Opt din zece
De la Herodot până azi vezi cum se aprind straturile, apoi scrii orice nume de sat sau de râu și citești forma antică, etimonul, sursa și numele paralele în maghiară și germană.
Marius Comper · Cuvinte
De unde vin cuvintele.
Latină și slavă, greacă și persană, nume de râuri și vorbe de duh. Fiecare lucrare urmărește un cuvânt de la obârșie până în gura ta.
De pornire
Dacă deschizi una singură.
Opt din cele mai lungi zece râuri ale României aveau numele scris înainte de anul 600, cu secole înainte ca vreun sat de azi să fie pomenit. O hartă din 18.214 așezări și 127 de râuri, pe care straturile de nume se depun pe rând.
Capodopere
Începe cu ce e mai frumos.
Șase lucrări alese pentru vizual, profunzime și finisaj: hărți, atlase și povești care arată tot ce poate pagina asta.
În ce limbă te rogi, când te rogi românește?
O slujbă românească vorbește patru limbi deodată: latină, greacă sosită prin slavonă, slavă și ebraică sosită prin greacă și slavonă. Treisprezece cuvinte cu pașaport de dicționar, o slujbă de ascultat și un joc de dezlegat.
Rumanul-rob: cum a ajuns numele românilor să însemne șerb — și înapoi
Romanus ajunge rumân: nume etnic și, în Țara Românească, termen social pentru țăranul dependent. Etnonimul, statutul social și ortografia — trei istorii paralele, cu hrisovul din 1613, pragurile 1746/1749 și 1864. Cu Mașina Numelui pe trei șine, căutătorul de ani 100–1900 și testul «Rob sau roman?».
Brânza noastră a ajuns în farfuria națională a Slovaciei
Cum au dus ciobanii vlahi trei cuvinte românești peste Carpați: brânză, ajunsă bryndza în halušky, baci, șeful stânei din Polonia până în Moravia, și urdă, cu cinci etimologii și niciun câștigător. Trei atestări datate, șase farfurii, oile care urcă la 2.000 de metri.
De ce româna are și «strigoi», și «vampir»
Strigoi moștenește latina prin striga, iar vampir e un cuvânt slav cu obârșia disputată, ajuns în Europa prin rapoartele austriece despre dezgropările din 1725 și 1732 și prin presa europeană, întors la noi ca neologism din franceză și germană. Hartă în cinci capitole, definiții față în față și un joc din opt citate.
Eu, Zenovie, am pus acest dar
Donariul de la Biertan: o tăbliță de bronz din secolul al IV-lea, găsită în 1775 lângă Biertan, cu inscripția EGO ZENOVIVS VOTVM POSVI. Patru cuvinte latinești, din care două se aud și azi în română.
Șase cuvinte săpate în stâncă deasupra Dunării, pe care un român le poate citi pe jumătate
Ultima propoziție de pe Tabula Traiana, cuvânt cu cuvânt: două au ajuns în română, două s-au schimbat, două s-au pierdut. Apoi a venit barajul.
Alese
Șase intrări jucăușe în limbă.
Ghicește, ascultă, măsoară: un joc de descifrare, o spânzurătoare și-un test de auz.
Nimeni nu știa ce limbă ascund aceste semne. Cum le citești totuși?
Pe tăblițele de lut de la Cnossos nu era niciun cuvânt cunoscut. Alice Kober, profesoară la Brooklyn College, a arătat cum se leagă semnele fără să le știe sunetele; în 1952, Michael Ventris a scos din grila lor greaca, deși o numise cândva „fantezie”. Rezolvă singur cele trei nume de orașe care au deschis scrierea Linear B.
Spânzurătoarea proverbelor: ghicește vorba din bătrâni
Spânzurătoarea clasică: 40 de proverbe românești în ediția română și 40 de proverbe englezești în cea engleză. Șase greșeli, iar la final afli și înțelesul.
Auzi diferența: pilot de percepție — șase contraste
Șase contraste românești pentru vorbitori de chineză: litere, IPA și articulatori (fără audio), plus paradigma antrenamentului de percepție. Testul vine după înregistrări validate.
Unde se termină albastrul
Aceeași paletă, împărțită de 110 limbi.
Două note în cerul gurii
Corzile vocale produc doar un zumzet brut: ce auzim ca vorbire este un acord de două frecvențe. La „i”, intervalul depășește 3 octave; la „u” spre „i”, frecvența a doua se triplează; iar româna ancorează două vocale pe coloana centrală.
Drumul degetelor · Câți kilometri tastezi în limba română
Măsurătoarea biometrică a tastării în limba română: 1,38 kilometri parcurși de degete la fiecare 10.000 de cuvinte și o asimetrie de 57% pe mâna stângă.
Teme
Șase rafturi de cuvinte.
Fiecare raft arată cele mai bune patru lucrări ale temei, alese de mână. Deschide un raft ca să vezi lista completă în bibliotecă.
