Joc zilnic · mariuscomper.uk
Șase pași: jocul zilnic care leagă două subiecte prin fapte verificate
În fiecare zi primești un punct de plecare, o țintă și cel mult șase pași. La fiecare pas alegi o legătură între două pagini ale site-ului: un nume sau un an comun ambelor pagini, iar alături vezi faptele verificate.
Jocul zilei
Drumul tău
Alege legătura
Marchează legătura care te apropie de țintă. Poți folosi un singur indiciu în fiecare joc.
Constelația proiectelor
Fiecare punct e un proiect al site-ului, fiecare linie o legătură verificată. Proiectele pe care le-ai vizitat se aprind, iar drumul zilei apare în roșu.
Statisticile tale
Realizări
Arhiva
Fiecare zi rămâne jucabilă. Jocurile din arhivă nu schimbă seria.
Reguli
- În fiecare zi, toată lumea primește aceeași pereche de proiecte ale site-ului: un punct de plecare și o țintă. Ziua se schimbă la miezul nopții, ora României.
- La fiecare pas alegi între trei și cinci legături. O legătură există doar dacă două proiecte pomenesc același nume (un loc, o persoană, o instituție) sau aceeași dată în fapte verificate. Vezi cele două fapte, citate întocmai.
- Ai cel mult șase pași. Dacă drumul minim are cinci pași, ai șapte. Drumul minim e cel mai scurt drum dintre cele două capete.
- După fiecare pas, culoarea îți spune ce s-a întâmplat: verde, te-ai apropiat de țintă; galben, ești la aceeași distanță; roșu, te-ai îndepărtat.
- Un indiciu pe joc marchează legătura care te apropie. Folosirea lui se vede în textul de trimis.
- Fiecare pas îți arată proiectele atinse, cu un link „Citește proiectul”. Linkul se deschide într-o filă nouă, iar jocul rămâne unde l-ai lăsat.
- Dacă ajungi la țintă, câștigi puncte, iar seria crește. La fiecare șapte zile la rând primești un scut care acoperă o zi pierdută (cel mult două scuturi odată).
- Jocurile din arhivă și cele de antrenament nu schimbă seria. Poți trimite unui prieten o provocare pentru aceeași pereche cu butonul „Trimite mai departe”.
Calendarul acoperă 130 de zile; după aceea perechile se amestecă din nou.
Cum sunt făcute legăturile
- Fiecare legătură pornește de la faptele verificate din Știai?: un fapt din fiecare proiect pomenește același nume sau aceeași dată. Textul faptului apare întocmai, cu legătura către paragraful din proiect.
- Nu există legături inventate. Dacă două pagini nu pomenesc același lucru, nu sunt legate, chiar dacă par să se potrivească.
- Un nume trebuie să însemne același lucru în ambele fapte: un râu nu se leagă de un județ, o planetă nu se leagă de o stațiune. Un oraș și județul care îi poartă numele contează ca un singur loc. Din joc lipsesc paginile de catalog, ghidurile cu tarife și proiectele care au fapte despre morți, bombardamente sau dezastre.
- Seria, punctele și realizările tale rămân pe dispozitivul tău. Noi nu primim nimic din ele.
Cele 194 de proiecte din joc
- 1 noiembrie 1928, ora 17 — prima emisiune
- 29 de întrebări la poarta Americii: emigrarea românilor în America (1880–1930)
- A doua la stupi, a șaptea la concentrare
- A fost Dinicu Golescu grec? 1821, fuga la Brașov și cele 7 afirmații
- A fost România inventată la Paris? Tratatul din 1856
- A zis-o Caragiale sau un ministru? 1852–1912
- Aceleași puncte de acces. Același prag de 300 m. Două rezultate
- Afișează bâlciul, îngroapă bâlciul — Smithfield, 1133–1855
- Ai pe cineva căruia să-i ceri ajutor?
