Vitanistoria unui cartier de la marginea Bucureștiului

Vitanul din fotografiile lui Nicolae Ionescu #

Vitanul e azi un cartier din Sectorul 3, întins de-a lungul Dâmboviței, la sud-est de centru. Calea Vitan îl străbate de la un capăt la altul.

Fotografiile lui Nicolae Ionescu, păstrate de Muzeul Național al Satului, îl arată între 1928 și 1934: străzi de pământ, garduri de scânduri, case scunde, zăpadă pe ulițe. De Crăciun, copiii umblă cu steaua. De Paști, pe un maidan, se învârte „dulapul”, o roată de lemn cu leagăne în care stau câte doi.

Mănăstirea de lângă Vitan #

Spre sud, Vitanul se învecina cu Mănăstirea Văcărești. Nicolae Mavrocordat, primul domn fanariot al Țării Românești, a început-o în 1716; fiul lui, Constantin, a încheiat lucrările până în 1739.

Mavrocordat domnise și în Moldova, iar stema de pe portalul bisericii unește capul de bour cu acvila. Din 1865 mănăstirea a fost închisoare, până la evacuarea din 1973. Regimul Ceaușescu a demolat biserica mare în decembrie 1986, ca pe alte biserici ale orașului. Pietrele sculptate care s-au salvat sunt azi în muzee, iar pe locul mănăstirii s-a construit mai târziu un alt mall, Sun Plaza.

Toată povestea mănăstirii, pe aceeași hartă →

Dâmbovița înainte de canalizare #

Amedeo Preziosi a pictat Dâmbovița în 1868, la Radu Vodă, în amonte de Vitan: un râu cu maluri de pământ, case pe piloni și biserici pe dealuri. Lucrările lui au ajuns în colecția regelui Carol I.

Albia a fost rectificată și canalizată între 1880 și 1883, iar în 1985–1988 râul a fost închis în albia dublă de beton pe care o vezi azi din Vitan.

Meandrele Dâmboviței, peste străzile de azi →

Drumul spre mănăstire #

La vest de Vitan, Calea Văcărești pornea din centru spre mănăstire. Alexandru Phoebus a pictat-o, împreună cu mahalalele din jur, între 1934 și 1952: prăvălii cu firme scrise de mână, case cu un etaj, maidane cu un coș de fabrică la orizont.

Pe Calea Văcărești și pe Calea Dudești locuiau mulți dintre evreii Bucureștiului. În pogromul de la București, din timpul rebeliunii legionare din 21–24 ianuarie 1941, legionarii, împreună cu polițiști, angajați ai Prefecturii și mulți civili, au devastat casele și prăvăliile evreiești de pe aceste două străzi, pe o distanță de mai mulți kilometri, iar 125 de evrei au fost uciși în pogrom, potrivit Raportului final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România.

Fotograful german Willy Pragher a fotografiat atunci, pe Calea Văcărești, prăvălii jefuite. Fișele arhivei din Baden-Württemberg datează fotografiile între 21 și 24 ianuarie 1941.

De ce unele surse numără două circuri terminate, iar altele șase #

Articolul „Circ al foamei” din Wikipedia în română spunea, din prima lui versiune, din iunie 2006, că la căderea lui Ceaușescu doar două circuri erau terminate.

Prima versiune era tradusă din articolul în engleză. Pe 2 mai 2022, o adresă IP și un cont au adăugat, în câteva modificări, o listă a celor unsprezece complexe; o modificare din aceeași zi a schimbat apoi „doar două” în „doar 6”, fără nicio sursă. Aceeași împărțire, cinci terminate pe lângă cel de la Unirii (Delfinului, Titan, Cotroceni, Băneasa, Floreasca), apare pe un blog din noiembrie 2009, tot fără sursă.

Blogul și lista din Wikipedia trec printre cele terminate și patru complexe fără cupolă, despre care singura altă sursă consultată, un articol de pe bucuresti.ro, spune că erau neterminate în 1989. Jurnalul Național scria în ianuarie 2005 că doar două fuseseră „puse parțial în circuit”, la Pantelimon și la Unirea, iar în 2009 că „până în ’89 s-au construit doar două”. O retrospectivă a Europei Libere despre 11 octombrie 1989 îl arată pe Ceaușescu vizitând „complexele comerciale din Unirea și Delfinului”. Harta le arată pe cele două ca terminate, iar pentru celelalte patru indică faptul că nu e clar dacă erau terminate.

Pe scheletul din Vitan, un mall #

După 1989, lucrările s-au oprit. „În 1990, la majoritatea acestora erau terminate doar structurile de rezistență și, timp de opt ani, lucrările au rămas la același nivel”, scria revista Capital pe 9 septembrie 1999, cu o zi înainte de deschiderea mallului din Vitan, „construit pe structura de rezistență a vechilor hale”.

Companiile turcești Bayındır și Fiba au investit 40 de milioane de dolari, potrivit Capital (Ziarul Financiar dădea între 35 și 45 de milioane). Din 47.500 de metri pătrați construiți, 26.500 erau de închiriat. Sub cupolă, o fântână arteziană arunca apa la 25 de metri înălțime, o dată la șase minute. Fiba a cumpărat scheletul din Vitan împreună cu cel de la Lujerului, pentru 6 milioane de dolari, potrivit Ziarului Financiar.

Mallul se prezintă azi drept „primul centru comercial modern de tip shopping mall din România, deschis în septembrie 1999”. Un articol de pe bucuresti.ro îl numește la fel „primul de acest tip din România”.

Mlaștina din cuveta lacului #

Lângă locul mănăstirii demolate s-a săpat, la sfârșitul anilor 1980, o cuvetă pentru acumularea Văcărești, abandonată după 1989. Lacul nu s-a mai făcut. În cuvetă au crescut stuf și sălcii și s-au format bălți, iar în mai 2016 guvernul a declarat locul Parcul Natural Văcărești, de 186 de hectare.

Ce păsări auzi în Delta Văcărești, lună de lună →