceaușescu. «Nimic nu poate justifica săvîrșirea acestui act, ocuparea militară a Cehoslovaciei socialiste», scrie comunicatul.
Ceaușescu anunță «constituirea gărzilor patriotice înarmate, alcătuite din muncitori, țărani și intelectuali» și spune: «întregul popor român nu va permite nimănui să încalce teritoriul patriei noastre».
Funcționari ai ambasadelor României la Bonn și la Washington și-au exprimat temerea că țara lor ar putea fi invadată de sovietici. Ceaușescu ar fi anunțat ieri că «ne aflăm acum în stare de mobilizare totală». Cu o zi înainte anunțase înființarea unor «gărzi înarmate de muncitori, țărani și intelectuali» pentru apărarea independenței naționale.
Textul original, transcris
Rumanian Embassy officials in Bonn and Washington have expressed fears of a possible Soviet invasion of their country. Ceausescu is reported to have announced yesterday that "we are now in a state of full mobilization." The previous day he announced the establishment of "armed guards of workers, peasants, and intellectuals" to defend national independence.
Lucrările sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale · Trăiască 23 August
Marea Adunare Națională adoptă o declarație despre politica externă. La pagina 2: «Organizația Tratatului de la Varșovia nu poate fi folosită sau invocată pentru acțiuni militare împotriva vreunei țări socialiste.»
La pagina 7 sunt tipărite telegramele de ziua națională: de la conducătorii sovietici, de la Tito și de la Lyndon Johnson, care transmite «felicitările și bunele urări ale poporului Statelor Unite ale Americii».
În aceeași zi, la WashingtonSecretarul de stat Dean Rusk îi spune ambasadorului Dobrînin că în ultimele ore au sosit «mai multe zvonuri alarmante despre o posibilă invazie sovietică a României» și subliniază că ele nu vin de la români. Dobrînin răspunde că «nu a văzut și nu a auzit absolut niciun semn» al vreunei acțiuni sovietice plănuite împotriva României. FRUS 1964–1968, XVII, doc. 87
Sâmbătă, 24 august 1968
Ce i s-a scris președintelui
Românii sunt profund îngrijorați de posibilitatea unei invazii sovietice.
Textul original, transcris
The Rumanians are deeply concerned over the possibility of a Soviet invasion.
Parada militară și demonstrația oamenilor muncii din Capitală
Prima pagină este parada de 23 August. La pagina 2, sub titlul «Gărzile patriotice — brațul înarmat al poporului», gărzile defilează «în salopete albastre, cu brasarde tricolore și cu arme de luptă».
În aceeași zi, la WashingtonLa Departamentul de Stat, biroul pentru Europa îi trimite lui Rusk o notă despre ce ar putea face Statele Unite «în cazul unei invazii sovietice a României»: de la creșterea vizibilă a nivelului de alertă al NATO până la întoarcerea în Europa a unor trupe americane aflate în curs de retragere. FRUS 1964–1968, XVII, doc. 164
Luni, 26 august 1968
Duminică, 25 august, nu a apărut buletin.
Ce i s-a scris președintelui
Relațiile dintre regimurile comuniste independente și cele ortodoxe din Europa de Est au fost grav afectate de invadarea Cehoslovaciei. Tito i-a spus ambasadorului Elbrick, la 23 august, că relațiile iugoslavo-sovietice vor fi de acum lipsite de încrederea care se clădise încet între cele două țări.
Conducătorul român Ceaușescu a fost atacat pentru prima dată pe nume de presa sovietică și de cea ungară. La recepțiile de ziua națională a României date vinerea trecută la diferite misiuni diplomatice au venit, din blocul sovietic, mai ales funcționari de rang mic.
Tito și Ceaușescu s-au întâlnit sâmbătă într-un oraș iugoslav de graniță, probabil ca să-și coordoneze planurile pentru felul în care ar putea evolua criza cehoslovacă. Probabil că nu vor risca să-i provoace pe sovietici dramatizându-și excesiv poziția. Premierul român Maurer nu vede niciun pericol «imediat» de intervenție armată sovietică. De fapt, nu există încă nicio dovadă solidă că sovieticii intenționează să-și ducă intervenția din Europa de Est dincolo de Cehoslovacia.
Textul original, transcris
Relations between Eastern Europe's independent-minded and orthodox Communist regimes have been severely damaged by the invasion of Czechoslovakia. Tito told Ambassador Elbrick on 23 August that Yugoslav-Soviet relations from now on would be devoid of the trust and confidence that had been slowly building up.
Rumanian leader Ceausescu has for the first time been attacked by name by the Soviet and Hungarian press. Mostly low-level Soviet bloc types showed up for Rumanian National Day celebrations at various diplomatic posts last Friday.
Tito and Ceausescu met Saturday at a Yugoslav border town, presumably to coordinate contingency plans concerning the Czech crisis. They will probably not risk provoking the Soviets by overdramatizing their position. Rumanian Premier Maurer does not see any "immediate" danger of Soviet armed intervention. There is, in fact, still no hard evidence that the Soviets intend to carry their intervention in Eastern Europe beyond Czechoslovakia.
Toate eforturile, către țelul major: întărirea unității și prieteniei țărilor socialiste
Sâmbătă, Ceaușescu se întâlnise cu Tito la Vârșeț. Scînteia de duminică anunțase întâlnirea sus, pe prima pagină, cu o singură frază despre conținut: «un schimb de păreri privind problemele relațiilor bilaterale și problemele actuale internaționale care interesează cele două țări».
Numărul de luni are pe prima pagină un articol de fond despre unitatea țărilor socialiste și o știre scurtă: Ceaușescu l-a primit pe ambasadorul Uniunii Sovietice, «la cererea acestuia». La pagina 3, articolul de fond spune că în presa unora dintre țările care au trimis trupe în Cehoslovacia au apărut articole care «prezintă în mod deformat poziția României» și că partidul nu vrea să fie atras «pe panta ripostelor și polemicilor».
România nu este numită pe nicio pagină a textului publicat. Două dintre cele șase puncte ale buletinului sunt acoperite în întregime.
Ce puteau citi românii
Vizita conducătorilor de partid și de stat în județele Brașov, Covasna și Harghita
Conducerea a plecat în vizită în Transilvania. La Brașov, Ceaușescu spune că «nimic nu poate împiedica buna colaborare, prietenia dintre România și Uniunea Sovietică». Într-o altă cuvântare, tipărită la pagina 6: «tot așa de hotărîți sîntem să nu admitem nimănui, sub nici un motiv, să ne încalce suveranitatea națională».
Vizita conducătorilor de partid și de stat în municipiul Odorheiul Secuiesc
Pe prima pagină, János Fazekas spune la miting că invazia este dezaprobată și «de maghiarii din România» și îi atacă pe ziariștii care, «fie în Ungaria, la Budapesta, fie în alte țări», acuză partidul de naționalism.
Gărzile patriotice, numite în Scînteia din 22, 23, 24, 25 și 27 august, nu mai apar în niciunul dintre numerele citite de aici încolo.
Declarația Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român
Declarația cere retragerea «completă și în timpul cel mai scurt» a trupelor din Cehoslovacia și adaugă că «este imperios necesar să nu se întreprindă absolut nimic care să înăsprească aceste relații». Pe aceeași pagină: Ceaușescu a primit o delegație a Asociației de prietenie sovieto-română și pe Dezső Nemes, membru al conducerii partidului ungar.