- Anul care se repetă
- Arhitectura invizibilă a statului digital
- Arhiva unificată GTFS a transportului feroviar
- Aritmetica supraviețuirii: cum a funcționat economia paralelă a anilor 1990
- Atacul asupra ANCPI: ce s-a confirmat și ce funcționează acum
- Atlasul deșerturilor medicale
- Atlasul numelor
- Aurora boreală s-a văzut din România. De câte ori, de când se măsoară?
- Banii, pe înțeles
- Berzele care pleacă: pe unde ajung berzele din România până în Africa
- Biserica pe care Gaudí a atârnat-o de tavan
- Bisericile Bucureștilor
- Bisericile săpate în cretă de la Basarabi–Murfatlar, în 3D
- Bogdaproste sau bodaproste? Ce înseamnă și de unde vine
- Carpini și Rubruck: doi călugări la curtea Marelui Han, după invazia mongolă din 1241 (1245–1255)
- Cartea pe care a atins-o fiecare român
- Casa goală — 1 casă din 4 stă neocupată în România
- Castelul cu trei vieți
- Castelul se oprește la Carpați. Conacul, nu.
- Ce a rămas în picioare
- Ce cadou persan lași chelnerului?
- Ce caută un suflet în pieptul tău?
- Ce căuta Orient Expressul în România? 1883–2009
- Ce gust are apa de la Herculane?
- Ce munți se văd din localitatea ta: panorama calculată din relief pentru orice loc din România
- Ce s-a întâmplat cu Cloșca cu puii de aur? 1837–1956
- Ce spune numele străzii tale? Citește Londra în engleza veche
- Ce vârstă are localitatea ta?
- Ce știm despre noi
- Cea mai lungă noapte
- Cei care n-au plecat niciodată
- Cel mai lung nume de localitate din România: clasamentul complet
- Cel mai lung râu din România
- Cel mai vechi oraș din România: Histria sau Constanța?
- Cele 7 feluri de chenar care se repetă: simetria motivelor de pe ie, pe pânza ta
- Cele mai vechi mănăstiri din România nu sunt în Bucovina
- Celia Fiennes: 1.551 de mile prin Anglia, 1698
- Cheile care au înghițit o insulă
- Cina de pe cartelă
- Cine a numit România
- Cine le-a dat pământ țăranilor? 1864
- Cine vede, cine decide?
- Cum a ajuns o țară să poarte numele unui om? Moldova, Bogdan, Eflak
- Cum a așteptat imnul nostru 142 de ani? 1848–1990
- Cum a devenit o piață de pește o înjurătură? Strigă pește, înjură ca la Billingsgate
- Cum a supraviețuit bricul Mircea furtunii din Biscaya?
- Cum a învățat România să citească: școala lui Haret, 1899–1930
- Cum ai fi citit o gazetă din 1861 — Alfabetul de tranziție
- Cum respiră România turistică
- Cum se face un bob de grindină? Urcă în furtună cu el
- Când a ajuns modernitatea la tine?
- Când a erupt ultimul vulcan din România, oamenii ajunseseră deja pe aceste locuri
- Când au început bisericile să vorbească românește?: Câmpulung, 1636
- Când dosarul începe să-ți spună povestea
- Când România hrănea Anglia: grâul Brăilei, 1843–1852
- Când se mai face noapte în miezul zilei la tine în oraș?
- Cât au costat 102 zile de Budapesta românească?
- Cât costă drumul? — birjele Londrei, 1654–1832
- Cât de mare e un iugăr? Depinde cine îl măsoară
- Cât de rară e ziua ta de naștere?
- Cât de sus ajunge apa la tine?
- Cât de înaltă era străbunica ta?
- Cât e un pas? Un metru și jumătate, după etalonul roman
- Cât te costă o lună în România: simulator de buget
- Cât valorau mâinile tale în 1888? O zi de lucru în Spitalfields
- Câte aeroporturi are România? Harta celor 17 aeroporturi (2025)
- Câte limbi încap într-o piață românească?
