mariuscomper.uk RomânăEnglish

A Romanian manuscript of the sixteenth century

The Codex of Voroneț: the shipwreck in Acts, read line by line in sixteenth-century Romanian

A Romanian manuscript copied between 1563 and 1583 tells of a storm at sea: 276 people in one ship, fourteen nights adrift, an island called Melentie. Its 249 lines can be read here as they were written, with an English rendering following along. Touch any word for its meaning.

Și deca fu dzuo, nu cunoștiea pămăntulu.Page 93, lines 9 and 10: “And when day came, they did not know the land.”

An old photograph of a manuscript lying open: two pages handwritten in Cyrillic letters, fourteen lines to a page.
The codex open at pages 16 and 17. Photograph (a heliograph) made by Socec & Teclu in Bucharest for the 1885 edition. From the copy held by the Carol I Central University Library, Bucharest (Restitutio collection; public domain).

Romanian is a Romance language that was usually written in Cyrillic letters until the 1860s. The Codex of Voroneț is counted among its oldest surviving texts. It has 85 leaves and lacks its beginning and its end. It holds the Acts of the Apostles from chapter 18, verse 14, to the close, with a gap between 18:21 and 19:6, the Epistle of James, the First Epistle of Peter and a fragment of the Second, as far as 2:9. Grigore Crețu, a teacher from Huși in eastern Romania, found it in the summer of 1871 at Voroneț monastery in Bukovina, in the north-east. He took it to Ion G. Sbiera at Cernăuți (Czernowitz), who kept it although Crețu asked for it back, and gave it to the Romanian Academy in 1883. In the Academy's library it is ms. rom. 448.

From the watermarks of its paper, the copy has been dated to between 1563 and 1583 (Alexandru Mareș). The translation is older than the copy; how much older, and where it was made, is still debated.

Below is one stretch of it, the easiest to follow: the last two chapters of Acts as far as the arrival in Rome (27:1–28:16), with Paul's voyage as a prisoner and the wreck at the island of Melentie, usually identified with Malta. It runs to 249 lines on 19 pages of the manuscript, in the transcription Sbiera published at Cernăuți in 1885.

What this Romanian looks like#

Seven habits of the text, each with examples from the passage.

  • mare, văntu, noapte, păinreThe everyday words are Latin: sea (mare), wind (ventus), night (nox), bread (panis).
  • corabie, ostrovu, vētrilaMany words of the ship and of the Church are Slavonic: ship, island, sail. The text was translated from a Church Slavonic book of the Apostles.
  • buînră, urulu, luînri, păinreAn n between two vowels becomes r, often written nr: today's bună (good), unul (one), luni (months), pâine (bread). The change is called rhotacism; the Codex of Voroneț and three early psalters share it and are known as the rhotacising texts.
  • dzise, dzuo, dzileDz where Romanian now has z: zise (said), ziuă (day), zile (days).
  • se nutămu, se fieSe stands where Romanian now has să: “that we sail”, “that it be”.
  • nutămu, trecumu, sosimuPast-tense verbs end in -mu where Romanian now has -răm: we sailed, we passed, we arrived.
  • dēci, vrēme, putēThe letter ē stands for the Cyrillic ѣ, usually read “ea”.

Acts 27:1–28:16, on the lines of the manuscript#

Each block below is one page of the manuscript, with its number and its numbered lines. Above every line stand the Cyrillic letters as Sbiera printed them, with no spaces between words, as in the manuscript. Words broken at the end of a line are broken there too.

The English translation of the verse being read appears alongside the text. Tap a word to see its meaning and origin; the words explained in the list have a dotted underline. Letters in round brackets were added by Sbiera. The small numbers between words are the verses. The ship on the chart moves as the reading goes on.

(Caesarea)SidonuMiraChniduSalmonuBura-pristanișteClavdiiMelentieSiracusiaRighiaPotioluRimu
Names are spelled as in the codex. The dotted line between Crete and Malta only joins the two ends: the text does not say where the ship was driven. The port of departure is not named in these chapters; the ones before place Paul at Caesarea.

LXXXII page 82 of the manuscriptthe 1885 print, p. 82

  1. 131Și ca giudecatugĭudecatū [veînreri a 7. sîptămănă]
  2. 14fufū se nutămunūtămū noi înntru ItaliaItalïa,

LXXXIII page 83 of the manuscriptthe 1885 print, p. 84

  1. 1pridădiră PaveluPavelū și alțiialțïi
  2. 2oarecariiōarecarïi fuglifūgli sutașu-sūtașu-
  3. 3luilūi celuiacelūĭa ce’i eraerà numelenūmele
  4. 4IuliuIūlïū, gloateei sevastiia-sevastïĭa-
  5. 5sca. 2Și înntrămu înntru curabiacūrabïa
  6. 6Adramitēscă. VrēmuVrēmū se nu-nū-
  7. 7tămutămū întru locurelelocūrele (A)siești(A)sïesci.
  8. 8VăînslămuVăînslămū, și eraerà cu nnoi Aristar-
  9. 9huhū Machid(o)nēnuluMachid(ō)nēnūlū didï în Solunu.
  10. 103IarăĬară întru altă sosimusosimū întru Si-
  11. 11donudonū. OmuiubireŌmūĭubire IulieIūlïe lu
  12. 12Pavelu făceafăceà, dzised̦ise cătră so-
  13. 13ți(i)țï(i) ce eraerà merși, prileji-
  14. 14re se’i nemerēscă. 4Dēci de aco-

LXXXIV page 84 of the manuscriptthe 1885 print, p. 84

  1. 1lo văînslămuvăînslămū și trecumutrecūmū în Chi-
  2. 2pru, derepce eraerà văntuluvăntūlū într’a-
  3. 3lēnu. 5Gerurē ChilichiascăChilichïască
  4. 4și PamfiliiascaPamfiliĭasca nutămunūtămū.
  5. 5Dēci deștiînnsemudesciînnsemū înntru Mir(a)
  6. 6LichiiascaLichïĭasca, 6și acieacïe aflăaflâ su-
  7. 7tașulutașūlū corabiecorabïe Alecsăndrēscă
  8. 8cē ce nutanūtà întru ItaliaItalïa,
  9. 9și puse-năpūse-nă înntru iaĭa. 7Înntru multemūlte
  10. 10dziled̦ile căteliînru nutăndunūtăndu,
  11. 11abiaabïà fumufūmū înntruînntrū Ch(ni)du,
  12. 12că nunū nă lăsalăsà noi văntuluvăntūlu. Dē-
  13. 13ci nutămunūtămū în CrituCritū, și ce-
  14. 14ieaĭea diînntrudïînntru SalmonuSalmonū 8abiaabïà alē-

LXXXV page 85 of the manuscriptthe 1885 print, p. 86

  1. 1semusemū margirē. Dēci veînrimu
  2. 2în locululocūlū cela ce se chieamăchïeamă Bu-Bū-
  3. 3ra-pristaniștera-pristanisce, iuoĭuō e aproa-
  4. 4pe de cetatieacetatĭea LasieeiLasïeei. 9Și mul-
  5. 5tă vrēme trecutrecū, fiindufïindu săblaz-
  6. 6n(ă) nutarieinūtariei, derepce po-
  7. 7stulustūlū eraerà amuamū veînritu, și
  8. 8se rugarūgà Pavelu, 10grăiieagrăiĭeà loru:
  9. 9Bărbați! vădzuvăd̦ū, cumucūmū cucū înpu-înpū-
  10. 10tare și cucū multămūltă deșer-
  11. 11țiețïe nunū numai taruluitarūlūi
  12. 12și corabieeicorabïeei, ce șișì sufle-sūfle-
  13. 13teloru noastre va se fiefïe nuta-nūta-
  14. 14rē. 11SutașuluSūtașūlū crămaciicrămacïi și

LXXXVI page 86 of the manuscriptthe 1885 print, p. 86

  1. 1nafticiinafticïi ascultaascūltà mai vră-
  2. 2tosu de cēlieacēlĭea de PaveluPavelū grăite-
  3. 3le. 12NuNū buînrăbūînră pristaniștepristanisce că-
  4. 4tră ernare, corabniciicorabnicïi sfă-
  5. 5tuiră-setūiră-se, cumucūmū se văînsledzevăînsled̦e de a-
  6. 6ciecïe, doară voru putieaputĭeà cumuvacūmūva a-
  7. 7giuînngegĭuînnge în FinichiieaFinichïĭea, cumucūmū se er-
  8. 8nieadzenĭead̦e în pristaniștēpristaniscē CrituluiCritūlūi,
  9. 9ce căutacăūtà spre Liva și cătru
  10. 10Horu. 13SuflăSūflâ AustruluAūstrulu; părē-lă
  11. 11că voiavoĭa sa voru nemerinemerì. Dēci
  12. 12luară vētrila și veînreră înn-
  13. 13tru CrituCritū. 14NuNū amănatu
  14. 14eluelū, mai suflăsūflâ protivni-

LXXXVII page 87 of the manuscriptthe 1885 print, p. 88

  1. 1cucū văntuvăntū, cela ce’i e numelenūmele
  2. 2VrocnidonuVrocnidonŭ. 15Și răpită fufū
  3. 3corabiacorabïa de nunū putēpūtē se pro-
  4. 4tiviească-setivĭească-se văntuluivăntūlūi; dēderă-
  5. 5se, și purtațipūrtați eramueramū, 16și
  6. 6cursemucūrsemū pre lăîngă uū ostro-ōstro-
  7. 7vuvū, cela ce se chiamăchïamă ClavdiiClavdïi,
  8. 8și abiieaabïĭeà putumupūtūmū țiînrēțïînrē co-
  9. 9rabiiearabïĭea. 17E lulū luomuluōmū, agiutoriuagĭutorĭu
  10. 10aibănduaĭbăndu, corabiilecorabïile, teme-
  11. 11măndu-semăndu-se(!), cumucūmū se nu cadzăcad̦ă în Sir-
  12. 12tutū, spăndzurarăspănd̦urară vētrila,
  13. 13și așaașà purtațipūrtați eramueramū.
  14. 1418Foarte vihoriți noi, de-

LXXXVIII page 88 of the manuscriptthe 1885 print, p. 88

  1. 1măînrēța lepădare făceafăceà, 19și
  2. 2a treiatreĭa dzid̦i cucū ale (noastre) măînru
  3. 3vētrila corabiieicorabïiei lepădă-
  4. 4mumū, 20și nece soarele, nece stiea-stĭea-
  5. 5lele se iviră în multemūlte dziled̦ile.
  6. 6și cădzucăd̦ū frigufrigū nunū puținu.
  7. 7Dēci după aceaaceà luo-seluō-se nădējdieanădējdĭea
  8. 8toată a noastră, cumucūmū se nă măn-
  9. 9tuimutuimū noi. 21Și multumūltu
  10. 10nemăîncați fumufūmu. Atun-Atūn-
  11. 11ce stătustătū Pavelu priînprïîn mij-
  12. 12loculocū de ei și dzised̦ise: OÒ băr-
  13. 13bați! cădē-se se ascultațiascūltați
  14. 14meînre, cumucūmū se nunū văînslați

LXXXIX page 89 of the manuscriptthe 1885 print, p. 90

  1. 1diînntru CrituCritū și se nă izbi-
  2. 2mumū dosădirē aceasta și de-
  3. 3șerțieșerțïe. 22Și acmuacmū rogu-vărogū-vă,
  4. 4biînrebïînre se sufletațisūfletați, lepă-
  5. 5darē sufletelorusūfleteloru nece uruluūrulu
  6. 6nunū va fifì diîntrudïîntru voi, numainūmai
  7. 7corabiacorabïa. 23Că înntru ceasta
  8. 8noapte ’mi stătustătū înrainte
  9. 9înngerulu celuieaceluĭea ce’i slujescu,
  10. 1024de’mi grăigrăì: NuNū te tēme, Pavle!
  11. 11că înraintieaînraintĭea lulū chiesariuchïesarĭu ’ți
  12. 12se cade se stai, și adecă dă-
  13. 13ruirūì țiețïe dumnedzeudumned̦eu toți căți noa-
  14. 14tă cucū tiînre. 25Dēci cute-cūte-