România nu este numită în textul publicat. Buletinul are cinci puncte, urmate de o pagină cu trei casete albe, fără niciun titlu.
Ce puteau citi românii
Adunarea festivă consacrată aniversării a 20 de ani de la înființarea Securității Statului
Prima pagină este aniversarea Securității. Dușmanii numiți în cuvântarea lui Ceaușescu sunt cei «din afară»: «agenții imperialismului». La pagina 6, o știre din New York: ministrul de externe Corneliu Mănescu s-a întâlnit cu ambasadorul american la ONU, George Ball. Despre ce au vorbit, ziarul nu spune.
În aceeași zi, la WashingtonSeara, la San Antonio, Johnson adaugă în discurs un pasaj despre Europa de Est: «Există chiar zvonuri, în această seară târziu, că această acțiune ar putea fi repetată în zilele următoare în altă parte a Europei de Est. […] Nimeni să nu dezlănțuie câinii războiului.» La ora 21, la Washington, Rusk îl primește pe Dobrînin, care ceruse o întâlnire pentru a doua zi, și îi spune că în ultimele 24 de ore au sosit «mai multe rapoarte despre mișcări de trupe, incidente la frontieră etc.». Dacă se pregătește o acțiune împotriva României, cere, «în numele întregii omeniri», ca ea să nu aibă loc. Discursul · FRUS 1964–1968, XVII, doc. 165
Sâmbătă, 31 august 1968
Paragraful poartă mențiunea «As of 5:00 AM EDT»: situația de la ora 5 dimineața, ora Washingtonului.
Ce i s-a scris președintelui
deplasarea unor forțe sovietice spre granița României. Este prea devreme pentru a spune dacă e vorba de o tactică de presiune sau dacă arată, de fapt, intenția de a intra în țară.
Textul original, transcris
the movement of some Soviet forces toward the Rumanian border. It is too early to say whether this is meant as a pressure tactic or in fact indicates an intent to move into the country.
Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu și a altor conducători de partid și de stat în județul Cluj
Pe prima pagină: vizita din județul Cluj, productivitatea din minerit, nave livrate înainte de termen. Cehoslovacia nu este numită pe această pagină. Discursul lui Johnson nu a fost găsit în textul acestui număr.
În aceeași zi, la WashingtonAmbasadorul român Corneliu Bogdan întreabă la Departamentul de Stat ce dovezi noi au stat în spatele discursului. I se răspunde că dovezile de natură militară «rămân neconcludente». Seara, Dobrînin îi aduce lui Rusk răspunsul Moscovei: temerile și zvonurile despre mișcări militare sovietice împotriva României sunt «complet lipsite de temei». Mesajul ajunge la ferma lui Johnson la 23:01, ora Texasului. FRUS 1964–1968, XVII, doc. 166 · doc. 167
Luni, 2 septembrie 1968
Ce i s-a scris președintelui
Situația rămâne neschimbată, fără mișcări militare sovietice sau bulgare ieșite din comun Bucureștiul este calm. Associated Press a transmis ieri o știre potrivit căreia Ceaușescu le-ar fi propus sovieticilor o serie de concesii, între care o declarație oficială de loialitate față de Tratatul de la Varșovia și creșterea comerțului cu Europa de Est. Până acum nu s-a văzut nimic care să o confirme.
Moscova nu a reacționat public la declarația președintelui. Ziarul partidului polonez a scris însă ieri că orice sugestie că s-ar putea avea în vedere o nouă intervenție în Europa de Est este «complet fabricată».
Textul original, transcris
The situation remains unchanged with no abnormal Soviet or Bulgarian military moves Bucharest is calm. Yesterday Associated Press carried a story alleging that Ceausescu had proposed a series of concessions to the Soviets including a formal declaration of loyalty to the Warsaw Pact and increased trade with Eastern Europe. We have seen nothing as yet to confirm it.
Moscow has not reacted publicly to the President's statement. The Polish party paper, however, said yesterday any suggestion that further intervention in Eastern Europe might be contemplated was "completely fabricated."
Se impune un înalt nivel de organizare și eficiență în toate întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii
O primă pagină despre mecanizarea agriculturii, cu o fotografie de la fotbal. În tot numărul, Uniunea Sovietică apare într-un singur loc, în expresia «acord sovieto-cehoslovac».
Situația este liniștită. nu au reușit să găsească vreo dovadă a unor concentrări de trupe lângă granița României. Activitatea militară din nord-estul Bulgariei se limitează la un exercițiu de instrucție. Prin cel mai recent comentariu al lor despre Cehoslovacia, unul prudent, românii par să încerce să nu-i provoace pe sovietici.
Textul original, transcris
The situation is quiet. have not been able to find any evidence of troop concentrations near the Rumanian border. Military activity in northeast Bulgaria is limited to a training exercise. The Rumanians, with their most recent careful commentary on Czechoslovakia, seem to be trying to avoid provoking the Soviets.
Tensiunile din Cehoslovacia continuă să scadă încet. Presa relatează că o parte din trupele poloneze, ungare și bulgare au plecat spre casă. Soldații sovietici s-au retras din câteva clădiri importante din Praga.
Vicepremierul Šik, un liberal de mult timp nesuferit Moscovei, a demisionat ieri, la scurt timp după ce fusese defăimat în Izvestia. Izvestia l-a criticat și pe ministrul de externe Hájek, în termeni care sugerează că se așteaptă ca și el să facă la fel.
Nu există în continuare niciun indiciu că sovieticii sau asociații lor se pregătesc să acționeze împotriva României sau a Iugoslaviei.
Textul original, transcris
Tensions in Czechoslovakia continue to subside slowly. The press reports that some Polish, Hungarian, and Bulgarian troops have left for home. Soviet soldiers have withdrawn from some important buildings in Prague.
Deputy Premier Sik, a liberal who has long been anathema to Moscow, resigned yesterday shortly after being vilified in Izvestia. Izvestia also criticized Foreign Minister Hajek in terms which suggest it expects him to follow suit.
There is still no indication that the Soviets or their associates are getting ready to move against Rumania or Yugoslavia.
În aceeași zi, la WashingtonLa Casa Albă se reunește Consiliul Național de Securitate. Johnson: «Dacă vorbim despre o situație amenințătoare și ea chiar apare, suntem acuzați că am reacționat exagerat.» Generalul Wheeler spune că 19 divizii sovietice ar putea intra în România cu un preaviz de două-trei zile. FRUS 1964–1968, XVII, doc. 93
Vineri, 6 septembrie 1968
Ce i s-a scris președintelui
Pauza de nouă zile în atacurile presei sovietice la adresa României s-a încheiat miercuri, când Pravda a dat de înțeles că Moscova este în continuare nemulțumită de criticile Bucureștiului. Nu există însă evoluții militare noi în legătură cu România. Bulgarii își continuă exercițiul militar; trupele iugoslave și române rămân în alertă.
Textul original, transcris
The nine-day truce in Soviet press attacks on Rumania was broken Wednesday when Pravda let it be known Moscow is still displeased with Bucharest's criticism. There are no new military developments relating to Rumania, however. The Bulgarians continue a military exercise; Yugoslav and Rumanian troops remain on alert.