Povestea cuvintelor
Etimologii cu pașaport de dicționar: de unde vin și cum s-au schimbat.
Mănânci latinește în fiecare zi
Masa, pâinea, sarea, vinul, lingura: șase moșteniri latine pe masa românească, trei venetici și bonul roman din anul 301. Cu masa care se așază singură, lanțurile etimologice și tabelul pretențiilor.
Cum a ajuns balaurul diavol: povestea cuvântului „drac”
În latină, draco însemna balaur. În română, drac înseamnă diavol. Schimbarea s-a petrecut în latina creștină, iar româna e singura limbă romanică mare în care sensul nou l-a șters pe cel vechi. Din același cuvânt s-au născut Dracul și Drăculea.
Farfuria ta a fost un împărat al Chinei
Cum a ajuns un titlu imperial chinez pe masa ta: «Fiul Cerului» a devenit βaγpūr în sogdiană, faghfur în persană, fağfurî la otomani și farfurie în română. Cu harta celor două drumuri — al cuvântului și al vaselor —, darul lui Harun, tezaurul de la Topkapi, o ghicitoare și un test.
Banca spartă: banca ta e o bancă
Banca zarafului era o bancă adevărată, iar bancruta e banca aceea ruptă: italiana banca rotta. Șase forme europene datate, de la banc-ul germanic din secolul IX la banca românească din secolul XVIII, un joc de ordonare și legenda loviturii pe care dicționarele o trec la pseudo-etimologie.
Hărți de cuvinte
Nume de râuri, de oameni și de sate, puse pe hartă.
Opt din zece
O hartă a României făcută din 18.214 puncte de așezări și 127 de râuri, pe care straturile de nume se depun pe rând: antic, slav, turcic, maghiar, german, românesc. Un cursor de timp, un clasament al râurilor după lungime și o „carotă” pentru orice nume.
Atlasul numelor
8.560 de nume și prenume românești din Wikționar, cu 19 explicații extinse. Caută un nume și urmărește, pas cu pas, din ce cuvinte s-a format — de la Ioan la Ionescu, prin slavonă și greacă.
Insula latină: limba română, de la Dacia la Weigand
Dacia 106, strigătul din 587, Neacșu 1521, Viena 1780. O limbă romanică la 1.137 km de Roma.
Un paragraf, 21 de voci britanice
21 de vorbitori din Marea Britanie citesc același paragraf: alege un oraș de pe hartă și privește cum își schimbă forma șase cuvinte în transcriere fonetică.
Jocuri de cuvinte
Descifrează, ghicește, deosebește: limba ca joc.
Nimeni nu știa ce limbă ascund aceste semne. Cum le citești totuși?
Pe tăblițele de lut de la Cnossos nu era niciun cuvânt cunoscut. Alice Kober, profesoară la Brooklyn College, a arătat cum se leagă semnele fără să le știe sunetele; în 1952, Michael Ventris a scos din grila lor greaca, deși o numise cândva „fantezie”. Rezolvă singur cele trei nume de orașe care au deschis scrierea Linear B.
Spânzurătoarea proverbelor: ghicește vorba din bătrâni
Spânzurătoarea clasică: 40 de proverbe românești în ediția română și 40 de proverbe englezești în cea engleză. Șase greșeli, iar la final afli și înțelesul.
Auzi diferența: pilot de percepție — șase contraste
Șase contraste românești pentru vorbitori de chineză: litere, IPA și articulatori (fără audio), plus paradigma antrenamentului de percepție. Testul vine după înregistrări validate.
Ultima copie
Din cele 799 de povestiri cavalerești medievale care au ajuns până la noi, 326 sunt atestate de un singur manuscris.
Mașini de cuvinte
Viața, valoarea și drumul cuvintelor, calculate.
Jumătatea de viață a unui cuvânt
Cuvintele folosite de 100 de ori mai des evoluează de 10 ori mai lent. Vezi cum se dezintegrează vocabularul și verbele, secol cu secol.
Cât valorează 1.234? Un punct poate schimba valoarea de 1.000 de ori
Același șir numeric poate însemna 1.234 sau 1,234, după convenția locală. Compară 22 de profiluri Unicode CLDR.
Două note în cerul gurii
Corzile vocale produc doar un zumzet brut: ce auzim ca vorbire este un acord de două frecvențe. La „i”, intervalul depășește 3 octave; la „u” spre „i”, frecvența a doua se triplează; iar româna ancorează două vocale pe coloana centrală.
Drumul degetelor · Câți kilometri tastezi în limba română
Măsurătoarea biometrică a tastării în limba română: 1,38 kilometri parcurși de degete la fiecare 10.000 de cuvinte și o asimetrie de 57% pe mâna stângă.
Româna în documente
Acte, scrisori, abecedare și dicționare: limba în hârtii.
Actul din 6 februarie 131: ce mai putem citi după 1.895 de ani
Cinci rânduri păstrate, o dată romană și numele Alburnus Maior: ce știm cu adevărat din tăblița cerată redactată la 6 februarie 131.