- Câți ani de pensie apuci? Calculator cu vârsta de pensionare și anii rămași
- Câți oameni au mai rămas în comuna ta
- De ce a mers un cioban pe jos la Roma? 1849–1911
- De ce avem nevoie de două suflări?
- De ce pâinea unsă cade mereu cu untul în jos
- De ce se numește Marea Neagră «neagră»?
- De la Rouen la Antiohia: harta lumii normande, 911–1185
- De la χορός la horă: aproape trei milenii în jurul unui cerc
- De unde vine apa de la robinet în marile orașe din România
- De unde vine cuvântul „biserică”?
- Diaconul Coresi: diaconul care a tipărit o limbă (1557–1583)
- Dimitrie Cantemir: prințul care a scris muzica turcilor (1673–1723)
- Dinozaurii din România: insula Hațeg, la scară
- Doina — Cântecul nescris care se inventează pe loc
- Două din șapte — zilele de sărbătoare care cad în weekend
- Dracula: mit sau realitate — atlasul celor șase locuri
- Dragonul Roșu: orașul en-gros chinezesc al Bucureștiului
- Du murdăria la vale — Marea Putoare și canalele lui Bazalgette, 1858–1875
- Dunărea la apă mică: cum un râu constrânge energia, navigația și importurile
- Dunărea înghețată la Tulcea, 1836–2016
- După o escrocherie, contează ordinea
- El gândește de 7.000 de ani. Noi tot nu știm la ce.
- Elefanți, mamuți și dinoterii din România: ce s-a găsit în județul tău
- Evliya Çelebi în Moldova, Țara Românească și Transilvania (1659–1661): ce-a numărat și unde-a exagerat
- Exploratori chinezi din Evul Mediu: șapte călătorii din China până în India, Bagdad, Paris și Africa (399–1433)
- Factura de pe cer
- Farfuria ta poartă titlul împăratului Chinei
- Fă piața de dimineață — cafenelele Londrei, 1652–1860
- Ghețarul de la Scărișoara: gheață de cel puțin 10.500 de ani
- Hansa în Anglia: Bergen, Steelyard, King's Lynn și Boston, c.1380
- Hanurile Bucureștilor
- Insula latină: limba română, de la Dacia la Weigand
- Ion Mincu: Casa Lahovari, început al stilului neoromânesc
- Letopisețe: Descălecarea Țării Românești
- Lobul urechii tale nu ascultă de Mendel
- Marco Polo n-a pomenit niciodată Marele Zid. A fost totuși în China?
- Marea care a dispărut
- Marea duhoare — vara în care Tamisa a devenit canal (Londra, 1858)
- Marea Neagră are două etaje. La cel de jos nimic nu respiră oxigen
- Maria Tănase (1913–1963): viața, cântecele, interdicția
- Megalodon: cât de mare era, de fapt, cel mai mare rechin
- Meridianul zero: votat în 1884, mutat cu 102,5 metri, și amiaza ta
- Mica Unire, 1859 — Cum s-au unit Moldova cu Țara Românească
- Mihai Viteazul și unirea de la 1600: cât a ținut, zi cu zi
- Mii de grauri, niciun conducător: cum se întorc toți deodată
- Miorița pe care n-ai învățat-o la școală
- Muntele cu patru piei
- Murături românești și pao cai: cum funcționează fermentația
- Mâna din vârful turnului
- Nicolae Milescu (Spătarul) în China: solia rusă la împăratul Kangxi, 1675–1678
- Noaptea în care a plecat Cuza: 11 februarie 1866
- Nouă din treisprezece
- Numele ăsta se mai dă?
- O noapte vede mai puțin de jumătate din lună
- Oferta care știe prea mult
- Opt din zece
- Ora României: cât era ceasul la Iași când la București era amiază
- Ovidiu la Tomis: exilul poetului și memoria orașului
- Paisprezece societăți trăiesc ca tine
- Palatul de cristal — frunza care a ținut o fetiță și casa a peste șase milioane de oameni (Londra, 1851)
- Pe datorie: banii statului român, 1995–2025
- Peștera care trăiește fără soare
- Picătura din Dunăre: de la izvoare la Sulina, în vreo 32 de zile
- Piețele Bucureștilor
- Ploaia nu stinge seceta.