Vizita conducătorilor de partid și de stat în întreprinderi industriale din Capitală
La uzinele Vulcan, Ceaușescu vorbește despre «situația grea creată în relațiile dintre țările socialiste», fără să numească vreo țară. În tot numărul nu apare numele niciunui ziar sovietic.
Într-o discuție recentă cu ambasadorul Davis, ministrul de externe Mănescu a spus că «pericolul nu a trecut cu totul», dar cuvintele și atitudinea lui sugerau că privește situația mai calm. Mănescu a ținut să sublinieze că, în opinia conducătorilor României, declarația din 30 august a președintelui Johnson a avut un efect «de calmare» asupra unei evoluții periculoase.
Exercițiul militar bulgar de lângă granița României s-a încheiat vinerea trecută. România și Iugoslavia nu par însă să fi redus starea de alertă a forțelor lor armate.
Textul original, transcris
During a recent talk with Ambassador Davis, Foreign Minister Manescu said the "danger is not entirely over," but his remarks and manner suggested a calmer view of the situation. Manescu stressed the point that Rumania's leaders considered President Johnson's 30 August statement as having had a "cooling" effect on a dangerous trend.
The Bulgarian military exercise near the Rumanian border ended last Friday. Rumania and Yugoslavia, however, apparently have not reduced the alert status of their armed forces.
Pe prima pagină: utilaje de irigații, hidrocentrala de la Porțile de Fier, o telegramă de felicitare pentru conducătorii Bulgariei. La pagina 3, o știre de protocol: ministrul britanic de externe, Michael Stewart, a sosit la București.
Declarația lui Johnson din 30 august, despre care Mănescu îi spusese ambasadorului american că a «calmat» o evoluție periculoasă, nu a fost găsită în niciunul dintre numerele Scînteii citite pentru zilele următoare.
Citite împreună, cele două foi spun lucruri diferite. Buletinul îi vorbește președintelui american despre temerile diplomaților români, despre alerta armatei și despre trupele sovietice care se îndreaptă spre graniță. Cititorul Scînteii află, până la 27 august, de gărzile patriotice și de hotărârea de a apăra țara; după aceea, ziarul mai cere retragerea trupelor din Cehoslovacia, dar gărzile dispar din pagini, iar locul lor îl iau vizitele de lucru, recolta și telegramele de adeziune. Niciunul dintre cele 17 numere citite pentru aceste zile nu pomenește trupe străine la granițele României.
Cât din ce i se scria lui Johnson era adevărat nu se poate spune din aceste pagini: sursele sunt sub casetele albe. Buletinele arată și ce nu știa nici CIA. La 31 august, ea însăși scria că este «prea devreme pentru a spune» dacă mișcarea trupelor era presiune sau pregătire de invazie, iar la Departamentul de Stat dovezile militare erau socotite «neconcludente».
Toate zilele: fiecare buletin din 1961 până în 1977#
Fiecare pătrat este o zi în care a apărut un buletin, din iunie 1961 până în ianuarie 1977; fiecare rând este un an, cu zilele săptămânii de sus în jos. Pătratele închise la culoare sunt zilele în care buletinul numește România.
Alege o zi ca să-i citești paragraful, mergi din zi în zi cu săgețile sau scrie o dată: ziua în care te-ai născut, de pildă, dacă s-a nimerit între 1961 și 1977.
În primele luni ale buletinului, România apare rar și numai în treacăt. La 26 august 1961, buletinul îi spune lui Kennedy că Gheorghiu-Dej i-a spus însărcinatului cu afaceri american de la București că are de gând să «viziteze New Yorkul» în toamnă. Urmează un credit românesc de 50 de milioane de dolari pentru Indonezia și o trecere a lui Raúl Castro prin București, după toate aparențele în drum spre Moscova. Primul paragraf intitulat «Rumania» apare abia la 1 noiembrie 1962 și are o singură frază.
Relatările despre tulburări la sate, provocate de lipsa de alimente și de tratamentul aspru aplicat țărănimii, încep să pară mai întemeiate.
Textul original, transcris
Reports of rural disturbances stemming from food shortages and harsh treatment of the peasantry are beginning to appear more substantial.
Din primăvara lui 1963, tonul se schimbă. România se opune planurilor Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER), organizația economică a blocului sovietic, de specializare a producției pe țări, de teamă că i-ar frâna industria și ar lăsa-o furnizor de produse agricole și materii prime. La 6 mai, CIA îi scrie președintelui că a strâns destule «frânturi» ca să se întrebe cum mai stau relațiile româno-sovietice.
a. S-a strâns o colecție tot mai mare de frânturi, care ridică întrebarea cum stau relațiile româno-sovietice.
b. rezistența României față de anumite planuri ale CAER de integrare a economiei românești în cea a blocului. România a amenințat că se retrage din CAER din această cauză.
c. Se observă că Bucureștiul este dispus acum să critice anumite acțiuni politice sovietice din al Doilea Război Mondial.
d. Spre deosebire de ceilalți sateliți, România a vorbit puțin despre disputa chino-sovietică și s-ar putea chiar să cocheteze cu chinezii: noi acorduri au ridicat puțin comerțul României cu China și cu Albania, iar la sfârșitul lui martie România și-a retrimis ambasadorul în Albania.
Textul original, transcris
a. We have a mounting collection of bits and pieces which have led us to wonder about the status of Rumanian-Soviet relations.
b. Rumanian resistance to certain CEMA plans for an integration of the Rumanian economy with that of the bloc. Rumania has threatened to withdraw from CEMA over the issue.
c. We note a present willingness by Bucharest to criticize certain Soviet World War II political actions.
d. In contrast to the other satellites, Rumania has been relatively mum on the Sino-Soviet dispute and may even be playing footsy with the Chinese--new agreements have upped Rumanian trade with China and Albania a notch, and Rumania returned an ambassador to Albania in late March.
În iunie, Hrușciov face o vizită neanunțată la București. Buletinul o urmărește două zile la rând fără să o poată confirma, iar la 9 iulie notează că Moscova «încă încearcă să ascundă» călătoria. În septembrie, un paragraf de două fraze:
Rusa nu mai este, din acest an, limbă obligatorie în școlile românești. A devenit materie la alegere, alături de franceză și engleză.
Textul original, transcris
Russian has been dropped as a mandatory language in Rumanian schools this year. Instead, it is now an elective along with French and English.
Anul se încheie, la 24 decembrie, cu «încă un gest de independență față de URSS»: România va livra Chinei benzină de aviație și combustibil pentru avioane cu reacție, produse pe care Pekinul le primise până atunci doar de la sovietici.
Duminică, 26 aprilie 1964, Scînteia are pe prima pagină un singur text, continuat până la pagina a treia: «Declarație cu privire la poziția Partidului Muncitoresc Romîn în problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale». La pagina 3 scrie: «Nu există și nu poate exista un partid „părinte” și un „partid-fiu”». Marți, 28 aprilie, declarația ajunge în buletinul lui Lyndon Johnson, la litera G:
Partidul român a dat publicității o declarație politică majoră. La prima lectură, pare să fie nici mai mult, nici mai puțin decât o «declarație de independență» a României față de URSS. Deși este o înfrângere serioasă pentru Hrușciov, ea pune Bucureștiul pe drumul comunismului național, fără să-l alinieze la Pekin.