Cartea pe care a atins-o fiecare român
41 de ani, o singură carte pe toate băncile — și trei cărți înaintea ei.
Prima propoziție românească a fost o alertă de spionaj: Scrisoarea lui Neacșu (1521)
Cel mai vechi text românesc datat exact e o veste de spionaj de la Câmpulung la Brașov. Citește-l frază cu frază, cu tălmăcire.
Dicționarul Academiei, 1871–1877: războiul pentru cuvinte
Laurian și Massim au vrut să șteargă din română orice cuvânt nelatin. Dragostea a trăit, cespetele a murit — o frază, două limbi, nouă verdicte.
Cuvinte și cultură
Tipografi, proverbe și limbi fără strămoș comun.
Diaconul Coresi: diaconul care a tipărit o limbă (1557–1583)
Presa brașoveană a diaconului Coresi (1557–1583) a pus româna în tipar: tipografia, cele zece cărți românești cu numere BRV și rafturile unde stau azi exemplarele păstrate, cotă cu cotă.
Pâinea e latină, plugul e slav
Cuvintele hranei de bază sunt latine. Uneltele plugului greu medieval sunt slave sau maghiare. O diagramă interactivă arată unde s-a rupt lexicul agrar românesc.
Cinci limbi, trei tipare, zero strămoș comun
Româna, bulgara, albaneza, greaca și aromâna construiesc viitorul cu același mecanism gramatical, din verbul „a vrea”, deși vin din patru familii de limbi fără rudenie. O hartă interactivă a uniunii lingvistice balcanice, cu excepțiile la vedere.
Toată lumea e rudă
Cuscru, fin, cumătru: rude cu nume în română și fără nume în engleză. Fratele mai mare, unchiul dinspre mamă: fără nume în română, cu nume în 70% dintre limbile lumii. Zece reguli ale vocabularului rudeniei, pe o hartă a 1.056 de limbi.
Abordări
Alege-ți instrumentul.
Numerele arată câte lucrări despre cuvinte are fiecare abordare.
- Articole și explicații62Citești o idee, o poveste sau o explicație.
- Hărți și atlase de date22Cauți locuri, compari date, descoperi legături.
- Jocuri și teste6Încerci, alegi, îți pui intuiția la încercare.
- Simulări și modele5Schimbi o valoare și urmărești efectul.
- Investigații și verificări3Urmărești o afirmație până la dovezi.
- Ghiduri și instrumente3Găsești informații pentru o decizie sau o sarcină.
Toate
Toate cele 101 lucrări, de la cea mai nouă.
Lista completă, în ordinea publicării. Se încarcă 25 odată.
Cum a ajuns marea nordului să se cheme neagră?
Turcescul kara înseamnă negru și, în sens arhaic, nord — iar Kara Deniz e un punct cardinal. Grecii au preschimbat Axeinos în Euxeinos. O călătorie a cuvintelor de la Histria (~630 î.Hr.) la țărmul românesc (1878).
De unde vin numele Ardeal, Erdély, Transilvania și Siebenbürgen?
De unde vin Ardeal, Erdély, Transilvania și Siebenbürgen? O cronologie documentată a numelor Transilvaniei, cu surse, ipoteze și limitele lor.
De ce trăiești după calendarul unui dictator mort și al unui împărat mort?
Iulie vine de la Iulius Caesar, august de la Augustus — un dictator și un împărat. Zeii, ritualul, numerele care mint și redenumirile eșuate din spatele celor 12 luni — cu mașina anului, de la Romulus până azi.
De ce numeri latinește fără să știi?
Scrie OCTO și primești OPT: unsprezece numerale moștenite din latină, șase legi ale sunetelor pe care le poți stinge și aprinde, un intrus și trei feluri de a scrie un număr, de la tăblițe cerate la ș cu virgulă.
În ce limbă te rogi, când te rogi românește?
O slujbă românească vorbește patru limbi deodată: latină, greacă sosită prin slavonă, slavă și ebraică sosită prin greacă și slavonă. Treisprezece cuvinte cu pașaport de dicționar, o slujbă de ascultat și un joc de dezlegat.
Cum a ajuns o țară să poarte numele unui om? Moldova, Bogdan, Eflak
Un râu cu nume nedeslușit, un întemeietor din secolul XIV și perechea otomană Eflak ve Bogdan: două glasuri ale aceluiași pământ, de la 1359 la 1859 — cu acte datate.
De ce țăranul poartă numele țării: țara din terra, pământul din pavimentum
Țara a crescut din țărână (lat. terra), iar pământul s-a scufundat dintr-o podea bătătorită (lat. pavimentum): două cuvinte încrucișate, trei date — 1521, 1848, 1926 — și Scara sensurilor.
Câte imperii încap în piața unde îți faci cumpărăturile?
De ce același loc e piață, târg, iarmaroc și bazar deodată: șapte cuvinte, patru imperii, trei date — cu dicționarele pe masă și un joc la sfârșit.