XC page 90 of the manuscriptthe 1885 print, p. 90

  1. 1dzațid̦ați, bărbați, că credzucred̦u lu
  2. 2dumnedzeudumned̦eū, că așaașà va fifì, înn ce chi-
  3. 3pupū dzisă’mid̦isă’mi fufū. 26ÎntruÎntrū ostro-ōstro-
  4. 4vuvū oarecareleōarecarele cade-se noa-
  5. 5oō se cădemucădemū. 27Și ca a patra-
  6. 6sprădzēcesprăd̦ēce noapte fumufūmū
  7. 7purtațipūrtați noi întru gerure,
  8. 8și în miadzămïad̦ă noapte părupărù co-
  9. 9rabniciloru că se apro-
  10. 10piarăpïară la vriuvrĭu oō margire,
  11. 1128și măsurarămăsūrară geînrurē și
  12. 12aflară 20 de stăînjeni. Pu-Pū-
  13. 13ținelă se mutarămūtară; dēci mă-
  14. 14surarăsūrară rutesurūtesu și aflară

XCI page 91 of the manuscriptthe 1885 print, p. 92

  1. 115 stăînjeni. 29Temē-se, se nunū
  2. 2cumuvacūmūva cădemucădemū în locululocūlū cela
  3. 3didï înrainte, și diîn nasulunasūlū
  4. 4corabieeicorabïeei lepădară 4 că-
  5. 5tușitūși. Rugamu-năRūgamū-nă dzu-d̦ū-
  6. 6oō se fiefïe. 30E corabniciicorabnicïi cein-
  7. 7du să fugăfūgă diîndïîn corabiecorabïe,
  8. 8spăndzurarăspănd̦urară luînntriealūînntrĭea în mare,
  9. 9cucū părēre că diîndïîn nasu vremu
  10. 10cătușicătūși tiînnde. 31Dēci dzi-d̦i-
  11. 11se Pavelu sutașuluisūtașūlūi și
  12. 12voiniciloru: Se nu lăcui-lăcūi-
  13. 13re aceștieaaceștĭea în corabiecorabïe, voi a vă
  14. 14măntuimăntūì nunū putețipūteți. 32Și

XCII page 92 of the manuscriptthe 1885 print, p. 92

  1. 1atunceatūnce voiniciivoinicïi tăiearătăĭeară fu-
  2. 2înrē luînntrișoareeilūînntrișoareei, și lă-
  3. 3sară iaĭa se cadzăcad̦ă. 33Păînră vrē
  4. 4dzuod̦uō se fiefïe, ruga’irūgà’i Pave-
  5. 5lu toți se preemēscă hrană,
  6. 6grăiieagrăiĭeà: PatrusprădzēcePatrusprăd̦ēce dziled̦ile
  7. 7săntusăntū astă dzid̦i de căndu
  8. 8așteptați nemăîncați
  9. 9prebăndindu, nemică pree-
  10. 10mitumitū. 34Dēci reguregū voi se lu-lū-
  11. 11ați hrană, iasteĭaste amuamū cătră
  12. 12a voastră mantuiremantūire, și ne-
  13. 13ce uruiaūruĭa de voi păru diîndïîn ca-
  14. 14pupū nu’inū’i va cădē. 35DzicănduD̦icăndu

XCIII page 93 of the manuscriptthe 1885 print, p. 94

  1. 1așaașà, luolūō păinrepăìnre și bl(a)goda-
  2. 2rirì dumnedzeudumned̦eu între toți; frăînn-
  3. 3se și înncepuînncepū a măîncamăîncà. 36Măîn-
  4. 4găiară-segăĭară-se toți; dēci șieșïe ei
  5. 5luarălūară piștepisce. 37EraErà în corabiecorabïe
  6. 6276 de sufletesūflete; 38sătu-sătū-
  7. 7rară-se de măîncare și iușira-ĭușira-
  8. 8ră corabiacorabïa; lepădară grăulu
  9. 9în mare. 39Și deca fufū dzuod̦ūō, nunū
  10. 10cunoștieacūnoscĭeà pămăntulupămăntūlū; și săînru
  11. 11oarecareleōarecarele socotiieasocotïĭeà aibăndu
  12. 12ariră, înntr’ănsu svetuiră-sesvetūiră-se,
  13. 13se putiearepūtĭeare iasteĭaste, se scoață
  14. 14corabiacorabïa. 40Și anchira adu-

XCIV page 94 of the manuscriptthe 1885 print, p. 94

  1. 1rară și lepădară întru mare, de-
  2. 2preurăpreūră slăbiră fuînrilefūînrile căr-
  3. 3meloru; dēci rădicară vētri-
  4. 4la și suflasūflà ventișoru, și
  5. 5văslămuvăslămū la margiri. 41Dēci
  6. 6cădzumucăd̦ūmū în loculocū cucū năsipu,
  7. 7lăsară corabiieacorabïĭea; și nasulunasūlū amuamù
  8. 8opri-seōprì-se și stătustătū nelegă-
  9. 9înrată, iarăĭară cărma flăngē-
  10. 10se de grēța undeloruūndeloru. 42E svētulusvētūlū
  11. 11voiniciloru fufū, cumucūmū se uci-ūci-
  12. 12gă fugliifūglïi, se nunū neștiînrenescïînre
  13. 13noate, se scape. 43IarăĬară suta-sūta-
  14. 14șulușūlū vrē se petrēcă Pavelu, și

XCV page 95 of the manuscriptthe 1885 print, p. 96

  1. [sîmbătă a 7. săptămănă; în d̦ilele acēlē măntuiți.] [lucrarea]
  2. 1apărăapărâ svētulu loru. DziseD̦ise celo-
  3. 2ra ce potu nutanūtà, și sări-
  4. 3ră ainte la margiînri, 44ia-ĭa-
  5. 4ră alțiialțïi amuamù spre scăînndurē-
  6. 5le, iarăĭară uriiūrïi spre va(se) de cora-
  7. 6biebïe. Și așaașà fufū a se toți
  8. 7măntuimăntūì spre pămăînntu.
  9. 81Măntuiți fură ceieaceĭea de Pavelu
  10. 9diîndïîn corabiecorabïe. AtunceAtūnce înnțelē-
  11. 10seră, ostrovuluōstrovulu că Melentie’iMelentïe’i
  12. 11e numelenūmele. 2Și varvariivarvarïi fă-
  13. 12ceaceà nunū puținăpūțină noaonoaō miloste-
  14. 13nienïe. ApriînnserăAprïînnseră focu și
  15. 14făgăduiră toți noi, derep-
  16. [sfrășitūlū veînreriei]

XCVI page 96 of the manuscriptthe 1885 print, p. 96

  1. 1ce eraerà ploae și frigu. 3Gră-
  2. 2mădimădì Pavelu vițe de vievïe mul-mūl-
  3. 3te, de le puînrēpūînrē spre focu.
  4. 4OŌ năpărcă diîndïîn căldură eșieșì
  5. 5și mucicămūcĭcâ măînra lui. 4Dēci de-
  6. 6ca vădzurăvăd̦ură varvariivarvarïi spăndzu-spănd̦u-
  7. 7răndu șarpele de măînra luilūi,
  8. 8grăiiagrăiĭà uruluūrulu cătră alaltualaltū:
  9. 9totu ucigătoriuūcigătorĭu iasteĭaste
  10. 10omuluōmūlū acesta, cela ce măn-
  11. 11tuituì noi de mare; osăndaōsănda
  12. 12a vievïe nunū lu lăsălăsâ. 5E eluelū scu-scū-
  13. 13turătūrâ șarpele în focu,
  14. 14și nu chinuichinuì nemică reureū.

XCVII page 97 of the manuscriptthe 1885 print, p. 98

  1. 16E ei așteptaașteptà eluelū că se va apriînn-
  2. 2de și va cădē de năprasnă
  3. 3mortu. De multemūlte acela a-
  4. 4șteptăndu lu și prăvindu, și
  5. 5nemică reureū întru elu n’aun’aū
  6. 6fostufostū, prēfēceră-se,
  7. 7înndoiră-se și grăiieagrăiĭeà, dumnezeu
  8. 8acela a fifì. 7Și diînpregiuruludïînpregĭurulu
  9. 9loculuilocūlūi aceluiaacelūĭa eraerà 500 sate
  10. 10înntăiulu(i)înntăĭulu(i) ostrovuluiōstrovūlūi ce’i eraerà
  11. 11numelenūmele PopliieaPoplïĭea, carele
  12. 12preimipreimì noi, și înn trei dzi-d̦i-
  13. 13le soțu cucū măînndriemăînndrïe nă uspă-ūspă-
  14. 14tătâ. 8Dēci fufū tatălu lulū PopliePoplïe

XCVIII page 98 of the manuscriptthe 1885 print, p. 98

  1. 1de miațămïață și de apa trăndu-
  2. 2luilūi lăînngedu. Dēci Pavelu
  3. 3înntrăînntrâ cătră eluelū, și se rugărūgâ,
  4. 4sprisprï înnsu puse’șipūse’și măînrule sale,
  5. 5și vendecăvendecâ elu. 9Aceasta
  6. 6fufù, și alalți ciînrecïînre avē lăînn-
  7. 7gedziged̦i înntru ostrovuōstrovu,
  8. 8urdiraūrdirà și se veînndecaveînndecà, 10cei
  9. 9ce șișì cucū multemūlte ciînsticïînsti
  10. 10ciînnstirăcïînnstiră noi și scotieascotĭeà
  11. 11de’i puînrēpūînrē ce eraerà spre opuōpu.
  12. 1211Dēci dupădūpă trei luînrilūînri înn-
  13. 13trămutrămū înntru corabiecorabïe și
  14. 14ernămuernămū înntru ostrovuluōstrovūlū Ale-

XCIX page 99 of the manuscriptthe 1885 print, p. 100

  1. 1csăndrescucsăndrescū și parasima
  2. 2DioscoruDiōscoru. 12Și văînslămu-văînslămū-
  3. 3nă întru SiracusiaSiracūsïa. Dēci pre-
  4. 4băndibăndì înn trei dziled̦ile. 13De acieacïe
  5. 5încungiurămuîncūngĭurămū și viînremuvïînremu
  6. 6înntru RighiaRïghïa, și după oō dzid̦i
  7. 7suflăsūflâ AustruAūstru, a doaodoaō dzid̦i
  8. 8viînremuviînremū întru PotioluPotiōlu,
  9. 914iuoĭuō aflămuaflămū frațiifrațïi și ru-rū-
  10. 10gați f(u)muf(ū)mū de ei se lăcui-lăcūi-
  11. 11mumū în 7 dziled̦ile și așaașà verimu
  12. 12înntru RimuRimū. 15Și acieacïe fra-
  13. 13țiițïi audzirăaūd̦iră de noi și eși-
  14. 14ră întruîntrū tăînpirulu nostru păîn-

C page 100 of the manuscriptthe 1885 print, p. 100

  1. 1ră la trăgulutrăgūlū Apieei și Trei
  2. 2Cărmari. Ei vădzurăvăd̦ūră Pavelu și
  3. 3blagodariră dumnedzeudumned̦eu, și pre-
  4. 4emiemì cutedzarecūted̦are. 16Și deca
  5. 5viînremuviînremū înntru RimuRimū, suta-sūta-
  6. 6șulușūlū pridădipridădì fugliifūglïi lulū vo-
  7. 7ivodu, e lulū PaveluPavelū dzised̦ise, se
  8. 8prebăndēscă de siînresïînre, ferin-
  9. 9du lu eluelū voiniciivoinicïi.