Textul original, transcris
The Rumanian party has issued a major statement of policy. On first reading it appears to be no less than a Rumanian "declaration of independence" from the USSR. While it represents a serious defeat for Khrushchev, it does not line Bucharest up with Peiping, but rather places it on the road of national Communism.
Ghilimelele sunt ale CIA. Titlul românesc vorbește despre «poziția» partidului, iar în text independența apare ca principiu, alături de suveranitatea națională și de egalitatea în drepturi. În buletin, formula prinde repede: la 19 mai apare fără ghilimele, «declarația de independență de luna trecută».
În mai, partidul explică declarația în adunări ținute în toată țara. Buletinul din 19 mai notează că Hrușciov este numit acolo «hoț» și «specialist în porumb și porci» care le ține lecții țăranilor români fără să știe despre ce vorbește. La 30 mai, buletinul îi spune președintelui cum au reacționat românii:
A. Seria de adunări împotriva lui Hrușciov și a sovieticilor are un efect extraordinar asupra românului de rând.
B. Din ce aude legația SUA, românii au reacționat cu «entuziasm, neîncredere și admirație» față de felul în care guvernul își afirmă independența.
C. Oricât de îmbucurător ar fi, guvernul este totuși puțin neliniștit, fiindcă în unele cazuri reacția a fost mai puternică decât se dorea.
D. Legația crede că autoritățile ar putea face un pas tactic înapoi, ca să mai tocească din ascuțiș. Nu este însă de așteptat să meargă până la a-și abandona noua linie independentă, de care sunt mândre.
E. Linia aceasta are deja efect în alte state est-europene. Se aude, de pildă, că în cercurile înalte cehe se ridică voci în favoarea unei demonstrații publice de independență față de URSS.
Textul original, transcris
A. THE ROUND OF ANTI-KHRUSHCHEV, ANTI-SOVIET RALLIES IS HAVING AN EXTRAORDINARY IMPACT ON THE RUMANIAN MAN IN THE STREET.
B. ACCORDING TO WHAT THE US LEGATION HEARS, THE RUMANIANS HAVE REACTED WITH "ELATION, INCREDULITY AND ADMIRATION" FOR THE WAY THE GOVERNMENT IS EXPRESSING ITS INDEPENDENCE.
C. GRATIFYING AS THIS MUST BE, THE GOVERNMENT IS STILL A BIT DISTURBED SINCE THE RESPONSE IN SOME CASES HAS BEEN STRONGER THAN WAS DESIRED.
D. THE LEGATION FEELS THAT THIS COULD LEAD THE AUTHORITIES TO BEAT A TACTICAL RETREAT TO TAKE SOME OF THE EDGE OFF. WE WOULD NOT EXPECT, HOWEVER, THAT THEY WILL GO SO FAR AS TO ABANDON THEIR PROUD NEW INDEPENDENT COURSE.
E. THAT COURSE IS ALREADY HAVING AN IMPACT IN OTHER EAST EUROPEAN STATES. WE HEAR, FOR EXAMPLE, THAT VOICES ARE BEING RAISED IN HIGH CZECH CIRCLES IN FAVOR OF SOME PUBLIC SHOW OF INDEPENDENCE FROM THE USSR.
Buletinul din 22 iunie relatează că Tito îi spusese ambasadorului american, în săptămâna dinainte, că românii «merg mult prea departe» cu atacurile la adresa sovieticilor și că încurajările Occidentului le-ar putea aduce consecințe «periculoase». În 1964, România este numită în 45 de zile, mai multe decât în oricare alt an dinainte de 1968.
1965–1968
Ceaușescu, Tratatul de la Varșovia și tancurile capturate de Israel#
Plenara Comitetului Central din 22 martie 1965 îl alege pe Nicolae Ceaușescu prim-secretar, în locul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Scînteia anunță alegerea a doua zi, sub titlul «Comunicat». Buletinul lui Johnson o are încă din 22 martie, la punctul 6:
Nicolae Ceaușescu a fost ales prim-secretar al partidului, ca succesor al lui Gheorghiu-Dej. Ceaușescu va urma probabil linia independentă a predecesorului său în politica externă și ar putea aduce o oarecare relaxare a politicii interne dure. Rapiditatea cu care a fost ales sugerează că vârful conducerii de partid rămâne puternic unit.
Textul original, transcris
Nicolae Ceausescu has been elected as the new party first secretary to succeed Gheorghiu-Dej. Ceausescu will probably follow the independent line of his predecessor in foreign affairs and may introduce some relaxation of hard-line policies at home. The rapidity of his selection suggests the top party leadership remains strongly unified.
În iunie 1965, două paragrafe despre Tratatul de la Varșovia, alianța militară condusă de Moscova. Primul, la 14 iunie:
Românii caută căi de a pune capăt apartenenței lor la Tratatul de la Varșovia.
Ambasadorul României la Paris a cerut oficial Ministerului de Externe francez informații precise despre felul în care Franța își propune să se «disocieze» de Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, păstrându-și totodată alianța occidentală. Bucureștiul, spune el, vrea «să scape de Tratatul de la Varșovia», dar să-și păstreze alianța cu sovieticii.
România este de mai multă vreme nemulțumită de Tratat, dar este prima oară când dă de înțeles că ar vrea să rupă această legătură.
Textul original, transcris
The Rumanians are exploring ways to end their membership in the Warsaw Pact.
The Rumanian ambassador in Paris has formally asked the French Foreign Office for precise information on how France proposes to "disassociate" itself from the North Atlantic Treaty Organization while maintaining its Western alliance. Bucharest, he says, wants to "get rid of the Warsaw Pact" while keeping its alliance with the Soviets.
Rumania has been unhappy with the Pact for some time, but this is the first time they have indicated an interest in terminating this tie.
Al doilea, la 29 iunie, începe așa: «România a comunicat URSS că forțele ei armate nu mai sunt considerate direct subordonate comandamentului Tratatului de la Varșovia». Restul frazei este acoperit de o casetă albă. Mai jos, CIA povestește că mareșalul Greciko, comandantul sovietic al alianței, venise la București la mijlocul lunii ca să se plângă de «nesupunerea» României.
În 1966 și 1967, România apare mai ales prin ce face în afara blocului: îl primește pe premierul chinez Zhou Enlai (16 iunie 1966), stabilește relații diplomatice cu Germania de Vest (în buletinele din 3, 8 și 11 februarie 1967), iar premierul Ion Gheorghe Maurer merge la Hanoi «de patru ori în patru ani» (27 septembrie 1967). La 26 ianuarie 1968, buletinul scrie că drumurile acestea ar putea fi o încercare a lui Maurer de a aduce războiul din Vietnam la masa negocierilor.
La 5 aprilie 1968, un paragraf de trei fraze:
România a cumpărat cantități mari de blindate de fabricație sovietică, capturate de israelieni vara trecută. În ultima vreme, Moscova a ezitat să le mai livreze tehnică militară românilor, în care nu are încredere. Faptul că Bucureștiul a găsit o cale de a ocoli problema îi va irita în mod deosebit pe ruși.