De ce mărunțișul tău poartă numele unui guvernator croat?
Dicționarul spune că originea banului e necunoscută. Monedele spun altceva: banovățul croat cu jder (~1260), banul lui Vlaicu (1365) și legea din 1867.
De ce le spunem nemților „muți”?
Slavii nu le înțelegeau limba vecinilor germanici, așa că le-au spus „muții”, iar româna a păstrat cuvântul până azi. Povestea lui němьcь, oglinda barbaros–walhaz și martorii, de la Iordanes la sașii Transilvaniei.
De unde vine cuvântul „biserică”?
Românescul „biserică” continuă latinescul basilica — dar istoria cuvântului și istoria clădirii nu merg în linie dreaptă. Cu vizualizarea Cuvântul/Clădirea, planuri care chiar se schimbă și un test.
De ce te închini, în fiecare săptămână, la cinci zei morți?
Luni vine de la Lună, marți de la Marte, miercuri de la Mercur, joi de la Jupiter, vineri de la Venus. De ce stau zeii amestecați, de ce sâmbăta păstrează Sabatul și cine a redenumit duminica.
Sânzienele lui Ion: de ce zânele din iunie poartă numele Botezătorului
De la SANCTUS DIES JOHANNIS, ziua Sfântului Ioan, la Sânziene: roata Sân- cu patru sfinți (Sânziene, Sânpetru, Sântilie, Sâmedru), cele trei sensuri vii — sărbătoare, floare, zâne — și noaptea de 23 iunie cu focuri, cununi pe ape și bâlciul Drăgăicii. Cu lanțul etimologic, roata-parcurs și citate din DEX, MDA2, Șăineanu și Scriban.
Mănânci latinește în fiecare zi
Masa, pâinea, sarea, vinul, lingura: șase moșteniri latine pe masa românească, trei venetici și bonul roman din anul 301. Cu masa care se așază singură, lanțurile etimologice și tabelul pretențiilor.
Rusalii: cum au ajuns trandafirii să numească Duhul Sfânt și zânele
De la ROSALIA, sărbătoarea rozelor de pe mormintele romane, la Rusalii: drumul discutabil prin slavă, cele trei sensuri vii — sărbătoare, zână, gâză — și săptămâna dintre lumi, cu Sâmbăta morților, duminica cu frunze de nuc, călușarii vindecători (UNESCO 2008) și rusalcele din ape. Cu lanțul etimologic ROSALIA→RUSALII, săptămâna-parcurs și citate din DEX, DER, Șăineanu și Scriban.
Moș Crăciun fără părinți: două cuvinte, zero origini sigure
Nici moș, nici Crăciun nu au o origine cunoscută: DEX dă din umeri, iar dicționarul etimologic înșiră 18 suspecți și nu condamnă pe niciunul. Un dosar rece cu panoul interactiv al suspecților, filtre pe cuvânt, statut și familie de limbi, certificate de naștere ștampilate NECUNOSCUT și citate din DEX, DER și Scriban.
Rumanul-rob: cum a ajuns numele românilor să însemne șerb — și înapoi
Romanus ajunge rumân: nume etnic și, în Țara Românească, termen social pentru țăranul dependent. Etnonimul, statutul social și ortografia — trei istorii paralele, cu hrisovul din 1613, pragurile 1746/1749 și 1864. Cu Mașina Numelui pe trei șine, căutătorul de ani 100–1900 și testul «Rob sau roman?».
Galezii sunt valahii Britaniei: un singur cuvânt i-a numit pe amândoi
Un cuvânt reconstruit — *walhaz, „străinul, romanul” — a dat numele Țării Galilor, valonilor, vlahilor, olahilor, Eflakului și Valahiei: povestea numelui, cu primele mărturii bizantine, răscoala din 1185 și ultima vale numită Valahia. Cu atlasul mărturiilor care se aprinde pe măsură ce-l parcurgi, cele zece exonime pe hartă și cuvântul care se preschimbă între limbi.
Un cuvânt a mers pe jos din Persia
Cioban e persanul čupân, păzitorul turmelor, venit prin turcul çoban și rămas vorba de toate zilele, lângă păstorul din latină și regionalul păcurar; trei milenii de drum, de la Persia la stână, cu atestări și hartă vie. Cu drumul care se desenează singur, căutătorul de popasuri și un test.
Spui noroc. Rostești o sentință slavă.
Noroc e slavul narok, „ceea ce s-a rostit”, înmuiat în soartă bună și apoi în închinarea însăși; paharul ciocnit curge de la libațiile grecilor la Prost, Şerefe și cin cin. Cu un atlas al închinărilor lumii și un test.
Bogdaproste sau bodaproste? Ce înseamnă și de unde vine
Bogdaproste e formula de mulțumire rostită când primești de pomană, din bg. «bog da prosti», «Dumnezeu să ierte»; DOOM3 trece forma-titlu la bodaproste. Sens, normă, accent, atestare 1746, formula bulgară de azi și un motor de chitanțe cu două scene — Roma și pomana.
