RAI · IAD · DOUĂ UȘI
De ce raiul și iadul vin din aceeași curte?
Raiul și iadul sunt două uși slave: DEX le dă pe amândouă din slavonă, fără trepte de sunet — raj pentru sus, jadu pentru jos. Iar dovada stă în atestări datate: același tipar din 1560–61 zice Ad într-un verset și Iad în altul, iar Neagoe și Antim țin ușile deschise împreună.
- Din sl. raj.
- DEX '09: raiul, fără trepte
- Din sl. jadu.
- DEX '09: iadul, tot fără trepte
- Ad și Iad, 1560
- amândouă formele în același tipar
Mașina paginii
Țeava, îmbinare cu îmbinare
Șapte îmbinări, două limbi, trei grade de strângere. Fiecare îmbinare arată limba pe etichetă, iar pecețile arată cât de strânsă e veriga: atestat, etimologie, ipoteză. Iotul stă cu semn de întrebare.
rajŭ slavona SL ETIMOLOGIE
Paradisul slav: rusa îl dă grădină și lăcaș al drepților, după Vasmer prin Wiktionary, iar Academia Bulgară îl ține „locul din lumea de apoi unde merg sufletele drepților”. De aici pleacă ușa de sus. (RBE, Wiktionary)
Ad Coresi, 1560–61 RO ATESTAT
Mt 11:23: „şi tu Capernaum ce pănă în ceri înalți-te pănă la Ad deștinge-veri” — după transliterația din 1889 a tiparului din 1560–61. Forma veche, în carte nouă. (Coresi)
Iad Coresi, 1560–61 RO ATESTAT
Lc 16:23: „muri și bogatul și îngropat fu. și întru Iad deschise ochii lui” — aceeași carte, mai încolo, după transliterația din 1889. Ad și Iad respiră pe aceeași hârtie. (Coresi)
rai Neagoe, pe la 1650 RO ATESTAT
„călcarea ce greși dentâi strămoșul nostru Adam în rai” — după transcrierea Wikisource. Data e a tălmăcirii românești, c. 1650, nu a domniei lui Neagoe. (Neagoe)
rai + iad Antim, 1709–16 RO ATESTAT
„3 bunătăţi ale raiului … spre 3 răutăţ ale iadului” — după textul Didahiilor, rostite la București sau Târgoviște. Ușile stau față în față, într-un rând. (Antim)
rai, iad româna de azi RO ETIMOLOGIE
DEX '09: „RAI1, raiuri, s. n.” — „Din sl. raj.”; „IAD, iaduri, s. n.” — „Din sl. jadu.” Atât: nicio treaptă de sunet, nicio formă de mijloc. Două etimologii de dicționar. (DEX)
jadŭ sau adŭ? slavona? SL IPOTEZĂ DISPUTATĂ
Dicționarele nu cad la aceeași literă: DEX '09 dă jadu, CADE dă adŭ, MDA2 și Scriban le dau pe amândouă. Cu iot sau fără — stă ca întrebare, nu ca verigă. (DEX, CADE, MDA2)
Cum citești pecețile: atestat înseamnă găsit în text datat; etimologie, rută propusă de dicționar; ipoteză, verigă pusă cu semn de întrebare. Țeava e strânsă pe atestări și pe dicționar; cum s-a trecut de la Ad la Iad nu spune niciun dicționar.
La noi acasă
De la Coresi la DEX: 1560–2009
Patru sute cincizeci de ani de cer scris, în patru opriri. Fiecare citat vine cu hârtia lui: tiparul, hârtiile, veacul sau dicționarul.
Tiparul
Surpriza stă la Coresi: Tetraevanghelul din 1560–61 zice „pănă la Ad deștinge-veri” la Matei și „întru Iad deschise ochii lui” la Luca — forma veche și forma nouă în aceeași carte, după transliterația din 1889 a ediției 1560–61. Scriban și Șăineanu îl țin pe ad de vechi; hârtia îi dă dreptate.
Hârtiile
Neagoe Basarab își învață fiul cu amândouă ușile: „ne dășchise porțile raiului … iar iadul îl sparse” și „Cei drepți vor mérge în mirosul cel bun al raiului, iar noi vom mérge întru împuțiciunile iadului” — după transcrierea Wikisource, datată la tălmăcirea românească, c. 1650. MDA2 mai știe o urmă: „At: CORESI, EV. 369” pentru rai — cota lui, neverificată aici.
Veacul
Miron Costin vede „céle patru ape ce ies din rai” în Viața lumii din 1671–73, după ediția școlară. Iar Antim Ivireanul își rostește Didahiile între 1709 și 1716, la București sau Târgoviște: „3 bunătăţi ale raiului … spre 3 răutăţ ale iadului” — după textul cărții, transcris după manuscrise.
Dicționarele
Șăineanu 1929 dă „Vechiu-rom. ad = slav. adu”; Scriban 1939 pune alături ĭadŭ și adŭ; DER duce iadul prin slavonă până la grecescul Hades; MDA2 dă raiul din „slv рай”; DEX '09 închide amândouă ușile cu „Din sl.” — raj și jadu.