Textul original, transcris
Large amounts of Soviet-made armor which the Israelis captured last summer have been bought by Rumania. Moscow has been reluctant to supply hardware to the unreliable Rumanians recently. That Bucharest has found a way around the problem is going to be especially irritating to the Russians.
După august: fotografii din satelit și o ședință de noapte#
Alarma de la sfârșitul lui august nu se stinge odată cu asigurările date de ambasadorul sovietic. La 23 septembrie, România este din nou primul punct al buletinului:
Fotografii din satelit de la mijlocul lui septembrie arată că o armată din Regiunea militară Odesa, aproape de granița României, a fost mobilizată. Cel puțin una dintre cele trei divizii ale armatei a fost completată până la efectivul de luptă și dislocată într-o zonă de instrucție din apropierea garnizoanei sale. Semne de mobilizare se vedeau și în alte locuri din regiune.
Textul original, transcris
Satellite photography of mid-September shows that an army in the Odessa Military District, near the Rumanian border, has been mobilized. At least one of the army's three divisions has been brought to full combat strength and deployed to a training area near its home garrison. Signs of mobilization were also apparent at other places in the district.
A doua zi, CIA scrie că românii «s-ar putea să învețe să trăiască» cu forțele sovietice mobilizate lângă graniță. În noiembrie, alarma revine. La 22 noiembrie, buletinul îi spune președintelui că un comitet de alertă al serviciilor americane de informații s-a reunit în seara dinainte și a ajuns la concluzia că «o invazie este improbabilă, deși desfășurările militare necesare ar putea fi făcute fără să fie observate». A doua zi:
Conducerea de la București păstrează aparența că totul merge «ca de obicei»; nu s-au observat mișcări militare alarmante în România sau în jurul ei.
Textul original, transcris
The leadership in Bucharest continues a "business-as-usual" appearance; no alarming military moves have been noted in or around Rumania.
La 15 ianuarie 1969, cu cinci zile înainte ca Richard Nixon să depună jurământul, buletinul are o anexă despre «presiunile militare sovietice asupra României și Iugoslaviei». Concluzia ei: «Șansele unei acțiuni militare extreme împotriva oricăreia dintre ele nu sunt mari.» Aceeași anexă apare din nou la 29 ianuarie, în buletinul noului președinte.
Până la 12 iunie 1969, CIA scrie «Rumania». De la 18 iunie scrie «Romania» și așa rămâne până la capătul colecției, cu o singură scăpare, în 1972. La 2 august 1969, Richard Nixon aterizează la București.
În săptămânile dinainte, buletinul urmărește mai ales reacția Moscovei. La 8 iulie notează că nimic nu arată că vizita unor nave de război sovietice în Cuba ar fi un răspuns la «apropiata călătorie a președintelui Nixon în România». Buletinul din 11 iulie îl găsește pe ministrul sovietic de externe Gromîko, într-un discurs ținut cu o zi înainte, părând «să-și înghită orice nemulțumire». Cel din 12 iulie anunță că liderii sovietici și-au amânat propria vizită la București. La 15 iulie, despre gazde:
În așteptarea apropiatei vizite a președintelui, Bucureștiul a făcut câteva gesturi prietenoase, mai ales în domeniul cultural, ca să pregătească terenul. Directorul USIA [Agenția de Informații a Statelor Unite], Shakespeare, a fost primit cu o curtoazie neobișnuită în recenta lui vizită neoficială, iar presa a consemnat vizita cum se cuvine. Prin contrast, fostul director Marks avusese parte doar de un tratament de formă și de nicio publicitate la vizita din 1967. Shakespeare a fost tratat ca un oaspete de rang înalt de Ministerul de Externe, deși călătoria era neoficială, ca și de comitetele de stat pentru artă și pentru radio și televiziune. A fost invitat la mai multe recepții, iar prim-adjunctul ministrului de externe l-a poftit să revină într-o vizită oficială.
În discuțiile cu Shakespeare, românii au părut gata să ajungă la un acord în privința înființării unei biblioteci americane în România și a schimbului de reviste. Amândouă chestiunile se negociază de ceva vreme, iar Bucureștiul ar vrea probabil să încheie acordurile în timpul vizitei președintelui.
Textul original, transcris
In anticipation of the President's upcoming visit, Bucharest has made a few friendly moves, particularly in the cultural field, to prepare the way. USIA Director Shakespeare was received with unusual courtesy during his recent unofficial visit and due notice was paid to his presence in the press. In contrast, former director Marks got only perfunctory treatment and no publicity during a visit in 1967. Shakespeare was treated as a VIP by the Foreign Office, even though the trip was unofficial, as well as by the State Committees for Art and Radio and Television. He was guest at several social functions and was invited back for an official visit by the First Deputy Foreign Minister.
In talks with Shakespeare, the Romanians seemed ready to reach agreement on the questions of establishing a US library in Romania and exchanging magazines. Both of these issues have been under negotiation for some time, and Bucharest would probably like to formalize agreements on them during the President's visit.
În buletinele din 1, 2, 4 și 5 august, România nu este numită în textul publicat; duminică, 3 august, nu a apărut niciun buletin. La 6 august, CIA îi rezumă președintelui întors acasă un articol din revista sovietică «Timpuri noi», «cel mai aspru comentariu de până acum» al Moscovei despre vizită.
Scînteia din 3 și 4 august dă vizitei toată prima pagină. La plecare, «zeci de mii de bucureșteni, aflați de-a lungul traseului», salută coloana oficială. Dintre subiectele convorbirilor, ziarul numește securitatea europeană, dezarmarea, Vietnamul și Orientul Apropiat. China nu apare în niciunul dintre cele două numere.
Ce a spus Nixon la București se află în alt dosar. În stenograma convorbirii din 2 august, publicată de Departamentul de Stat, el le spune lui Ceaușescu și lui Maurer:
“We have no interest in creating a bloc or other arrangements in Asia which can be interpreted as fencing off Communist China.”
„Nu avem niciun interes să creăm în Asia un bloc sau alte aranjamente care ar putea fi interpretate ca o îngrădire a Chinei comuniste.”
Aproape jumătate din România a suferit pagube grave din cauza inundațiilor, iar ploile continuă în multe părți ale țării. Numărul morților trece de 100; aproximativ 120.000 de oameni au rămas fără adăpost și peste un milion de acri de teren agricol sunt sub apă. În nord, apele s-au retras puțin, dar sudul României este în mare pericol din cauza Dunării și a afluenților ei. Germania de Est și Iugoslavia sunt, până acum, singurele țări comuniste care au oferit ajutor. URSS, afectată și ea de inundații, nu s-a oferit să ajute, deși sovieticii au avut destule ocazii în timpul vizitei președintelui Ceaușescu la Moscova, la începutul acestei săptămâni.
Textul original, transcris
Nearly one-half of Romania has suffered serious flood damage, and rains are continuing in many parts of the country. The death toll is over 100, with approximately 120,000 homeless and over a million acres of farm land under water. Flood waters have subsided slightly in the north, but southern Romania is in grave danger from the Danube and its tributaries. East Germany and Yugoslavia are the only Communist countries to offer relief thus far. The USSR, which is also affected by the floods, has not offered to help, although the Soviets had ample opportunity during President Ceausescu's visit to Moscow early this week.