Satul a fost cândva un șanț
Cuvântul „sat” vine din latinescul fossatum, „șanț” — dar drumul spre „așezare” e reconstruit, nu act de naștere. Cu forma veche fsat, cetatea care a fost oraș, orașul din maghiară și geamănul francez fossé: o săpătură în trei cuvinte, cu actele la vedere.
Farfuria ta a fost un împărat al Chinei
Cum a ajuns un titlu imperial chinez pe masa ta: «Fiul Cerului» a devenit βaγpūr în sogdiană, faghfur în persană, fağfurî la otomani și farfurie în română. Cu harta celor două drumuri — al cuvântului și al vaselor —, darul lui Harun, tezaurul de la Topkapi, o ghicitoare și un test.
De la χορός la horă: aproape trei milenii în jurul unui cerc
Trei istorii care se întâlnesc în horă — cuvântul, cercul, simbolul — de la choros pe scutul lui Ahile prin Balcani, Hora Unirii și horah, până în 1989. Cu roata pe trei fire, șase capitole și un test.
Rachiul tău e un cuvânt arab
Rachiu vine din turcescul rakı — posibil prin sârbescul rakija —, din arabul ʿaraq — sudoare —: opt opriri documentate, de la Biblia din 1688 la arrack-ul din Batavia, o hartă zburătoare, un căutător de forme și un joc despre cuvinte și băuturi.
De ce româna are și «strigoi», și «vampir»
Strigoi moștenește latina prin striga, iar vampir e un cuvânt slav cu obârșia disputată, ajuns în Europa prin rapoartele austriece despre dezgropările din 1725 și 1732 și prin presa europeană, întors la noi ca neologism din franceză și germană. Hartă în cinci capitole, definiții față în față și un joc din opt citate.
Româna de supraviețuire: puntea pinyin și 120 de fraze
120 de fraze românești pentru vorbitori de chineză, fiecare cu punte pinyin și ceartă cinstită acolo unde puntea nu ține. Gara, restaurantul, farmacia, urgențele — plus testul roșu care nu te lasă să trișezi.
Singura hartă romană a Banatului înșiră unsprezece stații. Niciuna nu-și mai spune pe nume.
Tabula Peutingeriana, copia din 1265 a hărții drumurilor Imperiului, păstrează singura rețea rutieră antică a Daciei. Unsprezece nume de la Dunăre la Sarmizegetusa, luate unul câte unul: niciunul n-a supraviețuit neatins.
Cât e un pas? Un metru și jumătate, după etalonul roman
Pasul roman, passus: cinci picioare standard, ≈1,48 m. Corpul a dat numele măsurii; etalonul, lungimea. La Aiton, borna din anul 108 stă la zece mile de Potaissa; în limbă au rămas pas, milă, zece.
Cinci cuvinte de pe o țiglă romană de la Apulum
O țiglă ștampilată LEG XIII GEM din muzeul de la Alba Iulia: semnul Legiunii a XIII-a Gemina. Cinci cuvinte urmărite până în română — unul a rămas, două s-au întors pe alt drum, unul a fost reconstruit, unul s-a pierdut.
Cum numeri până la zece pe degetele unui roman?
Mâna stângă numără până la 99, iar amândouă mâinile până la 9.999, după metoda notată de Beda în anul 725. Dar un roman nu ți-ar recunoaște două dintre cele cinci degete.
Cum a ajuns balaurul diavol: povestea cuvântului „drac”
În latină, draco însemna balaur. În română, drac înseamnă diavol. Schimbarea s-a petrecut în latina creștină, iar româna e singura limbă romanică mare în care sensul nou l-a șters pe cel vechi. Din același cuvânt s-au născut Dracul și Drăculea.
Spui Paște. Rostești un cuvânt ebraic.
Paște vine din ebraicul pesach, prin aramaică, greacă și latină; data sărbătorii a supraviețuit războaielor Quartodecimanilor și Niceei, iar omul-balama e un călugăr din Dobruja. Cu un computer pascal funcțional și un test.
Eu, Zenovie, am pus acest dar
Donariul de la Biertan: o tăbliță de bronz din secolul al IV-lea, găsită în 1775 lângă Biertan, cu inscripția EGO ZENOVIVS VOTVM POSVI. Patru cuvinte latinești, din care două se aud și azi în română.
Cum a ajuns țăranul păgân: paganus, de la sătean la necredincios
Păgân vine din latinescul paganus, «sătean»: dovada din DER, cognatele romanice, cele două teorii ale schimbării de sens și stratul creștin din latină.
Primul scris al Europei, găsit într-o groapă din Alba?
În 1961, la Tărtăria, au ieșit din pământ trei tăblițe de lut cu semne. După unii, sunt cel mai vechi scris din lume, cu două milenii înaintea Sumerului. După alții, datarea nu stă în picioare, semnele nu alcătuiesc un scris, iar povestea descoperirii are găuri.