How much needed looking up#

    The passage has 1,088 words. The list below explains 149 of them, in all their forms: 478 occurrences, or 44% of the text.

    The same story in three translations: the codex, 1648 and 1688#

    Beside the text of the codex, Sbiera printed the same verses from the Bălgrad New Testament (Alba Iulia, 1648) and from the Bucharest Bible (1688), in his own Latin-letter transcription. The codex translates a Church Slavonic book of the Apostles whose exact model is not known. The Bălgrad New Testament was made chiefly from Theodore Beza's Latin version, compared with the Greek text, the Vulgate, the Slavonic Bible of Ostrog and Gáspár Károlyi's Hungarian Bible. For the New Testament, the Bucharest Bible took over most of the Bălgrad text, revised by the brothers Radu and Șerban Greceanu.

    The differences show best in the things on board:

    The thingThe codex16481688
    the anchors Acts 27:29cătușimățefïară
    the front of the ship Acts 27:41nasulupisculŭpisculŭ
    what they threw into the sea Acts 27:38grăuluhranahrana
    the storm wind Acts 27:14Vrocnidonuev̄roclidonŭviforulŭ lui evrosŭ
    what they throw out on the third day Acts 27:19vētrilaunēlteleūnēltele
    the weather, after the days without sun Acts 27:20friguvicolŭviforŭ
    the sea they drift on Acts 27:27gerureadriaadrïĭea
    the name of the island Acts 28:1Melentiemilitŭmeletì
    the snake Acts 28:3năpărcăviperevipere
    the fever of Poplie's father Acts 28:8miațăfrigurifriguri
    the Three Taverns, on the road to Rome Acts 28:15Trei Cărmaritrei crăcĭmetrei cîrcĭume
    the man guarding Paul Acts 28:16voiniciivitēzŭoștēnŭ
    All 60 verses, in the three translations and in English

    Acts 27:1

    Codex of VoronețȘi ca giudecatu fu se nutămu noi înntru Italia, pridădiră Pavelu și alții oarecarii fugli sutașului celuia ce’i era numele Iuliu, gloateei sevastiiasca.

    Bălgrad, 1648Ĭarî dēca fù rănduitî noaō să vănslămŭ în Italïĭea, dēderî pre pavelŭ și pre alți legațŭ sutașului, anume Iulie de în șirēgulŭ înpăratului.

    Bucharest, 1688Ĭară după ce s’au alesŭ ca să mērgemŭ noi în ïtalïĭea, dà pre pavelŭ și pre alțïi oare carïi legați la ūnŭ sutașŭ pre nume ïulïe, alŭ cētei sevastisŭ.

    In EnglishAnd when it was decided that we should sail for Italy, they handed Paul and some other prisoners over to a centurion named Julius, of the Sebastian, that is Augustan, cohort.

    Acts 27:2

    Codex of VoronețȘi înntrămu înntru curabia Adramitēscă. Vrēmu se nutămu întru locurele (A)siești. Văînslămu, și era cu nnoi Aristarhu Machid(o)nēnulu di în Solunu.

    Bălgrad, 1648Și suindu-ne în corabïĭea de în adramiteĭu, vrăndŭ să vănslămŭ pre lăngî țănutulŭ asieĭ, ne slobozimŭ, fïindŭ cu noi aristarhŭ machedonŭ de în solunŭ.

    Bucharest, 1688Și întrîndŭ în corabïe dela adramitŭ vrîndŭ să mērgă la locurile lui dela asïĭea, purcēsemŭ fïindŭ înpreună cu noi, arestarhu machidonēnul dela solonŭ.

    In EnglishWe boarded a ship of Adramyttium. We meant to sail for the places of Asia. We set out, and with us was Aristarchus, a Macedonian from Thessalonica.

    Acts 27:3

    Codex of VoronețIară întru altă sosimu întru Sidonu. Omuiubire Iulie lu Pavelu făcea, dzise cătră soți(i) ce era merși, prilejire se’i nemerēscă.

    Bălgrad, 1648Ĭarî a doaō zi agĭunsemŭ în sidona, ĭarî Iulïe cu mare cinste țïindŭ pre pavelŭ, îngăduì să mērgî la priĭeatini să’lŭ grijascî.

    Bucharest, 1688Și adōa zi nēmŭ pogorîtŭ la sidōnŭ, și cu ĭubire omenēscă ïulïe lui pavelŭ arătîndu-se, poruncì la prïĭeateni mergîndŭ să’l grijască.

    In EnglishThe next day we reached Sidon. Julius treated Paul kindly: he told the companions who had gone that he should be cared for.

    Acts 27:4

    Codex of VoronețDēci de acolo văînslămu și trecumu în Chipru, derepce era văntulu într’alēnu.

    Bălgrad, 1648Și de acolò purcezăndŭ vănslămŭ în chipru, pentru că ne erà vănturele înprotivî.

    Bucharest, 1688Și de acolō purcegîndŭ amŭ trecutŭ pre suptŭ chiprosŭ, pentru că vînturile erà înpotrivă.

    In EnglishFrom there we put to sea and crossed to Cyprus, because the wind was against us.

    Acts 27:5

    Codex of VoronețGerurē Chilichiască și Pamfiliiasca nutămu. Dēci deștiînnsemu înntru Mir(a) Lichiiasca,

    Bălgrad, 1648Și mērsemŭ pre marē chilichïei și pamfiliei, sosimŭ în mvra ōrașulŭ lichiei.

    Bucharest, 1688Și genunē cē despre chilichïĭea și panfilïĭea trecîndu-ō, nēmŭ pogorîtŭ la mira lichïei.

    In EnglishWe crossed the deep off Cilicia and Pamphylia and came down to Myra, in Lycia.

    Acts 27:6

    Codex of Voronețși acie află sutașulu corabie Alecsăndrēscă cē ce nuta întru Italia, și puse-nă înntru ia.

    Bălgrad, 1648Și acolò aflăndŭ sutașulŭ ō corabie dela alecsandrïĭea vănslăndŭ în Italiĭea, ne băgî într’ănsa.

    Bucharest, 1688Și acolō aflîndŭ sutașulŭ corabïe alecsandrinēscă, mergîndŭ în ïtalïĭea, nēu băgatŭ pre noi într’însa.

    In EnglishThere the centurion found a ship of Alexandria bound for Italy and put us aboard.

    Acts 27:7

    Codex of VoronețÎnntru multe dzile căteliînru nutăndu, abia fumu înntru Ch(ni)du, că nu nă lăsa noi văntulu. Dēci nutămu în Critu, și ceiea diînntru Salmonu

    Bălgrad, 1648Ĭarî în multe zile vănslăndŭ cătinelŭ, și abiĭea sosimŭ lăîngî cnida, ne lăsăndŭ pre noi văntulŭ, vănslămŭ în critŭ lăîngî Salmōnŭ.

    Bucharest, 1688Și în cîtevà zile începuĭu mergîndŭ, și abïĭeà sosindŭ spre senidōsŭ ne lăsîndŭ pre noi vîntulŭ amŭ trecutŭ pre lîngă critŭ despre salmoni.

    In EnglishFor many days we sailed slowly and barely reached Cnidus, for the wind would not let us on. Then we sailed for Crete, and in the parts off Salmone

    Acts 27:8

    Codex of Voronețabia alēsemu margirē. Dēci veînrimu în loculu cela ce se chieamă Bura-pristaniște, iuo e aproape de cetatiea Lasieei.

    Bălgrad, 1648Și abiĭea trecăndŭ pre lăngî ĭea, venimŭ la ūnŭ lōcŭ ce’lŭ chïamî vadŭ bunŭ, de carele erà aproape ōrașulŭ lasiei.

    Bucharest, 1688Și abïĭeà abătîndu-ne de la ĭea, venit’amŭ la ūnŭ locŭ oarecarele ce să chïemà bune vaduri, lîngă care aproape erà cetatē laséa.

    In Englishwe could barely make out the shore. Then we came to the place called Good Haven, near the city of Lasea.

    Acts 27:9

    Codex of VoronețȘi multă vrēme trecu, fiindu săblazn(ă) nutariei, derepce postulu era amu veînritu, și se ruga Pavelu,

    Bălgrad, 1648Ĭarî multî vrēme trecăndŭ, și fïindŭ vănslarē cu perire, pentru că șì postulŭ trecuse: îndemnà’i pavelŭ.

    Bucharest, 1688Și cîtăva vrēme trecîndŭ, și fïindŭ mērgerē pre apă cu primejdïe, pentrucă șì postulŭ trecuse, îni învățà pavelŭ.

    In EnglishMuch time had passed and sailing had become dangerous, for the fast had now come; and Paul pleaded,

    Acts 27:10

    Codex of Voronețgrăiiea loru: Bărbați! vădzu, cumu cu înputare și cu multă deșerție nu numai tarului și corabieei, ce și sufleteloru noastre va se fie nutarē.

    Bălgrad, 1648Grăindŭ lōrŭ, bărbațilorŭ, văzŭ că cu dosadî, și cu multî pagubî, nu numai a povărăei și a corabïei, ce șì capetelorŭ noastre va să fïe vănslarē.

    Bucharest, 1688Zicîndŭ lorŭ bărbați văzu că cu dosadă și multă pagubă nu numai a povărïi și a corabïei, ce șì a sufletelorŭ noastre va fì mērgerē.

    In Englishsaying: Men! I see that this voyage will bring trouble and great loss, not only to the cargo and the ship, but to our lives as well.

    Acts 27:11

    Codex of VoronețSutașulu crămacii și nafticii asculta mai vrătosu de cēliea de Pavelu grăitele.

    Bălgrad, 1648Ĭarî sutașulŭ pre crămacĭŭ și pre corăbïïearĭu ascultà mai vărtosŭ de cătŭ cuvintele lui pavelŭ.

    Bucharest, 1688Ĭară sutașulŭ de cărmacĭu și de corăbïĭeari ascultà mai multŭ, de cîtŭ cēlē ce să grăiĭeà de pavelŭ.

    In EnglishBut the centurion listened to the helmsman and the seaman more than to what Paul said.

    Acts 27:12

    Codex of VoronețNu buînră pristaniște cătră ernare, corabnicii sfătuiră-se, cumu se văînsledze de acie, doară voru putiea cumuva agiuînnge în Finichiiea, cumu se ernieadze în pristaniștē Critului, ce căuta spre Liva și cătru Horu.

    Bălgrad, 1648Și ne fïindŭ vadulŭ bunŭ a ernà mulți făcē sfatŭ să purceazî șì de acolē, cumŭ dēre putē să agĭungì în finichiĭea să ernēze la vadulŭ crituluĭ, carele cautî cătrî liva și cătrî horŭ.

    Bucharest, 1688Și netocmitŭ bine fïindŭ vadulŭ de ernatecŭ, mai mulți făcură sfatŭ să purcēză șì de acolō, ca de vorŭ putē ajungîndŭ la finica să ernēze, vadulŭ critului văzîndŭ ce ĭeaste spre amïază zi, și spre hōrŭ.

    In EnglishAs the harbour was not fit for wintering, the sailors agreed to leave it, in the hope of somehow reaching Phoenix and wintering there, a harbour of Crete that looks toward the winds called Liva and Hor.

    Acts 27:13

    Codex of VoronețSuflă Austrulu; părē-lă că voia sa voru nemeri. Dēci luară vētrila și veînreră înntru Critu.

    Bălgrad, 1648Ĭarî suflăndŭ austru, părăndu-le lōrŭ, că vorŭ isprăvì voĭea lōrŭ lăsăndu-sî de în assonŭ vănslarî în crvtŭ.

    Bucharest, 1688Ĭară bătîndŭ austrulŭ părîndu-le că au nemeritŭ sfatulŭ lorŭ lăsîndŭ pre ason mergē spre critŭ.