Scînteia de luni, 25 mai, titrează «Un nou val de inundații» și numără localitățile inundate și hectarele acoperite de ape, fără niciun bilanț al morților. Despre ajutorul american scrie deschis: la Alba Iulia au sosit cu avionul «93 de corturi […] din S.U.A.». Un ajutor sovietic nu apare în acest număr.
Cu două zile înainte de nota din buletin, un consilier al lui Henry Kissinger îi scrisese acestuia că ambasadorul american oferise ajutor de urgență, iar românii răspunseseră cu «o listă lungă de cumpărături»: semințe și utilaje de construcții, pe lângă corturi și pături. La 20 iunie, Kissinger îi propune președintelui un pachet de 8,5 milioane de dolari, cu mențiunea că anunțul trebuie potrivit cu vizita lui Brejnev la București.
Vizita aceea nu mai are loc. La 5 iulie, pe o pagină bătută numai cu majuscule, ca o telegramă, buletinul explică de ce Brejnev nu vine să semneze tratatul de prietenie sovieto-român. Numai că textul îl trimite la Budapesta. Cineva a încercuit cuvântul de mână.
O «afecțiune catarală», anunțată ieri de TASS, ar putea fi unul dintre motivele pentru care Brejnev nu merge la Budapesta să semneze tratatul de prietenie, dar mai sunt și altele. Românii cred, firește, și nu fără temei, că Moscova a trimis intenționat un reprezentant de rang mai mic. În locul lui Brejnev va merge Kosîghin: un afront deliberat la adresa lui Ceaușescu, care în ultima vreme a vorbit cu și mai multă vigoare despre independența României.
De asemenea, Brejnev este prins acum în discuțiile cu Nasser, care s-ar putea să fi durat mai mult decât se aștepta. Se poate și ca Brejnev să vrea să fie la Moscova cât timp regimul cântărește raportul președintelui Nixon despre Indochina și interviul lui televizat.
Textul original, transcris
A "CATARRHAL AILMENT," AS ANNOUNCED BY TASS YESTERDAY, MAY BE ONE OF THE REASONS WHY BREZHNEV IS NOT GOING TO BUDAPEST TO SIGN THE FRIENDSHIP TREATY, BUT THERE ARE OTHERS. THE ROMANIANS' OF COURSE BELIEVE--NOT WITHOUT GOOD REASON-- THAT MOSCOW HAS DOWNGRADED ITS REPRESENTATION. KOSYGIN WILL GO IN BREZHNEV'S PLACE--A DELIBERATE SNUB TO CEAUSESCU, WHO OF LATE HAS BEEN TALKING UP ROMANIA'S INDEPENDENCE WITH RENEWED VIGOR.
ALSO, BREZHNEV IS NOW INVOLVED IN THE NASIR TALKS, WHICH MAY HAVE DRAGGED ON LONGER THAN HAD BEEN EXPECTED. BREZHNEV MAY ALSO WANT TO BE IN MOSCOW WHILE THE REGIME ASSESSES PRESIDENT NIXON'S REPORT ON INDOCHINA AND HIS TELEVISION INTERVIEW.
Creditul chinezesc, Tezele din iulie și o vară cu ochii pe graniță#
La 5 ianuarie 1971, sursa unui paragraf despre China și România este numită deschis: ambasadorul român la Washington.
Ambasadorul României la Washington spune că împrumutul pe termen lung și fără dobândă acordat Bucureștiului de Pekin în noiembrie se ridică la 100 de milioane de dolari în valută convertibilă.
Un împrumut în numerar de 100 de milioane de dolari ar fi cel mai mare pe care China l-a acordat vreodată. Împrumutul vine la un moment potrivit pentru români, care au de făcut rambursări substanțiale către mai multe țări în anii următori. Sovieticii se vor simți din nou jigniți de această nouă dovadă de independență românească, dar Bucureștiul consideră că avantajele economice cântăresc mai mult decât riscurile politice ale creditului.
Textul original, transcris
The Romanian ambassador in Washington says that the long-term, interest-free credit extended Bucharest by Peking last November amounts to $100 million in convertible currency.
A $100-million cash loan would be the largest China has ever extended. It comes at an appropriate time for the Romanians, who face substantial repayment commitments to a number of countries over the next several years. The Soviets will take further umbrage at this latest instance of Romanian independence, but Bucharest believes the economic benefits outweigh the credit's political risks.
Ambasadorul era Corneliu Bogdan. Șase zile mai târziu, la 11 ianuarie, tot el îi duce lui Kissinger un mesaj al premierului Zhou Enlai, primit de la București. Convorbirea este consemnată într-un memorandum al lui Kissinger pentru Nixon, publicat de Departamentul de Stat:
“If the U.S. has a desire to settle the issue and a proposal for its solution, the PRC will be prepared to receive a U.S. special envoy in Peking.”
„Dacă SUA doresc să rezolve problema și au o propunere de soluție, RPC va fi gata să primească la Pekin un trimis special al SUA.”
În cele 14 paragrafe care numesc România în buletinele din octombrie 1970 – iulie 1971, mesajul și drumul lui prin București nu apar.
În iunie, Ceaușescu vizitează China, Coreea de Nord și Vietnamul de Nord. La întoarcere, conducerea partidului adoptă propunerile cunoscute de atunci drept «Tezele din iulie». La 10 iulie, CIA le citește ca pe un gest făcut pentru Moscova: chemarea la «ortodoxie ideologică și culturală» «pare să vină din nesiguranța relațiilor cu Moscova după recentul turneu asiatic al lui Ceaușescu» și «pare menită să înlăture orice temei pentru ca sovieticii să pună la îndoială atașamentul lui Ceaușescu față de comunism».
August 1971 are nouă zile cu România din 27, la egalitate cu septembrie 1968: cele mai multe din toată colecția. Conducătorii sovietici se întâlnesc cu toți aliații din Europa de Est, mai puțin România, iar presa sovietică o pune alături de «ereticii din Balcani», Albania și Iugoslavia. Buletinul din 28 august aduce un răspuns din satelit:
Tratatul de la Varșovia: Fotografiile din satelit făcute până la întăresc concluzia că în vestul URSS nu există nicio activitate militară care ar putea fi interpretată drept o amenințare iminentă la adresa României. Fotografiile nu arată semne de concentrări de trupe sau de alertă. La instalațiile militare nu se vedeau îngrămădiri de camioane civile, care ar indica o mobilizare, și nici concentrări de avioane militare de transport ca acelea fotografiate înaintea invaziei din Cehoslovacia, din 1968. Fotografiile arătau pregătirile aflate atunci în curs pentru exercițiile care se desfășoară acum în Bulgaria, dar nu era nimic neobișnuit lângă granița bulgaro-română, iar activitatea militară părea normală în restul Europei de Est, inclusiv în România.
Textul original, transcris
Warsaw Pact: Satellite photography through strengthens the conclusion that there is no military activity in western USSR that could be construed as an imminent threat to Romania. The photography shows no signs of troop concentrations or alerts. At military installations, there was no massing of civilian trucks indicative of a mobilization, nor were there any concentrations of military transport aircraft similar to those photographed prior to the Czech invasion of 1968. Photography showed preparations then under way for the exercises now taking place in Bulgaria, but there was nothing unusual near the Bulgarian-Romanian border, and military activity appeared normal elsewhere in Eastern Europe, including Romania.