Când au început bisericile să vorbească românește?: Câmpulung, 1636
Timp de sute de ani, pisanile bisericilor s-au scris în slavonă. În vara anului 1636, pe zidul bisericii domnești din Câmpulung, povestea ctitoriei a fost scrisă românește. Una dintre cele dintâi pisanii în limba română.
Actul din 6 februarie 131: ce mai putem citi după 1.895 de ani
Cinci rânduri păstrate, o dată romană și numele Alburnus Maior: ce știm cu adevărat din tăblița cerată redactată la 6 februarie 131.
Româna a primit „inteligența” de două ori
Istoria cuvântului inteligență: latinescul intellegere, moștenit în „a înțelege” și „înțelept” și împrumutat din nou din franceză; îngerii care mișcau cerurile la Dante; știrile secrete ale spionilor; testele lui Binet, factorul g din tabelul lui Spearman, abuzurile eugeniei și efectul Flynn; memoria de lucru, cu un joc 2-back; mașinile lui Turing. Plus felul în care alte limbi numesc mintea: trezire, auz, funia cămilei.
În latină, „a merge” însemna „a te scufunda”
Ce însemnau la început 49 de cuvinte românești: dezmierda (a curăța), cerceta (a da târcoale), pleca (a împături), câștiga (a pedepsi), femeie (toată gospodăria), pădure (mlaștină), muncă (chin). Fiecare cu dicționarul din care vine explicația, cu formele refăcute și etimologiile disputate marcate. Plus un joc de ghicit și un index.
În fiecare decembrie, cântăm o dată romană
Colindă vine din latinescul calendae, prin slavul kolenda: o dată romană de 1 ianuarie, interzisă de sinoade timp de secole și cântată și azi, în fiecare decembrie.
Banca spartă: banca ta e o bancă
Banca zarafului era o bancă adevărată, iar bancruta e banca aceea ruptă: italiana banca rotta. Șase forme europene datate, de la banc-ul germanic din secolul IX la banca românească din secolul XVIII, un joc de ordonare și legenda loviturii pe care dicționarele o trec la pseudo-etimologie.
Brânza noastră a ajuns în farfuria națională a Slovaciei
Cum au dus ciobanii vlahi trei cuvinte românești peste Carpați: brânză, ajunsă bryndza în halušky, baci, șeful stânei din Polonia până în Moravia, și urdă, cu cinci etimologii și niciun câștigător. Trei atestări datate, șase farfurii, oile care urcă la 2.000 de metri.
Un graffiti din bordelul din Pompei, tradus în oltenește la perfectul simplu
Un rând zgâriat pe peretele bordelului din Pompei, hic ego cum veni futui, luat cuvânt cu cuvânt: patru cuvinte au ajuns în română, unul doar seamănă, trei s-au pierdut. Cum a devenit perfectul latinesc perfectul simplu românesc și unde se mai spune azi venii pentru ce ai făcut în aceeași zi.
Șase cuvinte săpate în stâncă deasupra Dunării, pe care un român le poate citi pe jumătate
Ultima propoziție de pe Tabula Traiana, cuvânt cu cuvânt: două au ajuns în română, două s-au schimbat, două s-au pierdut. Apoi a venit barajul.
Nimeni nu știa ce limbă ascund aceste semne. Cum le citești totuși?
Pe tăblițele de lut de la Cnossos nu era niciun cuvânt cunoscut. Alice Kober, profesoară la Brooklyn College, a arătat cum se leagă semnele fără să le știe sunetele; în 1952, Michael Ventris a scos din grila lor greaca, deși o numise cândva „fantezie”. Rezolvă singur cele trei nume de orașe care au deschis scrierea Linear B.
Un paragraf, 21 de voci britanice
21 de vorbitori din Marea Britanie citesc același paragraf: alege un oraș de pe hartă și privește cum își schimbă forma șase cuvinte în transcriere fonetică.
Cartea pe care a atins-o fiecare român
41 de ani, o singură carte pe toate băncile — și trei cărți înaintea ei.
Diaconul Coresi: diaconul care a tipărit o limbă (1557–1583)
Presa brașoveană a diaconului Coresi (1557–1583) a pus româna în tipar: tipografia, cele zece cărți românești cu numere BRV și rafturile unde stau azi exemplarele păstrate, cotă cu cotă.
Dicționarul Academiei, 1871–1877: războiul pentru cuvinte
Laurian și Massim au vrut să șteargă din română orice cuvânt nelatin. Dragostea a trăit, cespetele a murit — o frază, două limbi, nouă verdicte.
Cel mai lung nume de localitate din România: clasamentul complet
Stațiunea Zoologică Marină Agigea are 30 de litere — nu Sâmbăta, cu 27. Clasamentul tuturor celor 13.755 de denumiri oficiale, cele mai scurte nume și căutarea oricărui sat sau oraș.
Cînd «rost» însemna gură — 19 cuvinte din Psaltirea Scheiană
«Rost» a însemnat gură, «codru» a însemnat munte. 19 cuvinte din Psaltirea Scheiană, cu sensul de-atunci, sensul de-acum și dovada la vedere.