    In EnglishThe south wind began to blow; they thought they would have their way. They took up the sail and came to Crete.

    Acts 27:14

    Codex of VoronețNu amănatu elu, mai suflă protivnicu văntu, cela ce’i e numele Vrocnidonu.

    Bălgrad, 1648Ĭarî nu preste multî vrēme să lovì întru ĭea văntŭ cu vihorŭ, carele se chïamî ev̄roclidonŭ.

    Bucharest, 1688Ĭară nu după multă vrēme lōvì asupra ei vîntŭ cela ce’i zicŭ tifonicōs, ce să chïamă viforulŭ lui evrosŭ.

    In EnglishNot long after, a contrary wind blew, the one called Vrocnidon.

    Acts 27:15

    Codex of VoronețȘi răpită fu corabia de nu putē se protiviească-se văntului; dēderăse, și purtați eramu,

    Bălgrad, 1648Și răpì corabïĭea și neputăndŭ mērge spre văntŭ, slobozirî-ō văntului și ne ducē.

    Bucharest, 1688Și hrăpindu-se cōrabïĭea, și neputîndŭ să stē înpotriva vîntului, slobozindu-ne ne ducēmŭ.

    In EnglishThe ship was seized and could no longer stand against the wind; we gave way and were carried along.

    Acts 27:16

    Codex of Voronețși cursemu pre lăîngă u ostrovu, cela ce se chiamă Clavdii, și abiiea putumu țiînrē corabiiea.

    Bălgrad, 1648Și ducăndu-ne într’unŭ ōstrovŭ micŭ ce să chïamà clavdie, abïĭea ō putumŭ apucà luntrē.

    Bucharest, 1688Și la ūnŭ ōstrovŭ oare carele supuindu-ne, ce să chemà clavdisŭ, abïĭeà amŭ pututŭ de am prinsŭ barca.

    In EnglishWe ran past an island called Clavdii and could barely hold the ship.

    Acts 27:17

    Codex of VoronețE lu luomu, agiutoriu aibăndu, corabiile, tememăndu-se, cumu se nu cadză în Sirtu, spăndzurară vētrila, și așa purtați eramu.

    Bălgrad, 1648Carē trăgăndu-ō în corabie, cu măestrie agĭutorà-se înpregĭurăndŭ corabïĭea, temăndu-ne să nu cad̦î în vr’unŭ lōcŭ cu năroĭu, slobozirî vētrilele și așĭeà mergē.

    Bucharest, 1688Carē rădicîndu-ō cu ajutorĭuri să trebuĭeà încingîndŭ corabïĭea, și temîndu-se ca să nu cază în sōrbu, slobozindŭ vētrila așà să purtà.

    In English“And we took it, having help, the ships”: so the codex has it. Fearing they would fall into the Syrtis, they lowered the sail and so we were carried along. The other two translations say that they hauled the boat up and girded the ship.

    Acts 27:18

    Codex of VoronețFoarte vihoriți noi, demăînrēța lepădare făcea,

    Bălgrad, 1648Ĭarî aruncăndu-ne farte tare de vicolŭ, a doaō zi făcurî pagubî.

    Bucharest, 1688Și vîrtosŭ viforîndu-ne noi a doaō zi lepădare făcē.

    In EnglishAs we were hard beaten by the storm, in the morning they threw things overboard,

    Acts 27:19

    Codex of Voronețși a treia dzi cu ale (noastre) măînru vētrila corabiiei lepădămu,

    Bălgrad, 1648Și a treĭea zi noi cu mănile noastre lepădămŭ unēltele corabïei.

    Bucharest, 1688Și a treĭea zi cu mînile noastre ūnēltele corabïei amŭ lepădatŭ.

    In Englishand on the third day we threw out the ship's sail with our own hands.

    Acts 27:20

    Codex of Voronețși nece soarele, nece stiealele se iviră în multe dzile. și cădzu frigu nu puținu. Dēci după acea luo-se nădējdiea toată a noastră, cumu se nă măntuimu noi.

    Bălgrad, 1648Ĭarî căndŭ nu s’are arătà nece soarele nece stēlele în multe zile, și fïindŭ vicolŭ mare, dēcïi să luase toatî nădējdē vïețïi noastre.

    Bucharest, 1688Nici soarele nici stēlele văzîndu-se preste multe zile, și viforŭ nu puținŭ fïindu-ne asupră, deci să luase toată nădējdē de a ne mîntuì noi.

    In EnglishFor many days neither the sun nor the stars appeared, and a hard cold set in. After that all our hope of being saved was taken away.

    Acts 27:21

    Codex of VoronețȘi multu nemăîncați fumu. Atunce stătu Pavelu priîn mijlocu de ei și dzise: O bărbați! cădē-se se ascultați meînre, cumu se nu văînslați diînntru Critu și se nă izbimu dosădirē aceasta și deșerție.

    Bălgrad, 1648Și flămănzindŭ multŭ, atuncē stăndŭ pavelŭ în mijloculŭ lōr, zise, au vrutŭ trebuì ō bărbaților ascultăndŭ pre mine să nu purcēdemŭ de în critŭ, și a încungĭurà aceastî dosadî și pagubî.

    Bucharest, 1688Și multă flămînzïe fïindŭ, atuncē stîndŭ pavelŭ în mijlocul lōrŭ zise, cădē-se ō bărbațilorŭ ascultîndŭ pre mine, să nu purcēdemŭ dela critŭ, și a dobîndì dosada aceasta și paguba.

    In EnglishWe had long gone without food. Then Paul stood among them and said: O men! you should have listened to me and not sailed from Crete; we would have been spared this trouble and loss.

    Acts 27:22

    Codex of VoronețȘi acmu rogu-vă, biînre se sufletați, lepădarē sufleteloru nece urulu nu va fi diîntru voi, numai corabia.

    Bălgrad, 1648Ĭatî șì acumŭ rōgŭ pre voi, să fițŭ cu inimî bunî, că perire nu va fì nece a unui sufletŭ de ìn voi, ce numai corabïi.

    Bucharest, 1688Și acum învățŭ pre voi a fì cu bună voe, pentru că lepădare de sufletŭ nici ūna nu va fì dentru voi afară denŭ corabïe.

    In EnglishAnd now I ask you to take heart: not one of you will lose his life, only the ship will be lost.

    Acts 27:23

    Codex of VoronețCă înntru ceasta noapte ’mi stătu înrainte înngerulu celuiea ce’i slujescu,

    Bălgrad, 1648Că’mi stătù înnainte într’aceastî noapte îngerulŭ lui dumnezăŭ alŭ căruĭea săntŭ eu, căruĭea’i șì slujescu.

    Bucharest, 1688Pentru că au venitŭ la mine în noaptē aceasta îngerulŭ lui dumnezău, alŭ căruĭea sîntŭ, căruĭea șì slujăscŭ.

    In EnglishFor this night there stood before me the angel of the One I serve

    Acts 27:24

    Codex of Voronețde’mi grăi: Nu te tēme, Pavle! că înraintiea lu chiesariu ’ți se cade se stai, și adecă dărui ție dumnedzeu toți căți noată cu tiînre.

    Bălgrad, 1648Zicăndŭ, nu te tēme pavle, înnaintē înpăratului trebue să stai, și ĭatî, dăruit’au ție dumnezău pre tōți carïi vănslî cu tine.

    Bucharest, 1688Zicîndŭ nu te tēme pavle, la chesarĭu trebue a stà tu de față, și ĭată ’ț’au dăruitŭ țïe dumnezău, pre toți ceĭea ce mergŭ cu tine.

    In Englishand said to me: Do not be afraid, Paul! you must stand before Caesar; and see, God has given you all who sail with you.

    Acts 27:25

    Codex of VoronețDēci cutedzați, bărbați, că credzu lu dumnedzeu, că așa va fi, înn ce chipu dzisă’mi fu.

    Bălgrad, 1648Dereptŭ acēĭea fițĭ cu inimî bunî bărbațilōrŭ, cred̦ŭ lui dumnezău că așĭeà va fì cumŭ ’mi-au grăitŭ mie.

    Bucharest, 1688Pentru acēĭea fiți cu bunŭ suflet bărbaților, pentru că crezu în dumnezău, că așà va fì în ce chip ’mï-au grăitŭ mïe.

    In EnglishSo take courage, men, for I believe God that it will be just as I was told.

    Acts 27:26

    Codex of VoronețÎntru ostrovu oarecarele cade-se noao se cădemu.

    Bălgrad, 1648Și într’unŭ ōstrovŭ trebuĭeasce noaō să cădemŭ.

    Bucharest, 1688Și la ōare care ōstrov trebue să cădemŭ noi.

    In EnglishWe must run upon some island.

    Acts 27:27

    Codex of VoronețȘi ca a patrasprădzēce noapte fumu purtați noi întru gerure, și în miadză noapte păru corabniciloru că se apropiară la vriu o margire,

    Bălgrad, 1648Și venindŭ a patrasprăd̦ēce noapte, vănslăndŭ noi în adria, pre la mïazî noapte, le părù corabiĭearilōrŭ că să apropiè la vr’unŭ țănutŭ.

    Bucharest, 1688Și dēca a patrusprăzēce noa(p)te să făcù, pornindu-ne noi în adrïĭea, la mïezul nopțïi socotïĭeà corăbïĭearïi a să apropïĭeà de ei oare care țară.

    In EnglishOn the fourteenth night that we were carried over the deep, about midnight, the sailors thought they were drawing near some shore,

    Acts 27:28

    Codex of Voronețși măsurară geînrurē și aflară 20 de stăînjeni. Puținelă se mutară; dēci măsurară rutesu și aflară 15 stăînjeni.

    Bălgrad, 1648Și slobozindŭ măsura aflarî stănjăni doaōzeci, și mai mērsărî puținelŭ, și ĭarî slobozindu măsura, cincisprăzēce stăînjăni.

    Bucharest, 1688Și cercîndŭ aflară stînjăni, 20, și puținelŭ depărtîndu-se, și ĭarășĭ slobozindŭ af(l)ară stînjăni cincisprăzēce.

    In Englishand they sounded the deep and found 20 fathoms. They moved on a little, sounded again and found 15 fathoms.

    Acts 27:29

    Codex of VoronețTemē-se, se nu cumuva cădemu în loculu cela di înrainte, și diîn nasulu corabieei lepădară 4 cătuși. Rugamu-nă dzuo se fie.

    Bălgrad, 1648Temăndu-sî să nu cumvà cazî în vr’unŭ lōcŭ prundosŭ, de în piscŭ aruncăndŭ patru mățe pohtiĭeá să fie zuō

    Bucharest, 1688Și temîndu-ne ca nu cîndai în lōcuri aspre să cădemŭ, denŭ fundŭ aruncîndŭ patru fïară, să rugà să să facă zïō.

    In EnglishFearing we might strike the place ahead, they dropped four anchors from the nose of the ship. We prayed for day to come.

    Acts 27:30

    Codex of VoronețE corabnicii ceindu să fugă diîn corabie, spăndzurară luînntriea în mare, cu părēre că diîn nasu vremu cătuși tiînnde.

    Bălgrad, 1648Ĭarî corăbïĭearïi să ispitiĭeà să fugî de în corabie, și slobozirî luntrița în mare, pre suptŭ cumpătŭ cumŭ arî vrē să sloboazî mățele de în piscŭ.

    Bucharest, 1688Și corăbïĭearïi cercîndŭ să fugă denŭ vas, și slobozindŭ barca în mare, cu prilejŭ adecă, că denŭ piscŭ vor să întinză fïară.

    In EnglishBut the sailors, seeking to flee the ship, lowered the boat into the sea, on the pretext of laying out anchors from the nose.

    Acts 27:31

    Codex of VoronețDēci dzise Pavelu sutașului și voiniciloru: Se nu lăcuire aceștiea în corabie, voi a vă măntui nu puteți.

