Filmele, cărțile, jocurile, mâncarea și cuvintele au documente diferite. Unele proiecte verifică o ediție sau o dată de difuzare; altele compară forme fără să trateze China drept o cultură uniformă.
Deschide sursa
Între 1950 și 1992, cel puțin 68 de filme artistice românești au fost dublate sau proiectate în China. Fiecare are aici titlul chinezesc și cel românesc, anul premierei din România, anul și studioul dublajului și sursele. „Nea Mărin miliardar” a rulat cu titlul „Bogat peste noapte”, iar „Alarmă în munți” avea în 1958, după ziarul partidului de la Beijing, șase milioane de spectatori în China.
Deschide sursa
Găsești 28 de ediții chinezești verificate ale cărților unor autori legați de România, cu editura, anul, ISBN-ul și linkul de catalog. Alte cinci înregistrări au încă detalii de confirmat.
Deschide sursa
Șahul și xiangqi aliniază aceeași armată: car, cal, elefant, sfetnic, rege. Alegi o piesă și îi vezi mutarea pe trei table: în șatranj, jocul medieval, în șahul de azi și în xiangqi. Nebunul medieval ajungea pe 8 câmpuri din 64, iar elefantul din xiangqi ajunge pe 7 puncte din 90. Cu numele pieselor în 31 de limbi și un joc cu zece mutări. În română, engleză și chineză.
Deschide sursa
De unde vine cuvântul „farfurie”: din turcescul farfuri, „porțelan”, și mai departe din persanul faghfūr, titlul dat împăratului Chinei. Învârți o farfurie Ming și vezi cele șapte forme ale cuvântului, de la 天子 la farfurie, fiecare cu sursa ei. Cu provincia chineză inventată de dicționare, harta drumurilor și colecția de la Topkapı.
Deschide sursa
Cerul îi dă anului patru repere: două solstiții și două echinocții. Restul l-au hotărât oamenii: două anotimpuri în vechiul calendar islandez, trei în Egiptul antic, șase în India, 24 de perioade solare în China și 72 în vechiul almanah japonez. Pagina desenează 21 de calendare ca inele ale aceluiași an, arată de ce există anotimpuri, de unde vin cele patru cuvinte în 64 de limbi și ce spune cel mai vechi text găsit pentru optsprezece povești despre anul care se întoarce.