Prima propoziție românească a fost o alertă de spionaj: Scrisoarea lui Neacșu (1521)
Cel mai vechi text românesc datat exact e o veste de spionaj de la Câmpulung la Brașov. Citește-l frază cu frază, cu tălmăcire.
Insula latină: limba română, de la Dacia la Weigand
Dacia 106, strigătul din 587, Neacșu 1521, Viena 1780. O limbă romanică la 1.137 km de Roma.
Spânzurătoarea proverbelor: ghicește vorba din bătrâni
Spânzurătoarea clasică: 40 de proverbe românești în ediția română și 40 de proverbe englezești în cea engleză. Șase greșeli, iar la final afli și înțelesul.
Auzi diferența: pilot de percepție — șase contraste
Șase contraste românești pentru vorbitori de chineză: litere, IPA și articulatori (fără audio), plus paradigma antrenamentului de percepție. Testul vine după înregistrări validate.
Atlasul numelor
8.560 de nume și prenume românești din Wikționar, cu 19 explicații extinse. Caută un nume și urmărește, pas cu pas, din ce cuvinte s-a format — de la Ioan la Ionescu, prin slavonă și greacă.
Cum explică Antonia Ruppel sanscrita
Construcțiile absolute sunt expresii de timp al căror cuvânt din centru nu are în el niciun sens temporal — „la soarele care urcă”, adică „la răsărit”.
Ultima copie
Din cele 799 de povestiri cavalerești medievale care au ajuns până la noi, 326 sunt atestate de un singur manuscris.
Lapte din lactem
O schimbare de sunet nu depinde de sensul cuvântului; se produce oriunde sunt îndeplinite condițiile fonetice. Douăzeci și patru dintre ele refac, pas cu pas, patruzeci de cuvinte românești din latină.
Pâinea e latină, plugul e slav
Cuvintele hranei de bază sunt latine. Uneltele plugului greu medieval sunt slave sau maghiare. O diagramă interactivă arată unde s-a rupt lexicul agrar românesc.
Ungureanu · Laboratorul ideilor
Nouă experimente despre cuvinte, coincidențe, mentalități și felul în care o explicație trebuie să reziste la întrebări.
Moscopole: orașul care făcea negoț, ținea școală și tălmăcea limbi
Moscopole (Moschopolis, azi Voskopoja) a fost un mare centru comercial și de învățământ, vorbitor de aromână, din Balcanii otomani ai secolului al XVIII-lea. Negoț, școală și limbi: povestea orașului și legăturile lui cu România.
Numele ăsta se mai dă?
Maria a stat pe locul 1 în fiecare an din 2002 până în 2022. Scrie un prenume și un an de naștere și vezi dacă faci parte dintr-o mulțime sau dintr-o amintire.
Româna care nu există la București — atlas de areale lexicale
164 de cuvinte cu sensuri regionale atestate în MDA2 și absente din standardul capitalei. Desenate pe ținuturi, nu pe județe.
O cafeluță, un cafezinho — gramatica tăcută a diminutivelor românești
Diminutivul românesc lasă obiectul cererii intact și absoarbe, în schimb, tensiunea din jurul lui. Fonetica micimii, reversul de dispreț, istoria cafelei de contrabandă și un atlas comparat pe unsprezece culturi, cu un simulator disecabil cuvânt cu cuvânt.
Valea, Coasta și Muntele
O hartă a bazinului Bârsei cu 102 locuri, fiecare clasificat după rădăcina toponimică (german, maghiar, românesc, incert). O linie de apă mobilă între 300 și 1800 m arată cum radicalii se despart pe altitudine; anii de atestare arată care sate au un an real și care microtoponime n-au avut niciodată un act de fondare.
Opt din zece
O hartă a României făcută din 18.214 puncte de așezări și 127 de râuri, pe care straturile de nume se depun pe rând: antic, slav, turcic, maghiar, german, românesc. Un cursor de timp, un clasament al râurilor după lungime și o „carotă” pentru orice nume.
Cinci limbi, trei tipare, zero strămoș comun
Româna, bulgara, albaneza, greaca și aromâna construiesc viitorul cu același mecanism gramatical, din verbul „a vrea”, deși vin din patru familii de limbi fără rudenie. O hartă interactivă a uniunii lingvistice balcanice, cu excepțiile la vedere.
De la mine
Marian 1886, numărat. Bolnavul e numit. Vorbitoarea ține vorbirea. Dumnezeu ține darul.
1900 toamna. Calendarul vorbelor fără dată — Marius Comper
Pazvante Chioru, Papură Vodă, un purice încălțat cu fier. O călătorie prin expresiile care au păstrat personaje și povești, în timp ce au încurcat calendarul.
Toată lumea e rudă
Cuscru, fin, cumătru: rude cu nume în română și fără nume în engleză. Fratele mai mare, unchiul dinspre mamă: fără nume în română, cu nume în 70% dintre limbile lumii. Zece reguli ale vocabularului rudeniei, pe o hartă a 1.056 de limbi.