    Bălgrad, 1648Zise dereptŭ acēĭea pavelŭ sutașului și vitējilōrŭ, să nu vor rămănē aceștē în corabïe, voi nu vețĭ putē măntuì-vî.

    Bucharest, 1688Zise pavelŭ sutașului, și ōștēnilorŭ de nu vorŭ rămînĭeà aceștē în vas voi să scăpați nu vețĭ putĭeà.

    In EnglishThen Paul said to the centurion and the soldiers: Unless these men stay in the ship, you cannot be saved.

    Acts 27:32

    Codex of VoronețȘi atunce voinicii tăieară fuînrē luînntrișoareei, și lăsară ia se cadză.

    Bălgrad, 1648Atunci vitējïi tăĭeară funile luntrei și ō lăsarî să cazî.

    Bucharest, 1688Atuncē ōștēnïi tăĭară funile barcïi, și ō lăsară pre ĭea de căzù.

    In EnglishThen the soldiers cut the ropes of the little boat and let it fall.

    Acts 27:33

    Codex of VoronețPăînră vrē dzuo se fie, ruga’i Pavelu toți se preemēscă hrană, grăiiea: Patrusprădzēce dzile săntu astă dzi de căndu așteptați nemăîncați prebăndindu, nemică preemitu.

    Bălgrad, 1648Și într’acēĭea făcăndu-sî zuō, pavelŭ rugà pre tōți să mănănce bucate, zicăndŭ, că’i a patrasprăzēcē zi astăzi de căndŭ așteptăndŭ, trăimŭ nemăncațĭ, și nemică luînndŭ.

    Bucharest, 1688Ĭară pănă ūnde vrĭeà să să facă zïō, rugà pavelŭ pre toți, să ĭea de mîncatŭ zicîndŭ, patrusprăzēce zile astăzi așteptîndŭ nemîncați sîntețĭ nemică gustîndŭ.

    In EnglishUntil day was about to break, Paul begged them all to take food, saying: Today is the fourteenth day that you have waited without eating, having taken nothing.

    Acts 27:34

    Codex of VoronețDēci regu voi se luați hrană, iaste amu cătră a voastră mantuire, și nece uruia de voi păru diîn capu nu’i va cădē.

    Bălgrad, 1648Dereptŭ acēĭea rōgŭ pre voi să luați bucate, că aceasta ĭeaste de măntuirē voastrî, și nece ūnuĭea de voi nece ūnŭ păru de în capŭ nu’i va cădē.

    Bucharest, 1688Pentru acēĭea rōgŭ pre voi să luați de mîncatŭ, pentru că aceasta spre mîntuirē voastră ĭeaste, pentru că nice ūnuĭea dentru voi părŭ denŭ capŭ va cădē.

    In EnglishSo I beg you to eat, for it is for your rescue; not a hair will fall from the head of any of you.

    Acts 27:35

    Codex of VoronețDzicăndu așa, luo păinre și bl(a)godari dumnedzeu între toți; frăînnse și înncepu a măînca.

    Bălgrad, 1648Și zicăndŭ acēstē, luō păine, și dēde harŭ lui dumnezău înnaintē tuturorŭ, și frăngăndŭ începù a măncà.

    Bucharest, 1688Și zicîndŭ acēstē, și luînndŭ pîine mulțimì lui dumnezău înnaintē tuturorŭ, și frîngîndŭ începù a mîncà.

    In EnglishHaving said this, he took bread, gave thanks to God before them all, broke it and began to eat.

    Acts 27:36

    Codex of VoronețMăîngăiară-se toți; dēci șie ei luară piște.

    Bălgrad, 1648Ĭarî tuturorŭ mai vïindu-le inimî, și luarî șì ei de măncarî.

    Bucharest, 1688Și cu bună voe făcîndu-se toți, și ei au luatŭ de mîncatŭ.

    In EnglishAll took courage and they too took food.

    Acts 27:37

    Codex of VoronețEra în corabie 276 de suflete;

    Bălgrad, 1648Și erà în corabie de tōți, doaō sute și șaptezeci și șase de suflete.

    Bucharest, 1688Și eramŭ în corabïe, toate sufletele, 276.

    In EnglishThere were 276 souls in the ship.

    Acts 27:38

    Codex of Voronețsăturară-se de măîncare și iușirară corabia; lepădară grăulu în mare.

    Bălgrad, 1648Ĭarî dēca să săturarî de bucate, ūșurarî corabiĭea, aruncăndŭ hrana în mare.

    Bucharest, 1688Și săturîndu-se de mîncare, ĭușorà corabïĭea, lepădîndŭ hrana în mare.

    In EnglishThey ate their fill and lightened the ship: they threw the wheat into the sea.

    Acts 27:39

    Codex of VoronețȘi deca fu dzuo, nu cunoștiea pămăntulu; și săînru oarecarele socotiiea aibăndu ariră, înntr’ănsu svetuiră-se, se putieare iaste, se scoață corabia.

    Bălgrad, 1648Și cănd fù zuō pămăntulŭ nu’lŭ cunoscē: darî socotiĭeà ūnŭ sănŭ, avăndŭ țărmure, în carele socotïĭeà, dēre pute să ūrnēscî corabiĭea.

    Bucharest, 1688Ĭară cîndŭ s’aŭ făcutŭ zïō, pămîntulŭ nu’lŭ cunoscĭeà, ĭară socotïĭeà ūnŭ piscŭ avîndŭ țĭearmure la carele sfătuiră de vorŭ putĭeà să înpingă corebïĭea.

    In EnglishWhen day came, they did not know the land; but they made out a bay with a sandy beach and agreed to run the ship ashore there, if it could be done.

    Acts 27:40

    Codex of VoronețȘi anchira adurară și lepădară întru mare, depreură slăbiră fuînrile cărmeloru; dēci rădicară vētrila și sufla ventișoru, și văslămu la margiri.

    Bălgrad, 1648Și trăgăndŭ susŭ mățele slobozirî-ō mărïi, și slăbirî funile cărmelor, și rădicăndŭ vētrila cătrî suflarē văntului siliĭeà la țărmure.

    Bucharest, 1688Și rădicîndŭ fïarăle le sloboziră în mare, și slăbiră jugurile cîrmeloru, și rădicîndŭ vētrila den frunte, silïĭeà despre țărmure.

    In EnglishThey gathered the anchors and left them in the sea, and at the same time loosened the ropes of the rudders; then they raised the sail to the breeze and made for the shore.

    Acts 27:41

    Codex of VoronețDēci cădzumu în locu cu năsipu, lăsară corabiiea; și nasulu amu opri-se și stătu nelegăînrată, iară cărma flăngēse de grēța undeloru.

    Bălgrad, 1648Ĭarî nemerindŭ în lōculŭ a doaō mări să înprinse corabiĭea, și pisculŭ de nainte să înplăntî și stà neclătitî, ĭarî partē de îndărăptŭ să rumpē de tăriĭea ūndelōrŭ.

    Bucharest, 1688Și căzîndŭ în locŭ cu doaō mări, dēderă la ūscatŭ vasulŭ, și pisculŭ denŭ nainte înplîntîndu-se, rămase neclătită, ĭară fundulŭ să rumpĭeà de sila valurilorŭ.

    In EnglishWe struck a sandy place and they left the ship there; the nose stuck fast and stood unmoved, while the stern was breaking under the weight of the waves.

    Acts 27:42

    Codex of VoronețE svētulu voiniciloru fu, cumu se ucigă fuglii, se nu neștiînre noate, se scape.

    Bălgrad, 1648Ĭarî sfatulŭ vitējilorŭ le erà să ōmoarî pre cei prinși, ca să nu înnoate cineva și să scape.

    Bucharest, 1688Ĭară ōștēnïi sfatŭ făcură ca pre cei legați să’i ōmoară, ca nu cîndai vre unulŭ înnotîndŭ va scăpà.

    In EnglishThe soldiers' plan was to kill the prisoners, so that none might swim off and escape.

    Acts 27:43

    Codex of VoronețIară sutașulu vrē se petrēcă Pavelu, și apără svētulu loru. Dzise celora ce potu nuta, și săriră ainte la margiînri,

    Bălgrad, 1648Ĭarî sutașulŭ vrăndŭ să’lŭ scutēscî pre pavelŭ, ōprï’i de sfatulŭ lōrŭ, și poruncì celora ce potŭ înnotà să să sloboazî întăĭu să ĭasă la pămăntŭ.

    Bucharest, 1688Ĭară sutașulŭ vrîndŭ să mîntuĭască pre pavelŭ, ōprì pre ei de sfatŭ și poruncì pre ceĭea ce vorŭ putĭeà, să înnoate să să sloboază, întîĭu la pămîntŭ, ca să ĭasă șì ceĭealalți.

    In EnglishBut the centurion, wanting to bring Paul through, stopped their plan. He ordered those who could swim to jump first and get to the shore,

    Acts 27:44

    Codex of Voronețiară alții amu spre scăînndurēle, iară urii spre va(se) de corabie. Și așa fu a se toți măntui spre pămăînntu.

    Bălgrad, 1648Ĭarî alalți, ūnïi pre scănduri, alțïi pre frănturi de în corabie, și fù așà de eșirî toțŭ la pămăntŭ în pace.

    Bucharest, 1688Pre ūnïi pre scînduri, și pre alțïi pre ūnele denŭ ale corăbïei, și așà făcură toți de scăpară la pămîntŭ.

    In Englishand the rest, some on planks, some on pieces of the ship. And so all came safe to land.

    Acts 28:1

    Codex of VoronețMăntuiți fură ceiea de Pavelu diîn corabie. Atunce înnțelēseră, ostrovulu că Melentie’i e numele.

    Bălgrad, 1648Și dēca eșirî în pace, atuncē înțelēsărî că chïamî ōstrovulŭ militŭ.

    Bucharest, 1688Și scăpîndŭ atuncē au cunoscutŭ că meletì ōstrovulŭ să chïamă.

    In EnglishOnce those with Paul had come safe out of the ship, they learned that the island was called Melentie.

    Acts 28:2

    Codex of VoronețȘi varvarii făcea nu puțină noao milostenie. Apriînnseră focu și făgăduiră toți noi, derepce era ploae și frigu.

    Bălgrad, 1648Ĭarî varvarïi făcē ōmenie multî cu noi, făcăndŭ focŭ, prïimirî pre noi pre toțĭ, pentru ploaĭea ce ne ploōà și pentru frigulŭ,

    Bucharest, 1688Ĭară varvarïi făcĭeà nu fïe ce milă cu nōi, pentru că aprinzîndŭ focŭ nēu luatŭ pre toți pre noi, pentru ploaĭea ce erà, și pentru frigŭ.

    In EnglishThe islanders showed us no small kindness. They lit a fire and took us all in, for it was raining and cold.

    Acts 28:3

    Codex of VoronețGrămădi Pavelu vițe de vie multe, de le puînrē spre focu. O năpărcă diîn căldură eși și mucică măînra lui.

    Bălgrad, 1648Și străngăndŭ pavelŭ cevà surcēle și puindŭ spre focŭ, ō vipere eșindŭ de în căldurî năvălì spre măna lui.

    Bucharest, 1688Și adunîndŭ pavelŭ mulțime de gătejïi, și puindŭ preste focŭ, ō vipere de căldură eșindŭ să apucâ de mîna lui.

    In EnglishPaul gathered many vine twigs and was putting them on the fire. A viper came out because of the heat and bit his hand.

    Acts 28:4

    Codex of VoronețDēci deca vădzură varvarii spăndzurăndu șarpele de măînra lui, grăiia urulu cătră alaltu: totu ucigătoriu iaste omulu acesta, cela ce măntui noi de mare; osănda a vie nu lu lăsă.

