mariuscomper.ukCuprinsEnglish

ISTORIA A DOUĂ CUVINTE

Ce au în comun „rai” și „iad”?

DEX indică pentru ambele cuvinte o origine slavă: rai din raj, iad din jadu. Textele vechi fac însă povestea mai interesantă. În transliterarea din 1889 a Tetraevanghelului lui Coresi, ediția din 1560–61, apar în aceeași carte atât Ad, cât și Iad. Mai târziu, Neagoe Basarab și Antim Ivireanul folosesc rai și iad unul lângă altul. Sursele ne arată formele; nu ne explică însă fiecare schimbare de sunet dintre ele.

Vezi dovezile

rai, din sl. raj
Așa indică DEX '09.
iad, din sl. jadu
Tot DEX '09.
Ad și Iad, 1560–61
Ambele forme apar în reeditarea din 1889 a Tetraevanghelului lui Coresi.
Raiul ca grădină: Adam și Eva înaintea tronului, miniaturăGura iadului cu trei jivine, un drac și suflete, miniaturăJudecata de Apoi de la Voroneț, cu raiul și iadul
Trei imagini:
Grădina, gura, judecata: raiul ca grădină, iadul ca gură, amândouă la Judecata de Apoi.Foto: Wellcome Collection (CC BY 4.0), Hellmouth (domeniul public), Jocelyn Erskine-Kellie (CC BY-SA 4.0), Wikimedia Commons

Pe scurt

Ce spun sursele despre „rai” și „iad”

Două cuvinte, două istorii separate. Fiecare formă de mai jos apare într-o sursă identificată: un dicționar sau un text datat.

RAI

  • sl. raj ETIMOLOGIE

    DEX '09 dă raiul „Din sl. raj.” MDA2 dă „E: slv рай”, iar DER enumeră forme înrudite în bulgară, sârbă, cehă, polonă și rusă. Toate indică o origine slavă; niciunul nu descrie pas cu pas schimbările fonetice până la forma românească.

  • rai, c. 1650 ATESTAT

    Neagoe Basarab, Învățăturile: „călcarea ce greși dentâi strămoșul nostru Adam în rai”. Data se referă la traducerea românească, c. 1650, nu la domnia lui Neagoe.

  • rai, 1671–73 ATESTAT

    Miron Costin, Viața lumii, după ediția școlară: „céle patru ape ce ies din rai”.

IAD

  • sl. jadu ETIMOLOGIE

    DEX '09 dă iadul „Din sl. jadu.” NODEX la fel. Niciunul nu explică pas cu pas cum s-a ajuns la forma românească.

  • jadu sau adŭ SURSELE DIFERĂ

    DEX dă jadu, CADE dă adŭ, iar MDA2 și Scriban consemnează ambele variante. Sursele consultate aici nu explică legătura fonetică dintre formele românești Ad și Iad.

  • ad și iad, 1560–61 ATESTAT

    Textul lui Coresi, în reeditarea din 1889: Ad la Matei 11:23, Iad la Luca 16:23.

Acestea sunt forme găsite în surse, nu o reconstrucție pas cu pas a schimbărilor fonetice.

Unde apar împreună

  • Coresi, 1560–61 — Ad și Iad în aceeași reeditare a textului.
  • Neagoe, c. 1650 — „porțile raiului … iadul îl sparse” — după transcrierea Wikisource.
  • Antim, 1709–16 — „bunătăţi ale raiului … răutăţ ale iadului”.

Piesa centrală

Ad și Iad în aceeași carte

În reeditarea din 1889 apar Ad într-un verset și Iad în altul. Ambele pasaje, mai jos, urmează transliterarea din 1889. Am normalizat diacriticele și am eliminat cratima de la capăt de rând.

Matei 11:23: Ad

„şi tu Capernaum ce pănă în ceri înalți-te pănă la Ad deștinge-veri” — după transliterarea din 1889 a ediției din 1560–61. Aici apare forma Ad.

Luca 16:23: Iad

„muri și bogatul și îngropat fu. și întru Iad deșchise ochii lui” — aceeași carte, mai încolo, după transliterarea din 1889. Aici apare forma Iad.

Ce spun dicționarele

Scriban notează ad ca formă veche; Șăineanu la fel: „Vechiu-rom. ad = slav. adu”. Textul lui Coresi atestă forma: ad apare și în textul reeditat, nu doar în dicționare.

Ce nu spun

Niciun dicționar consultat nu explică relația fonetică dintre Ad și Iad. Vedem ambele forme în reeditare, dar sursele consultate nu explică relația dintre ele.