- Podul care a învățat o țară inginerie: Cernavodă 1895
- Podul lui Traian de la Drobeta, refăcut în 3D (103–105)
- Podurile Bucureștilor
- Poți potrivi un pătrat perfect din ochi?
- Prietenul: cel care îți vrea binele
- Primul oraș electric? Timișoara, 12 noiembrie 1884
- Primul scris al Europei, găsit într-o groapă din Alba?
- Procesul care a condamnat un imperiu: Memorandumul 1892
- Pufuleții au devenit «tradiționali» în doar 27 de ani
- Pune piața la loc pe hartă — Cheapside și ceap, din tocmeală în chilipir
- Relațiile României cu China: o cronologie din 1949
- România are nevoie de Mangalia pentru un program naval de €920m. Statul nu controlează vânzarea șantierului
- România se mută câte o comună odată
- România și China: fus orar, curs valutar, indicatori și comerț
- Rumanul-rob: cum a ajuns numele românilor să însemne șerb — și înapoi
- Rusalii: cum au ajuns trandafirii să numească Duhul Sfânt și zânele
- Râul de sub strada Fleet: patru hărți, o îngropare
- Războiul rece de sub chatbot
- Satul tău a fost pe patru hărți diferite
- Scrie localitatea. Vezi unde stă la cutremur.
- Sfinxul și Babele: vânt sau daltă?
- Singura hartă romană a Banatului înșiră unsprezece stații. Niciuna nu-și mai spune pe nume.
- Smaranda Brăescu: record omologat 6.929 m, apoi un nume fals
- Spui noroc. Rostești o sentință slavă.
- Spui Paște. Rostești un cuvânt ebraic.
- Sterilul care a îngropat biserica din Geamăna. Privește-l cum urcă, an de an, din satelit
- Strigoii în folclorul românesc: ce consemnează sursele istorice
- Sânzienele lui Ion: de ce zânele din iunie poartă numele Botezătorului
- Toată pădurea virgină catalogată în România e mai mică decât Bucureștiul
- Totul despre Eva: un chip croit pentru fiecare prag
- Trei mamifere trăiesc în Marea Neagră. Foca a dispărut
- Trianon 1920: cum s-a trasat granița cu Ungaria
- Târgurile de pe Tamisa înghețată, 1608–1814, și de ce râul nu mai îngheață la Londra
- Tăblițele de la Tărtăria: scriere sau semne?
- Un acord de urbanism se închide cu o scrisoare
- Un cuvânt a mers pe jos din Persia
- Un paragraf, 21 de voci britanice
- Un persan la Londra, 1809–10 — jurnalul lui Mirza Abul Hassan Khan
- Un român, o corabie și prima iarnă din Antarctica: Racoviță și Belgica (1897–1899)
- Unde a ars România
- Unde ajunge ploaia de aici? — Drumul ploii
- Unde au ajuns vikingii? 120 de locuri dovedite în Europa, 793–1066
- Unde e aurul României? Tezaurul de la Moscova, 1916–2024
- UNESCO a numărat 277 de puncte pe frontiera romană a Daciei. Puține se pot vizita, cu bilet.
- Vasul care trebuia să dispară
- Vatra
- Voința de păcănele: jocurile de noroc de-a lungul istoriei, de la arșice la aparate
- Wales și Valahia: același cuvânt la două capete ale Europei
- Zece ore și cincizeci de minute până la Timișoara
- Zimbrul s-a întors acasă
- În ce limbă te rogi, când te rogi românește?
- Întoarcerea zimbrilor
- „Bătrânul Carpaților” are 900 de ani în ziare și vreo 560 după datarea cu radiocarbon. Cel mai bătrân stejar datat din România stă la 190 de kilometri mai la nord.