    Bălgrad, 1648Și cumŭ văzurî varvarïi spănzurăndŭ jivina de măna lui, zisărî ūnulŭ cătrî alaltŭ, de totŭ ĭaste vrăjmașŭ ōmulŭ acesta, carele măntuindu-sî de în mare, vina lui nu’lŭ lăsî să trăĭeascî.

    Bucharest, 1688Ĭară dēca văzură varvarïi, spînzurîndŭ jiganïĭea de mìna lui, zicĭeà ūnulŭ cătră altulŭ cu adevăratŭ ūcigașŭ ĭeaste ōmulŭ acesta, pre carele mîntuindŭ denŭ mare judecata, să trăĭască n’au lăsatŭ.

    In EnglishWhen the islanders saw the snake hanging from his hand, they said to one another: Surely this man is a murderer: he who saved us from the sea, judgement has not let him live.

    Acts 28:5

    Codex of VoronețE elu scutură șarpele în focu, și nu chinui nemică reu.

    Bălgrad, 1648Ĭarî elŭ scuturăndŭ jivina în focŭ nece ūnŭ rău nu pățì.

    Bucharest, 1688Deci elŭ scuturîndŭ jiganïĭea în focŭ, nemică rău n’au pățitŭ.

    In EnglishBut he shook the snake off into the fire and suffered no harm.

    Acts 28:6

    Codex of VoronețE ei aștepta elu că se va apriînnde și va cădē de năprasnă mortu. De multe acela așteptăndu lu și prăvindu, și nemică reu întru elu n’au fostu, prēfēceră-se, înndoiră-se și grăiiea, dumnezeu acela a fi.

    Bălgrad, 1648Ĭarî ei așteptà să sî înfle, și să cază de pripî mortŭ: ĭarî așteptăndŭ ei multŭ, și văzăndŭ că nu ’ĭeare fì nece ō nevoe, întoarsără-sî, șï’i zicē, că e dumnezău.

    Bucharest, 1688Ĭară ei așteptà pre elŭ ca să să ūmfle, au să cază fără vēste mortŭ, și multŭ ei așteptîndŭ și văzîndŭ nemică nevoe la elŭ făcîndu-se, premenindŭ-se zicĭeà, că e dumnezău elŭ.

    In EnglishThey waited for him to become inflamed and suddenly fall dead. After waiting long and watching, and seeing nothing bad happen to him, they changed their minds and said he was a god.

    Acts 28:7

    Codex of VoronețȘi diînpregiurulu locului aceluia era 500 sate înntăiulu(i) ostrovului ce’i era numele Popliiea, carele preimi noi, și înn trei dzile soțu cu măînndrie nă uspătă.

    Bălgrad, 1648Ĭarî înn acelŭ locŭ erà sălașăle a mai marelui ōstrovului anume poplïe, carele ne prïimì pre noi, și trei zile cu ōmenie ne ōspătî.

    Bucharest, 1688Ĭară întru ceĭea ce erà înprejurulŭ locului aceluĭea, erà sălașă ale mai marelui ōstrovului, pre nume poplïe, carele prïimindu-ne, pre noi trei zile, cu dragoste ne ōspătâ.

    In EnglishAround that place were 500 villages belonging to the first man of the island, named Poplie, who received us and entertained us kindly for three days.

    Acts 28:8

    Codex of VoronețDēci fu tatălu lu Poplie de miață și de apa trăndului lăînngedu. Dēci Pavelu înntră cătră elu, și se rugă, spri înnsu puse’și măînrule sale, și vendecă elu.

    Bălgrad, 1648Și fù tatălŭ lui poplïe cuprinsu de friguri și de vintre zăcăndŭ, la carele înntrî pavelŭ și să rugî, și puindu’șĭ măinile spre elŭ, vindecî pre elŭ.

    Bucharest, 1688Și fù tatălŭ lui poplïe, de friguri și de vintre fïindŭ cuprinsŭ zăcē, cătră carele pavelŭ întrîndŭ și făcîndŭ rugă, puindŭ mînile preste elŭ ’l-au vindecatŭ pre dînsulŭ.

    In EnglishThe father of Poplie lay sick with fever and with “the water of trând”, that is dysentery or dropsy. Paul went in to him, prayed, laid his hands on him and healed him.

    Acts 28:9

    Codex of VoronețAceasta fu, și alalți ciînre avē lăînngedzi înntru ostrovu, urdira și se veînndeca,

    Bălgrad, 1648Ĭarî aceasta fïindŭ, și alțïi carïi avē nepotințe în ōstrovulŭ acela, venïĭeà și să vindecà.

    Bucharest, 1688Deci acēstē făcîndu-se și ceĭea lalți, ceĭea ce avē boale în ōstrovŭ mergē și să tămăduĭeà.

    In EnglishAfter this, the others on the island who had illnesses came too and were healed.

    Acts 28:10

    Codex of Voronețcei ce și cu multe ciînsti ciînnstiră noi și scotiea de’i puînrē ce era spre opu.

    Bălgrad, 1648Carïi cu multî cinste cinstirî pre noi, și purcezăndŭ ne pusărî de ce ne trebuiĭeà.

    Bucharest, 1688Carïi șì cu multă cinste nēu cinstitŭ pre noi, și vrîndŭ a purcēde nēu grijitŭ cēle de trēbă.

    In EnglishThey honoured us greatly, and brought out and set down what was needed.

    Acts 28:11

    Codex of VoronețDēci după trei luînri înntrămu înntru corabie și ernămu înntru ostrovulu Alecsăndrescu și parasima Dioscoru.

    Bălgrad, 1648Ĭarî dupî trei luni vănslămŭ cu corabïe alecsandrienēscă, carē ernase în ōstrovŭ, cărïĭea’i erà sămnulŭ dïōscori.

    Bucharest, 1688Ĭară după trei luni, nēmŭ pornitŭ cu corabïĭea, ce au ernatŭ în ōstrovulŭ alecsandrïei, carē erà însămnată dïōscurilorŭ.

    In EnglishAfter three months we boarded a ship “and wintered in the Alexandrian island and the sign of the Dioscuri”. So the codex has it; the other two translations say that the ship was from Alexandria, had wintered at the island and bore the sign of the Dioscuri.

    Acts 28:12

    Codex of VoronețȘi văînslămună întru Siracusia. Dēci prebăndi înn trei dzile.

    Bălgrad, 1648Și sosindŭ în siracusi, rămasemŭ acolē trei zile.

    Bucharest, 1688Și nemerindŭ la siracussa amŭ așteptatŭ zile trei.

    In EnglishWe sailed to Syracuse and stayed there three days.

    Acts 28:13

    Codex of VoronețDe acie încungiurămu și viînremu înntru Righia, și după o dzi suflă Austru, a doao dzi viînremu întru Potiolu,

    Bălgrad, 1648De acolē încungĭurăndŭ sosimŭ în righiĭea: și preste ō zi suflăndŭ aōstru, întru a doaō zi venimŭ în potiōlŭ.

    Bucharest, 1688Și de acolō încunjurîndŭ amŭ sosit la righiōnŭ, și preste ō zi făcîndu-se austru, a dōa zi amŭ venitŭ la potïōli.

    In EnglishFrom there, sailing round, we came to Rhegium; a day later the south wind blew and on the second day we reached Puteoli,

    Acts 28:14

    Codex of Voronețiuo aflămu frații și rugați f(u)mu de ei se lăcuimu în 7 dzile și așa verimu înntru Rimu.

    Bălgrad, 1648Ūnde aflămŭ frațïi rugară-ne să rămănemŭ la ei șapte zile, și așà venimŭ în roma.

    Bucharest, 1688Ūnde aflîndŭ frați nēmŭ măngăĭeatŭ spre ei, ca să rămănemŭ zile șapte, și așà la rîmŭ amŭ venit.

    In Englishwhere we found brothers, who asked us to stay with them seven days. And so we came to Rome.

    Acts 28:15

    Codex of VoronețȘi acie frații audziră de noi și eșiră întru tăînpirulu nostru păînră la trăgulu Apieei și Trei Cărmari. Ei vădzură Pavelu și blagodariră dumnedzeu, și preemi cutedzare.

    Bălgrad, 1648Și de acolē auzindŭ frațïi de carele erà de noi, eșirî înnaintē noastrî pănî la trăgulŭ apiei, și pănî la trei crăcĭme, pre carïi văzăndu’i pavelŭ, dăndŭ harŭ lui dumnezău, luō hrăborïe.

    Bucharest, 1688Și de acolò frațïi auzindŭ cēle pentru noi au eșitŭ întru întimpinarē noastră, pănă la tîrgulŭ lui apïe, și pănă la trei cîrcĭume, pre carïi văzîndŭ pavelŭ mulțămindŭ lui dumnezău, luō îndrăznire.

    In EnglishFrom there the brothers, hearing of us, came out to meet us as far as the Market of Appius and the Three Taverns. They saw Paul and thanked God, and he took courage.

    Acts 28:16

    Codex of VoronețȘi deca viînremu înntru Rimu, sutașulu pridădi fuglii lu voivodu, e lu Pavelu dzise, se prebăndēscă de siînre, ferindu lu elu voinicii.

    Bălgrad, 1648Ĭarî dēca venimŭ în roma, sutașulŭ dēde legațïi mai marelui șirēgului, și îngăduitî fù lui pavelŭ să lăcuĭască de ūsebi, cu ūnŭ vitēzŭ carele arî păzì pre elŭ.

    Bucharest, 1688Ĭară cîndŭ amŭ sositŭ la rîmŭ, sutașulŭ au dat pre legați celui mai mare preste oaste, ĭeară lui pavelŭ să rînduì să rămăe de osebi, înpreună cu cela ce păzïĭeà pre elŭ oștēnŭ.

    In EnglishWhen we came to Rome, the centurion handed the prisoners to the commander, but Paul was allowed to live by himself, with soldiers guarding him.

    The 149 words explained#

    In the order in which they appear. Meanings and origins are those given by the dictionaries of Romanian; where the dictionaries disagree or are silent, the entry says so.