Rânduri tipărite în 1889 cu versetul Matei 11:23, unde se citește pănă la Ad
Matei 11:23, „pănă la Ad deștinge-veri” — decupaj din volumul tipărit la București în 1889. Foto: Coresi, în reeditarea lui Gherasim Timuș (1889), Internet Archive, domeniul public
Rânduri tipărite în 1889 cu versetul Luca 16:23, unde se citește întru Iad
Luca 16:23, „întru Iad deșchise ochii lui” — decupaj din transliterarea din 1889. Foto: Coresi, în reeditarea lui Gherasim Timuș (1889), Internet Archive, domeniul public

Coresi, Tetraevanghelul 1560–61 — transliterarea din 1889 (scan) →

Dicționare și texte

Ce spun celelalte surse

Dincolo de Coresi, alte surse adaugă câteva informații utile: formele slave înrudite, variantele din dicționare, etimologia dusă spre greacă și două cuvinte românești cu alte istorii.

Formele slave înrudite

Forme înrudite cu raj apar în mai multe limbi slave. În slava veche bisericească apare раи, iar dicționarul Academiei Bulgare definește рай ca locul în care ajung sufletele drepților. DER enumeră forme înrudite în bulgară, sârbă, cehă, polonă și rusă. (RBE, Wiktionary, DER)

Variantele din dicționare

Pentru iad, dicționarele nu notează forma slavă la fel: DEX '09 dă „Din sl. jadu”, MDA2 dă amândouă variantele, „vsl ꙗдь, адь”, NODEX dă jadu, CADE dă adŭ. Separat, MDA2 înregistrează și un omonim iad², cu sensul „venin, otravă” — alt cuvânt, cu intrarea lui. (DEX, MDA2, CADE)

Legătura cu greaca

DER urmărește etimologia până la „Gr. ἄδης, prin intermediul sl. jadŭ”; Scriban și Șăineanu îl menționează și ei pe Hades. DEX, MDA2, CADE și NODEX se opresc la forma slavă. Unele dicționare urmăresc cuvântul mai departe în timp; altele se opresc mai devreme. (DER, Scriban, Șăineanu)

Două cuvinte cu alte istorii

Româna are și sinonimele paradis și infern, dar ele au alte istorii etimologice: paradis vine din franceză (DEX adaugă și germana), iar infernul e dat „Din lat. infernus” de DEX și „It. inferno (sec. XIX)” de DER. Pagina prezintă ambele variante, fără să aleagă între dicționare. (DEX, DER)

Articolul despre „suflet” și „duh”

Nu pomenește raiul și iadul nici măcar o dată — verificare pe text, zero potriviri. Îl menționăm ca episod anterior, nu ca dovadă. (sufletul-și-duhul)

Frescă cu mitropolitul Antim Ivireanul, în veșminte roșii, cu cârja
Mitropolitul Antim, în frescă. Didahiile lui, rostite între 1709 și 1716, folosesc rai și iad unul lângă altul. Sursă: Wikimedia Commons, domeniul public

RBE: РАЙ (dicționar) →

Din dicționare

Șase surse, citate direct

Șase citate exacte, fiecare cu sursa lui.

DEX '09: rai

“RAI1, raiuri, s. n. 1. Paradis, eden. 2. Fig. Loc din natură deosebit de frumos. … – Din sl. raj.”

DEX '09 (2009), prin dexonline

DEX derivă rai din sl. raj, fără pași fonetici arătați.

DEX '09: iad

“IAD, (2) iaduri, s. n. 1. (În multe religii) Loc în care sufletele păcătoșilor sunt supuse la chinuri veșnice…; infern, gheenă. … – Din sl. jadu.”

DEX '09 (2009), prin dexonline

DEX indică originea slavă și forma jadu, la fel de direct.

DER: iad

“iad (iaduri), s. n. – Infern, gheenă. Gr. ἄδης, prin intermediul sl. jadŭ (Cihac, II, 145; DAR; Conev 107), cf. bg., sb., rus. ad.”

DER (Ciorănescu), prin dexonline

DER urmărește etimologia mai departe, prin forma slavă, până la gr. ἄδης.

MDA2: rai

“rai1 sn [At: CORESI, EV. 369 / Pl: -uri / E: slv рай] 1 (În diferite concepții religioase) Loc plin de încântare…”

MDA2, prin dexonline

MDA2 indică o atestare „CORESI, EV. 369”. Pasajul nu a fost verificat în proiect, deci nu îl folosim ca atestare independentă.

Șăineanu 1929: iad

“[Vechiu-rom. ad = slav. adu (din gr. HADES, locaș întunecat sau invizibil)]”

Șăineanu, ed. a VI-a (1929), prin dexonline

Șăineanu notează ad ca formă veche românească, din „slav. adu”.

RBE: рай

“РАЙ … м. 1. … място в задгробния свят, където отиват душите на праведните след смъртта им…”

Academia Bulgară (RBE), prin ibl.bas.bg

Academia Bulgară definește рай prin același sens religios ca în română.

DEX: rai (dicționar) →

Bilanțul

Ce știm și ce nu știm

Pe scurt: ce este bine documentat și ce rămâne neclar.

