Ce măsoară linia
Fiecare punct este media anuală globală a diferenței față de 1951–1980. Valoarea din 2024 a fost 1,29 °C, iar cea din 2025 1,19 °C. Seria descrie evoluția mediei globale, nu vremea dintr-un oraș.
Măsurători globale · 1880–2025
Cum se schimbă clima și vremea
În 1880, media globală era cu 0,18 °C sub perioada de referință. În 2025, era cu 1,19 °C peste ea. Urmărește seria NASA, apoi explorează ploi, secete, furtuni și anotimpuri.
NASA GISS · GISTEMP v4
Un an la un pas
Media globală anuală a suprafeței terestre și oceanului, față de 1951–1980.
20251,19 °Cabatere față de media din 1951–1980
1880 · -0,18 °C2024 · 1,29 °C2025 · 1,19 °C
Seria folosește coloana J-D din tabelul GISTEMP v4. Abaterea este calculată față de media perioadei 1951–1980; nu este temperatura absolută a planetei. Anul 2026 este incomplet și a fost omis. NASA GISS, tabelul original.
Clima nu este vremea de mâine
O medie globală nu arată dacă plouă pe strada ta și nu prezice vremea unei zile. Proiectele de mai jos măsoară fenomene diferite: nopți calde, precipitații, secete, inundații și anotimpuri.
Când căldura și apa ajung la oameni
Unele proiecte urmăresc o singură noapte, o stradă sau un râu. Fiecare rezultat depinde de locul, perioada și unitatea din sursa lui.
Verifică perioada și unitatea
Proiectele din colecție folosesc observații, modele și mărturii pentru întrebări diferite. Deschide fiecare sursă înainte să compari două locuri sau să folosești o valoare pentru o decizie.
Climă și vreme · 41 de proiecte
Toată colecția
Caută în titluri, descrieri și termeni tematici sau alege o temă. Proiectele disponibile doar în engleză sunt marcate EN.
41 de proiecte
↑ Înapoi la explorareNiciun proiect pentru această căutare
Încearcă un termen mai general sau resetează căutarea.
Fenomene meteo
Clujul sub capac: nopțile de iarnă în care e mai cald la munte decât în oraș
În 34,5% din nopțile de iarnă măsurate de baloanele meteorologice de la Cluj între 1957 și 2012, aerul de la 1.500 m altitudine era mai cald decât cel de la sol. Fiecare noapte, pe relieful real, până în 2025. În română și engleză.
Anotimpuri
Anotimpurile: de ce se schimbă, câte numără lumea și cum li se spune în 351 de limbi
Cerul îi dă anului patru repere: două solstiții și două echinocții. Restul l-au hotărât oamenii: două anotimpuri în vechiul calendar islandez, trei în Egiptul antic, șase în India, 24 de perioade solare în China și 72 în vechiul almanah japonez. Pagina desenează 21 de calendare ca inele ale aceluiași an, arată de ce există anotimpuri, de unde vin cele patru cuvinte în 64 de limbi și ce spune cel mai vechi text găsit pentru optsprezece povești despre anul care se întoarce.
Climă pe termen lung
Harta Doggerlandului: ținutul de sub Marea Nordului, înecat acum 10.000–7.000 de ani
Doggerland lega Marea Britanie de Danemarca și de Olanda până când l-a înecat marea. O hartă în relief a fundului de azi al mării, cu 1.873 de albii de râu, lacuri și alte forme cartate dedesubt și cu țărmul calculat al oricărui moment de acum 16.000 de ani încoace. Pentru fiecare oraș de la Marea Nordului, harta spune cât de departe era țărmul acum 10.500 de ani.
Râuri, ploi și inundații
Cât de des plouă la Londra: toate cele 24.350 de zile din 1960 încoace, cu ploaie sau fără
La Heathrow plouă, cu cel puțin 1 mm, în trei zile din zece: 109 zile pe an. La București cade mai multă ploaie, 648 mm față de 616, dar în 76 de zile; New Yorkul are de două ori mai multă apă în mai puține zile cu ploaie. Fiecare zi de la 1 ianuarie 1960 până la 31 august 2026 e un semn pe un perete de zile, orice dată poate fi văzută an cu an, iar cu anul nașterii pagina numără aniversările cu ploaie.