Dincolo de uși
Cine-a stat în curte
Cinci vecini țin cele două uși: slavonul de sus, slavonul de jos, grecul din spate, rivalii învățați și episodul trecut. Dovada stă în dicționarele lor, nu în spusa noastră.
Slavonul raiului
Raj e paradisul în toată slava: rusa îl dă grădină și lăcaș al drepților, după Vasmer prin Wiktionary; slavona bisericească îl ține раи; Academia Bulgară îl dă „locul din lumea de apoi unde merg sufletele drepților”. DER îl înșiră pe la bulgari, sârbi, cehi, polonezi și ruși. (RBE, Wiktionary, DER)
Slavonul iadului
DEX '09 dă tare: „Din sl. jadu.” MDA2 dă amândouă formele, „vsl ꙗдь, адь”; NODEX ține jadu; CADE ține adŭ. Iar iadul-otravă e alt cuvânt, cu intrarea lui: MDA2 îl desparte — iad2, venin. (DEX, MDA2, CADE)
Grecul din spate
DER duce lanțul mai departe: „Gr. ἄδης, prin intermediul sl. jadŭ” — Hades prin slavonă. Scriban pune alături „vgr. ῾ades” și Șăineanu zice „din gr. HADES, locaș întunecat”. DEX, MDA2, CADE și NODEX se opresc la slavonă. Două școli, nicio ceartă. (DER, Scriban, Șăineanu)
Rivalii învățați
Biserica și școala au adus alte două uși: paradis din franceză (plus germană, după DEX) și infern — din latină, zice DEX; din italiana veacului XIX, zice DER. Despărțirea se raportează, nu se tranșează. (DEX, DER)
Episodul trecut
Piesa-pereche despre suflet și duh n-a pomenit raiul și iadul nici măcar o dată — verificare pe text, zero potriviri. Intră aici ca episod trecut, nu ca dovadă: ușile își încep povestea de la zero. (sufletul-și-duhul)
Cu gura lor
Șase martori
Dicționarele spun singure povestea — fiecare cu citatul, cu sursa și cu măsura lui.
DEX '09: rai
“RAI1, raiuri, s. n. 1. Paradis, eden. 2. Fig. Loc din natură deosebit de frumos. … – Din sl. raj.”
DEX '09 (2009), prin dexonline
Ușa de sus, dintr-o vorbă: slavul raj, fără trepte arătate.
DEX '09: iad
“IAD, (2) iaduri, s. n. 1. (În multe religii) Loc în care sufletele păcătoșilor sunt supuse la chinuri veșnice…; infern, gheenă. … – Din sl. jadu.”
DEX '09 (2009), prin dexonline
Ușa de jos, la fel de tare: slavul jadu, fără trepte arătate.
DER: iad
“iad (iaduri), s. n. – Infern, gheenă. Gr. ἄδης, prin intermediul sl. jadŭ (Cihac, II, 145; DAR; Conev 107), cf. bg., sb., rus. ad.”
DER (Ciorănescu), prin dexonline
Lanțul dus până la Hades, cu trimiteri cu tot.
MDA2: rai
“rai1 sn [At: CORESI, EV. 369 / Pl: -uri / E: slv рай] 1 (În diferite concepții religioase) Loc plin de încântare…”
MDA2, prin dexonline
Cota lui de vechime: Coresi, EV. 369 — neverificată aici.
Șăineanu 1929: iad
“[Vechiu-rom. ad = slav. adu (din gr. HADES, locaș întunecat sau invizibil)]”
Șăineanu, ed. a VI-a (1929), prin dexonline
Forma veche ad, pusă de-a dreptul pe slavul adu.
RBE: рай
“РАЙ … м. 1. … място в задгробния свят, където отиват душите на праведните след смъртта им…”
Academia Bulgară (RBE), prin ibl.bas.bg
Donorul arătat acasă la el: paradisul bulgăresc, sens cu sens.
Socoteala
Ce știm și ce nu știm
Patru cărți pe masă: două țin, una se ceartă, una lipsește.
Știm
Amândoi tații sunt slavi: DEX dă raj și jadu, DER, MDA2, Scriban și Șăineanu țin hangul. Iar formele se văd din veacul al XVI-lea: Ad și Iad la Coresi, raiul la Neagoe, perechea la Antim.
Perechea
Ușile stau împreună în texte datate: Neagoe pe la 1650 („porțile raiului … iadul îl sparse”, după transcrierea Wikisource), Antim între 1709 și 1716 („bunătăţi ale raiului … răutăţ ale iadului”). Răspunsul la titlu stă în pereche, nu în câte unul.
Cearta
Una mică și două de vecini: cu iot sau fără (jadŭ sau adŭ, dicționarele se împart); grecul din spate (Hades numit sau nu); infernul rivalilor (latină după DEX, italiană după DER). Toate trei se raportează, niciuna nu se tranșează.
Gaura
Niciun dicționar nu dă treptele de sunet ale vreuneia dintre uși — niciun iot lămurit, nicio regulă de la Ad la Iad. Și raiul de dinainte de 1581 n-are hârtie arătată: cota MDA2 stă neverificată. Astea lipsesc de pe masă.