Câte cuvinte are limba română? — recensământul din dexonline
Patru numere adevărate, niciun răspuns singur: recensământ reproductibil al limbii din dump-ul public dexonline, cu alfabetul, dicționarele și ciudățeniile la vedere.
Cimitirul cuvintelor — 4.687 de morminte din dexonline
Aici odihnesc 4.687 de cuvinte: registru căutabil al cuvintelor din dicționarele vechi absente din cele noi, cu lespezi, forme și limitele la vedere.
Straturi — din ce e făcută limba română
Carotă etimologică din 33.128 de definiții: straturile obârșiilor, filierele, cuvintele cu două pașapoarte și misterul celor fără pecete.
De ce spunem „dumneavoastră”
„Dumneavoastră” e un titlu de nobil comprimat într-un cuvânt spus zilnic. Doar 15 din 207 de limbi ale lumii fac mai mult de o distincție de politețe pentru „tu” — hartă interactivă cu toate cele 207, plus etimologia feudală ascunsă în cuvânt.
The Same Mouth — How 32,000 Baby Name Spellings Collapsed Into 4,000 Sounds
US birth records contain 31,904 distinct baby-name spellings in 2024, but a phonetic algorithm reduces them to 3,998 sounds. The interactive charts trace how the gap has widened since 1950.
De ce spunem „da”
Româna spune da din slavă (11.847 de apariții pe milion în scris, 14.212 în oral), în timp ce italiana, spaniola și franceza păstrează latinescul sic.
Ce rămâne după tăietură | De la 79 la 29 de cuvinte
Treci prin patru revizii ale aceleiași scene și vezi cum un paragraf de 79 de cuvinte devine o poveste de 29.
Jumătatea de viață a unui cuvânt
Cuvintele folosite de 100 de ori mai des evoluează de 10 ori mai lent. Vezi cum se dezintegrează vocabularul și verbele, secol cu secol.
Treizeci și nouă de biți pe secundă
Deși viteza de vorbire variază puternic între culturi, debitul net de informație transmisă creierului converge pretutindeni către 39,15 biți pe secundă.
Hainele împrumutate
Genul neutru din română n-are formă proprie: masculin la singular, feminin la plural. 48 din 52 de neologisme verificate în dicționar au intrat exact acolo.
Cât valorează 1.234? Un punct poate schimba valoarea de 1.000 de ori
Același șir numeric poate însemna 1.234 sau 1,234, după convenția locală. Compară 22 de profiluri Unicode CLDR.
Două note în cerul gurii
Corzile vocale produc doar un zumzet brut: ce auzim ca vorbire este un acord de două frecvențe. La „i”, intervalul depășește 3 octave; la „u” spre „i”, frecvența a doua se triplează; iar româna ancorează două vocale pe coloana centrală.
Drumul degetelor · Câți kilometri tastezi în limba română
Măsurătoarea biometrică a tastării în limba română: 1,38 kilometri parcurși de degete la fiecare 10.000 de cuvinte și o asimetrie de 57% pe mâna stângă.
Opt silabe pe o cruce de lemn
Cum a scris un sat un secol întreg în ritmul din Miorița.
Respirația cuvintelor
Aproape un sfert din aparițiile din lista CoRoLa au două litere. Măsoară lungimea cuvintelor din propria frază.
Cine intră în „noi”?
63 dintre 68 de limbi marchează ambele granițe ale lui „noi”.
Lume rimează cu nume
Optzeci și nouă de mii de rime, numărate în strofe.
Cinci litere sub un deget mic
Cât costă româna la tastatură, apăsare cu apăsare.
Ceaiul a mers pe două drumuri
O sută șapte limbi, o mie șaisprezece cuvinte.
Cine a numit România
Un atlas toponimic al țării, punct cu punct.
Limba care n-a lăsat nicio propoziție
O limbă sigură, o voce pierdută. Numele și un martor din 386 alcătuiesc arhiva rămasă.
O brânză este o hartă
O hartă a numelor pentru o brânză făcută din zer, cu tehnologia laptelui și drumurile cuvintelor la vedere.
Straturile unui cuvânt
Aceleași cuvinte schimbă ierarhia când treci de la dicționar la frecvență.
Căciula lui ă
Breve în Unicode, vârf pe bancnote: aceeași literă poartă două semne diferite.
Unde se termină albastrul
Aceeași paletă, împărțită de 110 limbi.
Virgula de sub Ș
Greșeala pe care fonturile o repară înainte s-o vezi.
Șaptesprezece mări și doi boi
Un cuvânt pentru șaptesprezece mări și doi boi.
Spune-mi despre un om complicat
Un singur epitet, unsprezece eroi.
Atenția, limbă cu limbă
100 de forme din 78 de limbi urmăresc felul în care atenția devine orientare, ascultare, grijă sau disponibilitate față de celălalt.