Râuri, ploi și inundații
Londra sub nivelul mareei: fiecare cod poștal, măsurat față de Tamisa la maree înaltă
La 10.528 dintre cele 177.041 de coduri poștale ale Londrei Mari, terenul e mai jos decât o maree înaltă obișnuită de la London Bridge (3,9 m peste Ordnance Datum). Orice cod poștal, pus pe o miră de maree lângă nivelurile din 1928 și 1953, pe relieful măsurat cu laser al orașului, plus cele 221 de închideri ale Barierei Tamisei, numărate iarnă cu iarnă.
Climă pe termen lung
Cel mai cald an din tinerețea bunicilor ar fi astăzi un an răcoros
Măsurătorile NASA pe un glob, an cu an, din 1880 până în 2025. În jurul Bucureștiului, toți ultimii zece ani au fost mai calzi decât 1966, cel mai cald an dintre 1951 și 1980. Cu numerele a 6.552 de orașe și cu anii de naștere ai familiei. În română și engleză.
Râuri, ploi și inundații
Cascada Iguazu, zi cu zi: cea mai puțină apă a căzut lunea
Debitul râului Iguaçu la căderi, în 13.540 de zile dintre 1982 și 2019: viituri de peste 28.000 m³/s, o lună de secetă cu media sub 200 și un ritm de șapte zile. Cu ziua aleasă de cititor. În română, engleză și chineză.
Râuri, ploi și inundații
Cascada Victoria: câtă apă are în aprilie (3.007 m³/s) și în octombrie (293)
Câtă apă cade la Cascada Victoria în fiecare lună a anului: în medie 3.007 m³/s în aprilie și 293 în octombrie. Peretele desenat fir cu fir, fotografii datate, Devil's Pool, curcubeul de lună și seceta din 2019. În română, engleză și chineză.
Râuri, ploi și inundații
Cascada Niagara are orar: de la 1 aprilie la 31 octombrie, un tratat îi dublează minimul de apă de la 8 dimineața până seara
Un tratat din 1950 stabilește minimul de apă care trebuie să treacă peste cascada Niagara la fiecare oră a anului. În 2025, nivelul râului de sub cascadă a fost mai ridicat ziua decât noaptea în toate zilele de sezon. Un ceas arată programul de acum. În română și engleză.
Râuri, ploi și inundații
Amazonul: lungime, debit, secetă și defrișări, cu numerele desenate la scară
Cât de lung este Amazonul, câtă apă duce, cât a scăzut Rio Negro la Manaus și câtă pădure se taie într-un an: opt capitole cu desene la scară și surse la fiecare număr. În română, engleză și chineză.
Râuri, ploi și inundații
Inundația din Florența din 1966: apa, cărțile și munca rămasă
4 noiembrie 1966: Arno iese din matcă, 35 de morți oficiali, circa un milion de unități bibliografice afectate la BNCF. Crucifixul lui Cimabue 60%, spitalul cărților de la gară la Forte Belvedere și 30.000 de unități încă inaccesibile. În română și engleză.
Fenomene meteo
Temperaturile record în România: −38,5 și 44,5 °C, cu ziua și verificarea
Cât de cald și cât de frig a fost vreodată în România: 44,5 °C la Ion Sion pe 10 august 1951 și −38,5 °C la Bod pe 25 ianuarie 1942. Ambele oficiale, cu ziua și verificarea — plus orașul tău pe aceeași scară.
Climă pe termen lung
Sahara verde: lacuri, hipopotami și păstori acolo unde azi nu e decât nisip
Pe malul unui lac din Niger, aproape 200 de morminte. Miști ceasul de la 7700 î.Hr. până azi și vezi cum pleacă apa, animalele și oamenii, apoi pe harta Saharei cum se retrage ploaia: nu s-a oprit peste tot odată.
Climă pe termen lung
1816 — anul fără vară
Tambora a stins vara lui 1816 în vestul Europei — dar reconstrucția arată România aproape normală. Alege-ți orașul și află cu cât a fost vara lui sub medie.
Căldură și ploi extreme
Temperatura umedă: cât de cald poate duce corpul omului și cât de cald e în orașul tău
În laborator, corpul n-a mai făcut față căldurii de la circa 31 °C pe termometrul umed la tineri și 29 la vârstnici, sub celebrii 35. Urcă pe termometru, vezi cine moare de căldură și unde a ajuns orașul tău.