    • nuta p. 82, l. 14to go by water, to sail; in verses 42–43, to swimToday's a înota, “to swim”, from popular Latin *(in)notare.
    • se p. 82, l. 14most often să, “that, to”: “se nutămu” means that we sail; elsewhere it is the reflexive pronounThe old form of să.
    • întru p. 82, l. 14in, intoFrom Latin intro.
    • pridădiră p. 83, l. 1to hand overFrom Church Slavonic prědati.
    • fugli p. 83, l. 2prisonerFrom Hungarian fogoly. The Academy's dictionary gives this codex as its first attestation.
    • sutașulu p. 83, l. 2commander of a hundred soldiers: a centurionFrom sută, “hundred”, with the suffix -aș.
    • oarecarele p. 83, l. 2a certain, someFrom oare + care.
    • cela p. 83, l. 3that one, those, to that oneFrom acela, without its initial a.
    • gloateei p. 83, l. 4body of soldiers; in this verse it stands for Greek speira, a cohortFrom Church Slavonic glota, “crowd”.
    • sevastiiasca p. 83, l. 4imperial: the “Augustan” cohortAfter Greek Sebastē, “Augustan”, in the text of Acts.
    • corabie p. 83, l. 5ship. In verse 16 the texts of 1648 and 1688 have “the boat”From Church Slavonic korablĭ.
    • văînslămu p. 83, l. 8to put to sea, to sailToday's a vâsli, “to row”, from vâslă, “oar”, a Slavic word; the old sense “to travel by water” is recorded by the Academy's dictionary.
    • Solunu p. 83, l. 9ThessalonicaThe Slavic name of the city.
    • diîn p. 83, l. 9from, out ofAn old form of din.
    • omuiubire p. 83, l. 11kindness to peopleSbiera glosses it “love of people”, against Greek philanthrōpia.
    • lu p. 83, l. 11to, of: “lu Pavelu” means to Paul, of PaulThe old form of lui placed before a name.
    • soții p. 83, l. 12companions, friendsFrom Latin socius, “companion”.
    • cătră p. 83, l. 12toward, toAn old form of către.
    • dzise p. 83, l. 12said, day, days; “dzisă’mi” means he said to meDz where today's Romanian has z: zice, zi.
    • prilejire p. 83, l. 13care, looking afterSbiera glosses it “care”, against Greek epimeleia. The dictionaries consulted do not have it.
    • dēci p. 83, l. 14then, and so: it links two events that follow one anotherToday deci means “therefore”; in the codex it only carries the story on.
    • acolo p. 83, l. 14there; then; this, theseOld or slightly different forms of today's words.
    • într’alēnu p. 84, l. 2against, contraryAlean, from Hungarian ellen, “against”.
    • derepce p. 84, l. 2becauseDerept ce, “for the reason that”.
    • văntulu p. 84, l. 2the windToday's vânt; -ulu is the old definite article.
    • gerure p. 84, l. 3the deep, the open seaToday's genune, “abyss”, with n turned to r. The origin is disputed: some dictionaries give it as unknown, others start from Latin *gyronem.
    • deștiînnsemu p. 84, l. 5we went downA deștinge, from Latin descendere.
    • acie p. 84, l. 6thereThe sense is clear from the context and from the texts of 1648 and 1688.
    • aflară p. 84, l. 6to find: foundThe old sense “to find” lives on in a afla.
    • căteliînru p. 84, l. 10slowlyToday's cătinel; from Latin *cautelinus, “with caution”, according to DEX.
    • nă p. 84, l. 12usAn old form of the pronoun ne.
    • lăsa p. 84, l. 12to leave, let goThe same verb as today.
    • margire p. 85, l. 1shoreToday's margine, “edge”, from Latin margo, -inis.
    • pristaniște p. 85, l. 2harbour; “Bura-pristaniște” is Good HavenFrom Church Slavonic pristanište.
    • iuo p. 85, l. 3whereFrom Latin ubi according to Ciorănescu; the Academy's dictionary gives the origin as unknown.
    • e p. 85, l. 3at the start of a sentence, “and, but”: the 1648 text has iară in most of these places; elsewhere it is the verb “is”The sense is clear from the parallel texts.
    • săblaznă p. 85, l. 5danger, stumbling blockSbiera glosses it “danger, peril”.
    • amu p. 85, l. 7now; often it only links the narrativeFrom acum, “now”, according to the Academy's dictionary; DEX derives it from Latin ad modo. The Academy's dictionary gives this codex as its first attestation.
    • ruga p. 85, l. 8to ask, to begThe same verb as today.
    • grăi p. 85, l. 8to speak, to sayToday's a grăi, “to speak”, an old-fashioned word.
    • cumu p. 85, l. 9how, as; “cumu se” means so thatThe sense is clear from the context.
    • deșerție p. 85, l. 10lossFrom deșert, “empty”, with the suffix -ie.
    • tarului p. 85, l. 11load, cargoTar, from Hungarian tár.
    • crămacii p. 85, l. 14helmsmanFrom Bulgarian kărmač.
    • nafticii p. 86, l. 1seamanNaftic, from Greek nautikos. The Academy's great dictionary quotes this very verse.
    • mai vrătosu p. 86, l. 1“mai vrătosu” means more, ratherToday's vârtos, from Latin *virtuosus.
    • asculta p. 86, l. 1to listenThe same verb as today.
    • buînră p. 86, l. 3goodFrom Latin bonus, with n turned to r.
    • corabnicii p. 86, l. 4sailorsFrom corabie, “ship”, with the suffix -nic.
    • ernare p. 86, l. 4wintering; to spend the winterFrom Latin hibernare.
    • svētulu p. 86, l. 4counsel, plan; to take counselFrom Church Slavonic sŭvětŭ.
    • Liva p. 86, l. 9the name of a wind: in the Greek text of Acts it is lips, the south-west windThe Academy's dictionary has livă as a wind from the north, from Church Slavonic.
    • spre p. 86, l. 9on, upon: “spre focu” means on the fire; sometimes also “toward”From Latin super. The old sense “on” is in the dictionaries.
    • Horu p. 86, l. 10the north-west windFrom Greek chōros.
    • Austrulu p. 86, l. 10the south windFrom Latin auster.
    • vētrila p. 86, l. 12the ship's sailVetrilă, from Church Slavonic větrilo.
    • luo p. 86, l. 12to take: tookThe same verb as today.
    • Vrocnidonu p. 87, l. 2the name of the storm windIn the Greek text, Euroklydōn or Eurakylōn.
    • ostrovu p. 87, l. 6islandFrom Church Slavonic ostrovŭ.
    • Sirtu p. 87, l. 11the Syrtis, the shoal waters off LibyaA Greek name kept in the translation.
    • cădemu p. 87, l. 11to fall: falls, we fell, may fallToday's a cădea, “to fall”; dz stands for z.
    • spăndzurară p. 87, l. 12to let down; to hangFrom Latin *expendiolare.
    • vihoriți p. 87, l. 14storm-tossedFrom vihor, “storm wind”, a Church Slavonic word.
    • demăînrēța p. 87, l. 14in the morningDimineață, “morning”, with n turned to r.
    • măînru p. 88, l. 2hands; “măînra” is the handFrom Latin manus, with n turned to r.
    • nece p. 88, l. 4nor, not evenAn old form of nici.
    • măntui p. 88, l. 8to come out of danger aliveFrom Hungarian menteni. Today the word is used mostly in its religious sense, “to redeem”.
    • dosădirē p. 89, l. 2trouble, harmOf the family of dosadă, a Slavic word.
    • acmu p. 89, l. 3nowAn old form of acum.
    • se sufletați p. 89, l. 4“biînre se sufletați”: take heartA verb made from suflet, “soul”; the sense is clear from the context.
    • urulu p. 89, l. 5one, to one, someFrom Latin unus, with n turned to r.
    • înrainte p. 89, l. 8beforeFrom Latin *in ab ante.
    • noapte p. 89, l. 8night; miadză is the middle of the nightMiadză is the middle of the night.
    • chiesariu p. 89, l. 11Caesar, the emperor of RomeChesar, from Church Slavonic kesarĭ.
    • adecă p. 89, l. 12beholdToday's adică, “that is”; the old sense “behold” is in the Academy's dictionary.
    • cutedzați p. 89, l. 14to dare, to take courageFrom popular Latin cottizare.
    • vriu p. 90, l. 10some, anyAn old form of vreun.
    • stăînjeni p. 90, l. 12an old measure of length (here for the Greek fathom)From Bulgarian stă(n)žen according to DEX; the Academy's dictionary gives the origin as uncertain.
    • rutesu p. 90, l. 14again, a second timeRutes, an old word of unknown origin.
    • nasulu p. 91, l. 3the front end of the shipNas, “nose”, from Latin nasus.
    • cătuși p. 91, l. 4anchorsCătușă first meant “cat”, from Latin catta, then “anchor” and “shackles”. The New Testament of 1648 says the same thing with another word: mățe, “cats”.
    • ceindu p. 91, l. 6seekingA cere, from Latin quaerere, first meant “to seek”; today it means “to ask for”.
    • luînntriea p. 91, l. 8the ship's boatFrom Latin lunter.
    • voinicii p. 91, l. 12soldiersFrom Church Slavonic vojnikŭ, “warrior”.
    • lăcuire p. 91, l. 12to stayToday's a locui, “to dwell”, from Hungarian lakni.
    • fuînrē p. 92, l. 1ropesFrom Latin funis, with n turned to r.
    • păînră p. 92, l. 3untilPână, with n turned to r.
    • preemi p. 92, l. 5to take, to receiveToday's a primi, a Slavic word.
    • aștepta p. 92, l. 8to wait, waitingThe same verb as today.
    • prebăndi p. 92, l. 9to stay somewhere for a timeFrom Church Slavonic prěbyti.
    • nemică p. 92, l. 9nothingToday's nimic, “nothing”; the old form is ne- + mică.
    • iaste p. 92, l. 11isAn old form of este.
    • păinre p. 93, l. 1breadFrom Latin panis, with n turned to nr.
    • blagodari p. 93, l. 1to give thanksFrom Church Slavonic blagodariti.
    • măîngăiară-se p. 93, l. 3they took courageA se mângâia also meant “to take courage”; the Academy's great dictionary gives the sense with this very verse. From Latin *manganeare.
    • piște p. 93, l. 5foodFrom Church Slavonic pišta. Sbiera read it as pesce, “fish”; the Academy's dictionary enters this very passage under pișta, “food”.
    • iușirară p. 93, l. 7they lightenedFrom ușor, “light”.
    • deca p. 93, l. 9when, afterThe old form of dacă, today “if”.
    • săînru p. 93, l. 10bay, inlet of the seaToday's sân, “breast”, from Latin sinus; the old sense “bay” is in the Academy's dictionary.
    • ariră p. 93, l. 12sand, a sandy shoreArină, from Latin arena, with n turned to r.
    • anchira p. 93, l. 14the anchorAnchiră, an old loan from Church Slavonic (anŭkira, from Greek ankyra); today's ancoră was taken later from Latin and Italian.
    • adurară p. 93, l. 14they gatheredA aduna, from Latin adunare, with n turned to r.
    • depreură p. 94, l. 1at the same time, togetherDe + pre + ună, with n turned to r.
    • cărma p. 94, l. 2the rudder; in verse 41, the sternFrom Church Slavonic krŭma. The sense “stern” is in the Academy's dictionary.
    • năsipu p. 94, l. 6sandFrom Bulgarian nasip.
    • nelegăînrată p. 94, l. 8unmoved, no longer rockingFrom a legăna, “to rock”, with n turned to r.
    • flăngē-se p. 94, l. 9was breakingA frânge, from Latin frangere.
    • grēța p. 94, l. 10the weightGreață first meant “weight”, from greu, “heavy”; today it means “nausea”.
    • neștiînre p. 94, l. 12someoneNeștine, from Latin nescio qui, with n turned to r.
    • petrēcă p. 94, l. 14to bring him through safelyA petrece, from Latin *pertraicere, “to make pass through”.
    • apără p. 95, l. 1stoppedA apăra also meant “to stop”; from Latin apparare.
    • ainte p. 95, l. 3ahead, firstSbiera glosses it “before, ahead”.
    • scăînndurēle p. 95, l. 4the planksFrom Latin scandula.
    • Melentie p. 95, l. 10the name of the island: Melita, usually identified with MaltaThe 1648 text has Milit, the 1688 text Meleti.
    • varvarii p. 95, l. 11the islanders, people who did not speak GreekFrom Church Slavonic varŭvarŭ, from Greek.
    • milostenie p. 95, l. 12mercy, kindnessFrom Church Slavonic milostinja.
    • făgăduiră p. 95, l. 14they took in, they shelteredFrom Hungarian fogadni. “To take into one's house” is the old Transylvanian sense; today the word means “to promise”.
    • a vie p. 96, l. 2to liveFrom Latin vivere.
    • năpărcă p. 96, l. 4viperThe dictionaries point to Albanian nepërkë.
    • mucică p. 96, l. 5bitAn old form of a mușca, “to bite”, a verb of unknown origin.
    • alaltu p. 96, l. 8the other, the othersFrom Latin ille alter.
    • omulu p. 96, l. 10the man-ulu is the old definite article.
    • osănda p. 96, l. 11judgement, punishmentFrom a osândi, a Church Slavonic verb.
    • chinui p. 96, l. 14to sufferFrom chin, “torment”, a word of Hungarian origin.
    • apriînnde p. 97, l. 1will be set alight: will become inflamedFrom Latin apprehendere.
    • de năprasnă p. 97, l. 2“de năprasnă”: suddenlyFrom Church Slavonic naprasĭno.
    • prăvindu p. 97, l. 4watchingA privi; from Church Slavonic praviti according to the Academy's dictionary.
    • sate p. 97, l. 9settlements, landsFrom Latin fossatum according to the Academy's dictionary.
    • măînndrie p. 97, l. 13“cu măînndrie”: wisely, kindlyMândrie first meant “wisdom”, from mândru, a Church Slavonic word; today it means “pride”.
    • uspătă p. 97, l. 13entertained as guestsFrom Latin hospitare.
    • miață p. 98, l. 1feverThe Academy's great dictionary quotes this very verse. Origin unknown; Ciorănescu proposes a Latin *ignitia, from ignis, “fire”.
    • apa trăndului p. 98, l. 1“apa trăndului”: dysentery or dropsy. The Academy's dictionary gives the phrase as dysentery under apă and, with this passage as first attestation, as dropsy under trând; the texts of 1648 and 1688 say vintreTrând, from Church Slavonic trǫdŭ.
    • lăînngedu p. 98, l. 2sickLânged, from Latin languidus.
    • vendecă p. 98, l. 5healedFrom Latin vindicare.
    • ciînre p. 98, l. 6whoCine, with n turned to r.
    • urdira p. 98, l. 8kept comingA urdina, “to go somewhere often”, from Latin ordinare, with n turned to r.
    • ciînsti p. 98, l. 9gifts, honours; to honourFrom Church Slavonic čĭstĭ.
    • spre opu p. 98, l. 11“spre opu”: neededLatin opus, as in opus est, “there is need”.
    • luînri p. 98, l. 12monthsFrom Latin luna, with n turned to r.
    • parasima p. 99, l. 1the ship's sign or emblemA Greek word kept in the translation (parasēmon).
    • Dioscoru p. 99, l. 2the Dioscuri, Castor and PolluxSbiera: “the sons of Jove, Castor and Pollux”.
    • frați p. 99, l. 9brothersThe same word as today.
    • Rimu p. 99, l. 12RomeFrom Church Slavonic Rimŭ.
    • tăînpirulu p. 99, l. 14a going out to meetOf the family of a întâmpina, “to go to meet”; the 1688 Bible has întimpinarea.
    • trăgulu p. 100, l. 1the marketFrom Church Slavonic trŭgŭ.
    • Cărmari p. 100, l. 2taverns: “Trei Cărmari” is the place called Tres Tabernae in LatinSbiera glosses it “tavern”.
    • voivodu p. 100, l. 6the commander of the troopsFrom Church Slavonic vojevoda.
    • de siînre p. 100, l. 8“de siînre”: by himself; the texts of 1648 and 1688 say de osebi, “apart”Sine, “self”, with n turned to r.
    • ferindu p. 100, l. 8guardingA feri, a verb of unknown origin.