După 1971, România apare în buletin mai ales ca stat care face ce aliații ei nu fac. Buletinul din 5 aprilie 1972 relatează că Ceaușescu și președintele egiptean Sadat «au vorbit unul pe lângă altul» la Cairo, cu trei zile înainte: oaspetele insistă asupra «integrității și suveranității tuturor statelor», ceea ce, notează CIA, include implicit Israelul. La 6 martie 1973:
România a devenit prima țară din Tratatul de la Varșovia care cumpără avioane americane de pasageri. Săptămâna trecută a fost semnat un contract în valoare de 45 de milioane de dolari pentru trei avioane cu reacție Boeing 707-320C, de cursă lungă, cu piese și motoare de schimb. Unul dintre avioane va fi amenajat pentru transportul demnitarilor.
Textul original, transcris
Romania has become the first Warsaw Pact country to buy US passenger aircraft. A contract for the purchase of three Boeing 707-320C long-range jet airliners, spare parts, and spare engines, valued at $45 million was signed last week. One of the aircraft will be configured for VIP service.
La 26 iunie 1973, un paragraf care începe cu o casetă albă descrie zece canoniere «de concepție chineză» aflate în construcție la șantierul naval din Mangalia: «primele arme ale României din afara Tratatului de la Varșovia de după al Doilea Război Mondial». Buletinul din 6 noiembrie, după războiul arabo-israelian din octombrie, descrie vizita la București a ministrului israelian de externe Abba Eban, venit la invitația românilor pentru «discuții urgente». La 3 decembrie, Ceaușescu sosește la Washington «într-un moment în care țara lui este incomod de vizibilă în afacerile internaționale».
Despre viața din țară, buletinul spune puțin. Una dintre excepții, la 12 iulie 1974:
Muncitori din fabrici au provocat de curând cel puțin un incendiu într-o întreprindere din România, primul caz confirmat după multă vreme de sabotaj grav comis de muncitori. Dacă incidentele se repetă, ar însemna că Ceaușescu are de-a face cu una dintre cele mai serioase nemulțumiri populare din cei aproape zece ani de când conduce. Până acum, regimul a răspuns mai ales prin întărirea pazei la obiectivele industriale. Accentul pus de Ceaușescu pe dezvoltarea industriei grele, în dauna condițiilor de trai și a producției de bunuri de consum, este un factor important al nemulțumirii muncitorilor. Nivelul de trai din România este cel mai scăzut din Europa de Est, cu excepția Albaniei.
Textul original, transcris
Factory workers set at least one industrial fire in Romania recently, the first confirmed case in some time of serious worker-instigated sabotage. Further incidents could mean that Ceausescu faces some of the most serious popular discontent in his nearly ten years of rule. The regime's main response has been to tighten security at industrial facilities. Ceausescu's emphasis on developing heavy industry at the expense of improved living conditions and the production of consumer goods is an important factor in worker dissatisfaction. Romania's living standard is the lowest in Eastern Europe, except for Albania.
Ford la București, orgoliul de la Helsinki și zvonurile din mai#
Gerald Ford ajunge la București sâmbătă, 2 august 1975. Scînteia de a doua zi scrie, în titlu, despre «sute de mii de bucureșteni» ieșiți în întâmpinare. Cu o zi înainte de sosire, buletinul îi spune președintelui că momentul vizitei, «în viziunea Bucureștiului», «nu putea fi ales mai bine»: Congresul american tocmai deschisese drumul spre clauza națiunii celei mai favorizate în comerț, iar România, lovită din nou de inundații, «are nevoie de un impuls economic».
La 10 septembrie, o notă despre Ceaușescu la conferința de la Helsinki, cu șase casete albe:
Președintele român Ceaușescu a fost rănit în orgoliu la reuniunea la vârf de la Helsinki Ceaușescu a fost supărat că nu s-a aflat în centrul atenției la Helsinki. L-a iritat faptul că Ministerul român de Externe nu i-a aranjat mai multe convorbiri cu alți șefi de stat. liderii est-europeni au avut tendința să-l ignore și l-au tratat ca pe un străin.
Textul original, transcris
Romanian President Ceausescu suffered a bruised ego at the Helsinki summit Ceausescu-- was upset because he was not in the spotlight at Helsinki. He was annoyed by the Romanian Foreign Ministry's failure to line up more talks for him with other chiefs of state. the East European leaders tended to ignore him and treated him like an outsider.
În mai 1976, la București se zvonește că sunt chemați rezerviștii.
La București circulă zvonuri că România cheamă rezerviști de teama unei intervenții sovietice.
Nu există dovezi că ar fi în curs o mobilizare generală a forțelor române, dar este posibil ca unii rezerviști să fi fost chemați pentru exercițiile obișnuite de instrucție de primăvară. Nu există niciun indiciu de activitate militară sovietică neobișnuită de-a lungul graniței românești. Când a fost supus în trecut unor presiuni sporite din partea Moscovei, președintele Ceaușescu a folosit tactica de a invoca o amenințare sovietică sporită, ca să întărească hotărârea țării și să demonstreze unitatea națională.
Valul actual de zvonuri i-a făcut pe unii români să-și facă provizii în grabă.
Textul original, transcris
There are rumors in Bucharest that Romania is calling up reservists because of a fear of Soviet intervention.
There is no evidence that a general mobilization of Romanian forces is in progress, but some reservists may have been called up to participate in regular spring field training exercises. There has been no indication of any unusual Soviet military activity along the Romanian border. President Ceausescu, when faced with increased pressure from Moscow in the past, has used the tactic of pointing to a magnified Soviet menace in order to strengthen his country's resolve and show national unity.
The current spate of rumors has caused some panic buying by Romanian citizens.
Două zile mai târziu, buletinul lămurește: fusese un exercițiu de mobilizare și alarmă «neanunțat, dar planificat».
Ultimul paragraf despre România este din 26 noiembrie 1976, după prima vizită oficială a lui Brejnev la București. Ultima mențiune, la 16 decembrie, privește pescuitul în apele Comunității Europene. Cele două colecții publicate se opresc la 20 ianuarie 1977, ziua în care Jimmy Carter a devenit președinte.
Numărătoarea de mai jos privește zilele, fiindcă în unele zile au apărut două documente. O zi «cu România» este o zi în care cel puțin un paragraf din textul publicat numește România, un oraș sau un conducător român. Etichetele de pe hărți nu au fost numărate.
379zile în care buletinul numește România, din 4.885
409paragrafe, transcrise de pe scan
187paragrafe despre România
89dintre ele au text încă secret; 27 sunt secrete în întregime
Zile pe an în care buletinul numește România. Negru: un paragraf despre România. Roșu: paragraf despre România, cu text încă secret. Gri: România amintită în alt paragraf.