Fenomene meteo
Cum se face un bob de grindină? Urcă în furtună cu el
Alegi mărimea grindinei pe care ți-o amintești și vezi cât de repede a căzut și cât de tare a lovit. Apoi crești o piatră într-un curent ascendent, o tai în două și afli ce se știe — și ce nu — despre rachetele antigrindină. În română și engleză.
Râuri, ploi și inundații
Cât de sus ajunge apa la tine?
Scrii satul sau orașul, pui pinul pe casă și vezi ce arată modelul european de inundații: la 10, 100 și 500 de ani, pe Dunăre, Siret și Prut. Apoi urci Dunărea pe mira de la Galați și vezi în 3D unde ajunge apa. În română și engleză.
Anotimpuri
Când au înflorit cireșii din Kyoto în anul în care te-ai născut
De la 812 încoace, împărați, curteni și călugări au notat în jurnal ziua în care au ieșit să vadă cireșii din Kyoto în floare. 838 de primăveri, mai mult de jumătate aflate din petreceri sub cireși, pe un singur grafic. Ghicește ziua pentru anul tău. Azi cireșii înfloresc cu 11 zile mai devreme, iar recordul nu mai e 2021.
Râuri, ploi și inundații
Târgurile de pe Tamisa înghețată, 1608–1814, și de ce râul nu mai îngheață la Londra
Străzi de dughene, tiparnițe și taverne pe râul înghețat, din jurnalul lui Evelyn și relatările din 1814. Gerul care îngheța Tamisa a mai venit o dată, în 1963; după ce vechiul pod a căzut, râul a curs mai departe.
Fenomene meteo
Ai numărat 9 secunde între fulger și tunet. Cât de departe a fost?
Împarte secundele la trei și afli kilometrii, iar tunetul auzit înseamnă că furtuna poate lovi. Cu harta orașului tău.
Râuri, ploi și inundații
Picătura din Dunăre: de la izvoare la Sulina, în vreo 32 de zile
Cam o lună într-un an obișnuit: trei săptămâni la ape mari, două luni la secetă. Trimite o picătură pe Dunăre, din Pădurea Neagră până la Sulina, pe un ceas construit din viteze măsurate ale curentului.
Fenomene meteo
Cum arată o picătură de ploaie: sferă, chiflă, rupere în aer
Nicio picătură de ploaie nu arată ca o lacrimă: mică e sferă, mare e o chiflă turtită care cade cu 31 km/h, iar uriașele se rup în aer. Alege diametrul, privește forma și viteza, apoi joacă-te cu opt propoziții adevărate sau false.
Râuri, ploi și inundații
Primăvara în care a venit apa
Ploaia, județele înecate, reconstrucția — iar morții nu au un singur număr.
Climă pe termen lung
Clima ta s-a mutat — Marius Comper
Verile localității tale, comparate cu Europa anilor 1971–1990. Un atlas interactiv cu date ERA5, temperatură și precipitații.
Râuri, ploi și inundații
Unde ajunge ploaia de aici? — Drumul ploii
La Arad, apa Mureșului pleacă spre vest: trece prin Tisa înainte să ajungă în Dunăre și în Marea Neagră. Caută un râu sau alege un loc și urmărește drumul apei; apoi descoperă de unde se adună.
Râuri, ploi și inundații
Dunărea înghețată la Tulcea, 1836–2016
La Tulcea s-a notat 180 de ierni la rând câte zile a stat Dunărea sub gheață. Până în 1950, patru ierni din cinci; după, 10 din 66. Scrii anii de naștere din familie și fluviul reia fiecare iarnă a vieților voastre.
Climă pe termen lung
Marea care a dispărut
Șaptesprezece milioane de ani pe un cursor: marea Badeniană, lacul uriaș, seceta care l-a golit și Marea Neagră de azi, peste România abia vizibilă dedesubt, cu fiecare județ tăiat pe hărți.
Climă pe termen lung
Aerul din gheață are două vârste
Carota aliniază 834 de opriri cu vârsta gheții, vârsta aerului și concentrația măsurată de CO₂, de la 137 de ani până aproape de 800.000 de ani.
Căldură și ploi extreme
Lutul care nu se mai răcește
În 1900, metroul londonez avea 14°C. După 125 de ani de frânări, cele 500 GWh/an au saturat mantaua de argilă, transformând pământul într-un radiator masiv la peste 30°C.