    The whole codex, page by page, in the 1885 edition#

    Sbiera printed the entire manuscript: on the left-hand page the Cyrillic lines and his transcription, line for line; on the right, the same verses from 1648 and 1688. All 170 pages of the codex can be opened here.

    Sbiera's 1885 edition, pages 83–84 of the manuscript: the Cyrillic lines and the transcription.Sbiera's 1885 edition, the same verses in 1648 and 1688.

    Ion G. Sbiera, Codicele Voronețean cu un vocabulariu și studiu asupra lui, Cernăuți, 1885. From the copy held by the Carol I Central University Library, Bucharest (Restitutio collection; public domain).

    List of all pages

    Where the other early Romanian texts can be read#

    The Codex of Voroneț has an edition of 1885 and a critical edition of 1981. The other Romanian texts of the sixteenth century have been edited by philologists too, some more than once. What is harder to find is where they can be opened. The table shows the addresses that answered on 4 October 2026 and those that no longer do.

    The textEditionsWhat opens today
    Codex of Voroneț
    copy of 1563–1583; Romanian Academy Library, ms. rom. 448    		Ion G. Sbiera, Cernăuți, 1885; Mariana Costinescu, critical edition, Bucharest, 1981.
    Scheian Psalter
    Romanian Academy Library, ms. rom. 449    		Ion Bianu, facsimile and transcription, Bucharest, 1889; I.-A. Candrea, critical edition, Bucharest, 1916.
    Voroneț Psalter
    Romanian Academy Library, ms. rom. 693    		“Psaltirea Voronețeană. Psaltirea «Ciobanu»”, edited by Ana-Maria Gînsac, in the series Monumenta linguae Dacoromanorum, Iași, Alexandru Ioan Cuza University Press, 2024.
    Hurmuzaki Psalter
    Romanian Academy Library, ms. rom. 3077    		Ion Gheție and Mirela Teodorescu, Bucharest, Editura Academiei Române, 2005.
    The Bratul Codex
    1559–1560    		Alexandru Gafton, text edition, Iași, 2003.
    Coresi's Four Gospels
    Brașov, 1560–1561    		Florica Dimitrescu, Bucharest, 1963.
    The Orăștie Old Testament (Palia)
    1581–1582    		Mario Roques, Paris, 1925 (Genesis); Viorica Pamfil, text, facsimiles, index, Bucharest, 1968; Vasile Arvinte, Iași, 2005.
    The Bălgrad New Testament
    Alba Iulia, 1648    		Reprinted at Alba Iulia in 1988.
    The Bucharest Bible
    1688    		Reprinted in facsimile and transcription in Bucharest in 1988, by the publishing house of the Romanian Orthodox Church.
    Neacșu's letter
    1521    		The oldest precisely dated Romanian text.
    The Electronic Corpus of Old Romanian Texts (1521–1640)
    the CETRV project of the University of Iași, textvechi.ro    		It set out to gather, in facsimile and transcription, every Romanian manuscript and print in Cyrillic letters up to 1640.

    Every address was opened on 4 October 2026.

    Where the text comes from and how it was checked#

    The text comes from Ion G. Sbiera's edition (Cernăuți, 1885), not straight from the manuscript. Sbiera printed the codex page by page and line by line: the Cyrillic on the left, with no spaces between words, and beside it his transcription in Latin letters. The Cyrillic above the lines on this page is cut from his print. The only photographs of the manuscript in the edition are two plates, showing pages 16–17 and 128–129.

    The transcription was read from the 300-dpi scan made by the Carol I Central University Library in Bucharest. Every line was transcribed twice, independently, then checked a third time against the scan. For 44 of the 249 lines the two transcriptions were identical and the check changed nothing. For the other 205, the differences, nearly all in the marks above the letters, were resolved by consulting the image. The state of each line is recorded in the data files.

    The simplified reading is derived from Sbiera's transcription by a few fixed rules. The marks that only record which Cyrillic letter stood in the manuscript (ū for оу, ō for ѡ, ï for ї) are dropped, and so are the accents; â, Sbiera's sign for a stressed ă, becomes ă (aflâ is read află). Ḑ becomes dz. The group “sc” before e and i, Sbiera's way of writing the letter щ, becomes șt; the eight words in which it occurs were checked against the Cyrillic. The letter ē, for ѣ, stays. Round brackets are Sbiera's corrections; square brackets are the notes for the reading in church. The button “Show Sbiera's own signs” brings back the text exactly as printed.

    Today's reference edition is Mariana Costinescu's (1981). It is in copyright and was not used as a text: the lines here are those of 1885, with Sbiera's readings.

    The division of the lines into verses and the English and modern Romanian renderings are not from Sbiera's edition: they were made now, from the parallel texts. They give what the codex says, not the usual Bible text: where the codex says “the wheat” or “from the nose of the ship”, so do they.

    Mariana Costinescu's edition (1981) gives the copy the range 1563–1583, proposed by Alexandru Mareș from the watermarks of the paper; Mareș's own study of the dating appeared in the journal Limba română in 1982. For the translation, the dates proposed are the second half of the fifteenth century (Nicolae Iorga, 1904; I.-A. Candrea), 1530–1559 (Alexandru Rosetti, 1958) and 1561–1563 (Nicolae Drăganu, a date Rosetti rejected); Ion Gheție held that the originals were “very probably” earlier than 1550. Iorga and Candrea, followed by Rosetti, placed the translation in Maramureș and northern Transylvania, in the north of today's Romania. Costinescu concluded that the manuscript was copied in Moldavia from a text that came from south-western Romania; Gheție, who rejected Maramureș, called this “the simplest answer” and did not wholly rule out an intermediate copyist. Sbiera himself believed in 1885 that this copy dated from 1505–1525 and the translation from the thirteenth century, views later scholarship gave up.

    The chart shows the places named in the text, with coordinates from Pleiades. The island of Melita is usually identified with Malta; Mljet, in the Adriatic, and Kefalonia have also been proposed. Of the 170 pages of the codex, 19 are transcribed here; the rest can be read in the images of the edition.

    Files to download

    The whole passage can be downloaded: the lines with their verification state, the verses in the three translations, the word list and the register of addresses. The TEI file keeps the pages, the lines, Sbiera's corrections and the notes for the reading in church, including the lection mark in the margin of page 95. The files here are free to reuse (CC0), with SHA-256 sums alongside.

    Sources

    • Ion G. Sbiera, Codicele Voronețean cu un vocabulariu și studiu asupra lui, Cernăuți, Archiepiscopal Press, 1885. Copy of the Carol I Central University Library, Bucharest, digitised in the Restitutio collection under the Public Domain Mark 1.0. The source of the codex text, the 1648 and 1688 texts, the two photographs of the manuscript and the account of its discovery (pp. 264–265). Restitutio, BCU Bucharest
    • Mariana Costinescu, Codicele Voronețean. Ediție critică, studiu filologic și studiu lingvistic, Bucharest, Minerva, 1981: today's reference edition, foliated 1r–86v. It is in copyright and was not used as a text; its findings are cited through Sergiu Drincu. Diacronia record
    • Sergiu Drincu, “Prefixul ne- în Codicele Voronețean”, Philologica Banatica IV (1), 2010, pp. 161–168: the contents of the codex by folio, the 1563–1583 dating proposed by Alexandru Mareș from the watermarks and accepted by Costinescu, the two layers of language, the copying in Moldavia from a south-western text, the Church Slavonic Apostolos of the fourth redaction. Diacronia (PDF)
    • Eugen Pavel, “Biblia în limba română. Repere cronologice”, Caietele Sextil Pușcariu VI, 2023, pp. 248–288: the shelfmark (Romanian Academy Library, ms. rom. 448), the number of leaves, the sources of the Bălgrad New Testament (1648) and of the Bucharest Bible (1688). Sextil Pușcariu Institute (PDF)
    • Eugen Pavel, Arheologia textului, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2012, the chapter on Grigore Crețu: the circumstances of the 1871 find and the dispute with Sbiera. Diacronia (PDF)
    • Ion Gheție, “Maramureșul și textele rotacizante”, Limba română XXX (2), 1981, pp. 155–164: the list of the rhotacising texts, the paper with the boar watermark, the case against Maramureș as the place of translation, the originals “very probably before 1550”. BCU Iași
    • Alexandru Rosetti, “Cu privire la datarea primelor traduceri românești de cărți religioase”, Limba română VII (2), 1958, pp. 20–22, and “Cîteva probleme ale limbii primelor texte romînești”, Limba română III (4), 1954, pp. 59–63: the history of the datings (Iorga, Candrea, Drăganu, Panaitescu) and his own, 1530–1559. Diacronia (PDF)
    • The dictionaries of Romanian consulted through dexonline.ro for the meanings and origins of the words; each entry in the word list names the one it rests on. dexonline.ro
    • Pleiades, a gazetteer of the ancient world (CC BY 3.0): the coordinates of the places on the chart. Coastlines: Natural Earth, 1:10 million, public domain. The identification of Melita with Malta: International Standard Bible Encyclopedia, 1915, article “Melita”. pleiades.stoa.org

    More on early Romanian (pages in Romanian and English)#