Cei mai aglomerați ani sunt 1968, cu 57 de zile, și 1964, cu 45. Pe președinți:
Președinte
Zile cu buletin
Zile cu România
Pondere
Cu paragraf despre România
Cu text încă secret
Kennedy (din 17 iunie 1961)
766
29
3,8 %
12
3
Johnson
1.607
161
10,0 %
77
40
Nixon
1.760
137
7,8 %
65
32
Ford
752
52
6,9 %
24
10
România față de celelalte state comuniste din Europa
Cât de des apare România față de celelalte state comuniste din Europa? Tabelul numără, pentru fiecare, zilele în care buletinul îi scrie numele sau numele capitalei, după aceeași regulă și în aceeași transcriere automată a tuturor buletinelor, cea publicată de Carson, Min și Van Nuys. De aceea numărul pentru România, 355, este puțin mai mic decât cel de sus, obținut prin citirea scanurilor.
Zile pe an în care buletinul numește fiecare stat (numele țării sau al capitalei), după transcrierea Carson–Min–Van Nuys. Cu aldine: statul cel mai des numit în anul respectiv.
An
RDG
Cehoslovacia
Polonia
România
Iugoslavia
Ungaria
Bulgaria
Albania
1961
65
13
17
2
26
3
3
27
1962
99
33
24
4
34
7
16
22
1963
39
33
29
16
36
13
8
8
1964
55
27
36
40
24
18
20
3
1965
22
7
9
13
3
3
3
2
1966
19
10
21
18
16
5
4
10
1967
12
26
16
22
7
16
1
2
1968
59
203
85
57
30
41
29
7
1969
63
81
37
38
16
21
3
2
1970
49
21
36
11
12
12
5
5
1971
46
10
32
23
21
7
9
6
1972
48
31
23
19
17
11
7
2
1973
25
27
19
30
24
25
18
3
1974
15
8
12
18
17
10
5
3
1975
10
6
19
26
23
6
2
1
1976
10
6
32
18
40
5
6
1
1977
3
0
3
0
2
0
0
0
1961–1977
639
542
450
355
348
203
139
104
Pe toată perioada, România este al patrulea stat ca număr de zile, după RDG, Cehoslovacia și Polonia. Dintre cele opt, a fost cel mai des numită în 1973, 1974 și 1975. Germania de Est apare des din cauza Berlinului, iar Cehoslovacia strânge în 1968 mai multe zile decât România în oricare trei ani la un loc.
Cât din ce i s-a scris președintelui despre România este încă secret
Din cele 187 de paragrafe despre România, 89 au cel puțin o casetă albă în cuprinsul lor sau imediat după text, adică 48 %. În 27 cazuri a rămas vizibil doar titlul: președintelui i s-a scris în acea zi ceva despre România, iar ce anume nu se știe nici după o jumătate de secol.
Lângă casete, pe margine, scrie un cod, cum ar fi 50X1 sau 25X1. Cifra 1 trimite la prima categorie din regulile americane de declasificare: text care ar arăta o sursă de informații sau o metodă, adică cine a spus și cum s-a aflat. 50 și 25 sunt anii peste care textul rămâne secret. La 31 august 1968 a rămas fraza, dar nu și începutul ei; la 24 august, o singură frază urmată de un șir de casete; la 29 august, numai titlul, «Bulgaria-Rumania». Orice afirmație de pe această pagină că buletinul «nu spune» ceva se referă la textul publicat.
Toate cele 409 paragrafe care numesc România, în ordinea în care au fost scrise. Sub fiecare scan este transcrierea lui, făcută de pe imagine, și legătura către documentul întreg. Fraza în română de deasupra spune pe scurt despre ce este paragraful.
Colecția este publicată de CIA în Sala de lectură electronică, în două serii: 1961–1969 și 1969–1977. Site-ul CIA nu răspunde cererilor automate pentru documente, așa că paginile au fost citite în copia de pe Internet Archive, unde PDF-urile CIA sunt păstrate cu numărul lor de document. După eliminarea dublurilor, copia are 5.034 de documente din 4.885 de zile, între 17 iunie 1961 și 20 ianuarie 1977. Fiecare paragraf de mai sus trimite la documentul lui de pe site-ul CIA.
Cum au fost găsite zilele cu România
PDF-urile sunt fotografii ale paginilor, fără text. Au fost folosite două transcrieri automate independente: cea făcută de Internet Archive și cea publicată de Carson, Min și Van Nuys, care au împărțit toate buletinele în paragrafe pentru un alt studiu. În fiecare s-au căutat «Rumania», «Romania», «Bucharest», «Ceausescu», «Gheorghiu-Dej», «Maurer» și alte câteva nume. Prima transcriere a găsit 397 de documente, a doua 380; 372 sunt comune.
Toate cele 405 de documente găsite de cel puțin una dintre transcrieri au fost apoi citite pagină cu pagină, pe imagine. În 385 dintre ele există într-adevăr un paragraf care numește România. În celelalte 20, cuvântul era doar o etichetă pe o hartă. Prima transcriere ratase opt dintre documentele confirmate, a doua cinci. Un document pe care l-au ratat amândouă nu avea cum să fie găsit; după cât de rar a greșit fiecare, astfel de cazuri ar trebui să fie foarte puține, dar numărul de zile de pe această pagină rămâne o limită de jos. Cele opt buletine despre care pagina spune că nu numesc România (21, 22, 27 și 30 august 1968; 1, 2, 4 și 5 august 1969) au fost citite în întregime, pagină cu pagină, pe imagine.
Transcrierile și traducerile
Textul fiecărui paragraf a fost transcris de pe scan, nu preluat din transcrierile automate: majusculele, ortografia «Rumania» și greșelile de dactilografiere au fost păstrate, iar fiecare casetă albă este marcată în locul ei. Cuvintele despărțite la capăt de rând au fost unite. Citatele din capitolele de mai sus sunt verificate automat, cuvânt cu cuvânt, pe aceste transcrieri. Traducerile în română și rezumatele de o frază din arhivă aparțin acestei pagini și nu sunt documente oficiale.
Scînteia
Numerele din Scînteia au fost citite pe scanurile Bibliotecii Județene «Ovid Densusianu» Hunedoara-Deva: 17 numere pentru august–septembrie 1968 (21–31 august și 1, 2, 3, 4, 6 și 9 septembrie) și șapte pentru celelalte momente. Dacă un președinte a citit sau nu o anumită pagină nu se poate ști din buletine; pagina aceasta spune doar ce i s-a scris. Titlurile de pe prima pagină au fost citite pe imagine. Citatele din paginile interioare și afirmațiile că un subiect lipsește se sprijină pe textul recunoscut automat al scanului, căutat după mai multe cuvinte; o știre tipărită cu alte cuvinte ar fi putut scăpa. Buletinul și ziarul sunt comparate pe aceeași dată de calendar. Vara, Bucureștiul era atunci cu șase ore înaintea Washingtonului, așa că ziarul românesc ajungea la cititori cu câteva ore înaintea buletinului.
Ce există deja
Câteva dintre aceste pagini au mai fost citate: buletinele din 23 și 24 august 1968 într-un studiu din 2019 despre reacția americană la invadarea Cehoslovaciei, iar Carson, Min și Van Nuys au numărat toate țările din buletine pentru o cercetare despre limbajul CIA. La data publicării, 4 octombrie 2026, căutările făcute în română și în engleză nu au găsit o altă pagină care să urmărească, zi cu zi, mențiunile despre România în toată colecția.