Căldură și ploi extreme
Când devine căldura periculoasă în sarcină | Pragul termic
O sinteză a dovezilor epidemiologice privind stresul termic în sarcină. Cum modelează clima locală, umiditatea și săptămâna de gestație pragurile de risc la 30,55°C, 34,11°C și 39,07°C.
Anotimpuri
Transfăgărășan: este deschis? Sezon, date și Transalpina
Este deschis Transfăgărășanul acum? Datele de deschidere și închidere 2015–2026, comparație cu Transalpina, profil de altitudine, carburant, telecabina Bâlea și ce faci când e închis.
Râuri, ploi și inundații
Ploaia după o lună uscată
La Constanța, după 30 de zile fără ploi peste 5 mm pe zi, pragul a fost depășit în următoarele 7 zile în 12 din 64 de episoade de vară. Explorează istoricul și compară stațiile.
Râuri, ploi și inundații
Dunărea la apă mică, 1840–2026: de câte ori a mai fost atât de puțină apă
Debitul zilnic al Dunării la Orșova din 1840, timp de 183 de ani: între iunie și septembrie nicio zi nu coborâse sub 1.440 m³/s. În 2026, buletinele INHGA dau 1.300 în august și 1.250 în septembrie. Scrii debitul auzit la știri și vezi de câte ori a mai fost atât de jos.
Râuri, ploi și inundații
Seceta din Anglia, 2026: o iarnă foarte ploioasă urmată de una dintre cele mai uscate veri din 190 de ani
190 de ani de ploi în Anglia: iarna 2025–26 printre cele mai ploioase, vara 2026 printre cele mai uscate.
Căldură și ploi extreme
Noaptea care nu se mai răcorește
Nopțile tropicale (≥ 20 °C) se încălzesc mai repede decât maximele zilei. Explainer interactiv: recuperare, Europa, București pe grafic, mortalitate.
Căldură și ploi extreme
Orașul care învață înainte de următoarea furtună
Matrice interactivă despre caniculă, furtuni, ploi extreme și datele care pot ghida răspunsul Bucureștiului.
Climă pe termen lung
Vortexul polar și frigul din România: ce a urmat după 42 de încălziri stratosferice
Fiecare încălzire stratosferică din 1958, un rând de zile de la București.
Climă pe termen lung
Cât soare prinde comuna ta
Cauți comuna sau județul și vezi pe relief 3D câtă energie dă soarele acolo, lună de lună: media climatologică 2005–2020 pentru un sistem de referință de 1 kWp în toate cele 3181 de comune. Fiecare comună e o coloană: înălțimea e luna, culoarea e anul. În română și engleză.
Căldură și ploi extreme
Cât de fierbinte e strada ta
Scrii o stradă din București și vezi cât de fierbinte a văzut-o satelitul la amiază, în 3D: 3.532 de străzi măsurate din Landsat 9, 60 de parcuri și 6 sectoare, fiecare stradă cu media ei.
Anotimpuri
Unde a venit toamna
Scrii o stradă din București și vezi cât de rece a văzut-o satelitul într-o amiază de octombrie, în 3D: 3.530 de străzi măsurate din Landsat 9, 60 de parcuri și 6 sectoare — fiecare stradă cu diferența ei față de iunie.
Anotimpuri
Toamna în Cluj, văzută din satelit: când se îngălbenește fiecare pădure, parc și cartier
Pădurile din jurul Clujului pierd jumătate din verdele verii în jurul datei de 22 octombrie; Grădina Botanică, cu aproape o săptămână mai târziu. Harta zilei pentru 60 de păduri, parcuri și cartiere, din 263 de imagini Sentinel-2. În română și engleză.
Despre colecție
Colecția reunește proiectele relevante din biblioteca site-ului. Fiecare intrare are un titlu, o descriere și un link către ediția disponibilă. Proiectele complete păstrează sursele și limitele dovezilor.
Revizuită · Colecția în format text
Surse
- NASA GISS · GISTEMP v4, temperatura globală, tabelul GLB.Ts+dSST
Coloana J-D: anomalia mediei anuale, în grade Celsius, față de perioada 1951–1980.
- NASA GISS · descrierea setului GISTEMP v4
- Met Office · HadCET, seria lunară a temperaturii centrale a Angliei
Seria este regională și nu se compară direct cu media globală NASA.