Datele care țin
Patru date
Patru opriri țin amândouă ușile: un tipar, o învățătură, un veac și un amvon — fiecare cu hârtia lui.
Coresi: Ad și Iad
1560–61
Mt 11:23 cu Ad, Lc 16:23 cu Iad — după transliterația din 1889 a tiparului din 1560–61. Amândouă formele, aceeași carte.
Martorul 1 din patru
Neagoe: perechea
~1650
„porțile raiului … iadul îl sparse” — după transcrierea Wikisource. Data e a tălmăcirii, c. 1650, nu a domniei.
Martorul 2 din patru
Costin: raiul
1671–73
„céle patru ape ce ies din rai” — Viața lumii, după ediția școlară. Cuprinsul îi dă anii 1671–73.
Martorul 3 din patru
Antim: perechea
1709–16
„bunătăţi ale raiului … răutăţ ale iadului” — Didahiile, rostite la București sau Târgoviște, după textul cărții.
Martorul 4 din patru
Patru date, patru hârtii: transliterația din 1889 pentru Coresi, Wikisource pentru Neagoe, ediția școlară pentru Costin, textul cărții pentru Antim.
Scara formelor
rajŭ
slavona: paradisul
rai
Neagoe, ~1650
jadŭ, adŭ
slavona: iadul, cu și fără iot
ad
Coresi, Mt 11:23
iad
Coresi, Lc 16:23
rai, iad
DEX '09: amândouă din sl.
Cearta
Trei neînțelegeri mici
Nicio ceartă mare nu ține ușile — doar trei neînțelegeri mici, fiecare cu hârtiile ei. Le punem față în față. DISPUTATĂ
Cu iot sau fără?
DEX '09 dă jadu, CADE dă adŭ, MDA2 și Scriban le dau pe amândouă — ꙗдь și адь, ĭadŭ și adŭ. Dicționarele nu cad la aceeași literă, iar regula de trecere n-o spune nimeni. Stă ca întrebare.
Grecul din spate
DER duce lanțul până la „Gr. ἄδης, prin intermediul sl. jadŭ”; Scriban și Șăineanu îl arată și ei pe Hades. DEX, MDA2, CADE și NODEX se opresc la slavonă. Două școli de dicționar, nicio ceartă între ele.
Infern: latina sau italiana?
E cearta rivalilor, nu a ușilor: DEX dă infernul „Din lat. infernus”, DER îl dă „It. inferno (sec. XIX)”. Amândouă citatele stau în picioare; pagina nu hotărăște între dicționare.
Pagina nu tranșează nimic: iotul rămâne între dicționare, Hades rămâne între școli, infernul între DEX și DER. Ce rămâne în picioare: tații slavi, dubletul din 1560 și două perechi datate.
Ce NU e disputat: tații slavi raj și jadu/adŭ; dubletul Ad–Iad din 1560–61; perechile Neagoe și Antim; rivalii învățați paradis și infern. Astea nu sunt disputate.
Verifică-te
Cine-i mai vechi?
Șase popasuri din pagină, de la tipar la dicționar. Pune-le de la cel mai vechi la cel mai nou.
Apasă pe fiecare carte numărul locului ei în șir, apoi verifică ordinea.
- 1709–16
Antim: perechea
Locul - 1560–61
Coresi: Ad și Iad
Locul - 2009
DEX: amândouă din sl.
Locul - 1671–73
Costin: raiul
Locul - 1929
Șăineanu: ad = adu
Locul - ~1650
Neagoe: perechea
Locul
Scor: 0 din 6
Ordinea bună, de la cel mai vechi
- 1560–61 — Coresi: Ad și Iad
- ~1650 — Neagoe: perechea
- 1671–73 — Costin: raiul
- 1709–16 — Antim: perechea
- 1929 — Șăineanu: ad = adu
- 2009 — DEX: amândouă din sl.
Popasurile stau în ordinea anilor lor de început.
Surse
Fiecare citat din pagină trimite la una dintre adresele de mai jos: dicționarele prin dexonline, textele prin scanuri și ediții.
Ușile slave
Anii românești
- DEX '09: rai (dicționar)
- DEX '09: iad (dicționar)
- DER: rai (dicționar)
- DER: iad (dicționar)
- MDA2: rai (dicționar)
- Șăineanu: iad (dicționar)
- Coresi 1560–61: Tetraevanghelul (scan)
- Neagoe c.1650: Învățăturile (text)
- Costin 1671–73: Viața lumii (PDF)
- Antim 1709–16: Didahiile (scan)
Rivalii
Vecinii de catalog
- articolul-de-la-coada: mașina cozii
- verbul-a-fi: topitura latină
- dusmanul-gand-rau: gândul rău
- gagiu: procesul civilului
- bogatul: balanța zeului
- oastea: oștirea veche
- sufletul-și-duhul: episodul trecut
- prietenul: scara prieteniei
- dragostea: copacul dragostei
- hotarul: linia maghiară
- geamul: geamul turcesc
- surubul: cele două uși
- inima: sufletul din piept
- femeia: gospodăria strâmtată
Litere: Fraunces și Source Serif 4, sub licența SIL Open Font.