Ce susțin sursele

Dicționarele indică pentru ambele cuvinte o origine slavă: raj și jadu. Aceeași origine slavă apare și în DER, MDA2, Scriban și Șăineanu, deși detaliile etimologice diferă. Pentru Ad și Iad avem pasajele din reeditarea textului coresian din 1560–61. Pentru rai, cel mai vechi pasaj verificat aici este traducerea românească a lui Neagoe, din jurul lui 1650. MDA2 indică și o atestare la Coresi, dar pasajul nu a fost verificat în acest proiect.

Unde apar împreună

Rai și iad apar împreună în două texte datate: Neagoe, c. 1650 („porțile raiului … iadul îl sparse”, după transcrierea Wikisource), Antim, 1709–1716 („bunătăţi ale raiului … răutăţ ale iadului”).

Diferențe

Trei puncte în care sursele diferă: prima literă a formei slave (jadŭ sau adŭ); Hades, menționat sau nu; infern — latină după DEX, italiană după DER. Toate trei sunt prezentate separat, fără ca pagina să aleagă.

Ce nu știm

Dicționarele consultate dau etimologiile, dar nu reconstruiesc pas cu pas schimbările fonetice; nici relația dintre formele Ad și Iad nu este explicată. Pentru o atestare a lui „rai” în secolul al XVI-lea, MDA2 trimite la Coresi, dar pasajul nu a fost verificat aici. Din aceste două puncte nu tragem concluzii.

Cronologie

Patru repere

Patru repere între 1560 și 1716, fiecare cu sursa lui.

  1. Coresi: Ad și Iad

    1560–61

    Matei 11:23 cu Ad, Luca 16:23 cu Iad — după transliterarea din 1889 a ediției din 1560–61. Ambele forme apar în reeditare.

    Reperul 1 din patru

  2. Neagoe: perechea

    c. 1650

    „ne dășchise porțile raiului … iar iadul îl sparse” și „Cei drepți vor mérge în mirosul cel bun al raiului” — după transcrierea Wikisource. Data se referă la traducerea românească, nu la domnie.

    Reperul 2 din patru

  3. Costin: raiul

    1671–73

    „céle patru ape ce ies din rai” — Viața lumii, după ediția școlară. Ediția consultată datează textul în 1671–73.

    Reperul 3 din patru

  4. Antim: perechea

    1709–16

    „3 bunătăţi ale raiului … spre 3 răutăţ ale iadului” — Didahiile, rostite la București sau Târgoviște, după textul cărții.

    Reperul 4 din patru

Patru repere, patru surse: transliterarea din 1889 pentru Coresi, Wikisource pentru Neagoe, ediția școlară pentru Costin, textul cărții pentru Antim.

Diferențe

Unde diferă sursele

Sursele diferă în trei puncte. Le prezentăm separat. SURSELE DIFERĂ

Forma slavă: jadŭ sau adŭ?

DEX '09 dă jadu, CADE dă adŭ, MDA2 și Scriban dau ambele variante — ꙗдь și адь, ĭadŭ și adŭ. Sursele consultate nu dau o regulă de trecere între formele românești Ad și Iad.

Hades: menționat sau nu?

DER duce etimologia până la „Gr. ἄδης, prin intermediul sl. jadŭ”; Scriban și Șăineanu îl menționează și ei. DEX, MDA2, CADE și NODEX se opresc la forma slavă. Unele dicționare urmăresc etimologia mai departe în trecut, altele nu.

Infern: latină sau italiană?

DEX dă infernul „Din lat. infernus”, DER îl dă „It. inferno (sec. XIX)”. Diferența privește sinonimele învățate, nu etimologia lui „rai” sau „iad”; ambele citate sunt prezentate ca atare.

Aici nu alegem între variante; le prezentăm separat. Ce rămâne ferm: originea slavă a ambelor cuvinte, cele două forme, Ad și Iad, din reeditarea textului coresian, și două perechi datate.

Sursele consultate susțin originea slavă a ambelor cuvinte; forma slavă indicată pentru „iad” diferă însă de la un dicționar la altul.

DER: iad (dicționar) →

Verifică-te

Cine-i mai vechi?

Șase repere din pagină, de la Coresi la DEX. Pentru Coresi folosim data textului reeditat, 1560–61; exemplarul consultat este reeditarea din 1889. Așază-le de la cea mai veche la cea mai nouă.

Mută fiecare carte cu săgețile sus–jos, apoi verifică ordinea.

  1. 1709–16

    Antim: perechea

  2. 1560–61

    Coresi: Ad și Iad

  3. 2009

    DEX: ambele, origine slavă

  4. 1671–73

    Costin: raiul

  5. 1929

    Șăineanu: ad = adu

  6. c. 1650

    Neagoe: perechea

Rezultat: 0 din 6

Ordinea corectă, de la cea mai veche

  1. 1560–61 — Coresi: Ad și Iad
  2. c. 1650 — Neagoe: perechea
  3. 1671–73 — Costin: raiul
  4. 1709–16 — Antim: perechea
  5. 1929 — Șăineanu: ad = adu
  6. 2009 — DEX: ambele, origine slavă

Pentru intervale, ordinea folosește primul an.