Opt din zece
De la Herodot până azi vezi cum se aprind straturile, apoi scrii orice nume de sat sau de râu și citești forma antică, etimonul, sursa și numele paralele în maghiară și germană.
Marius Comper · Cuvinte
Latină și slavă, greacă și persană, nume de râuri și vorbe de duh. Fiecare lucrare urmărește un cuvânt de la obârșie până în gura ta.
De pornire
Opt din cele mai lungi zece râuri ale României aveau numele scris înainte de anul 600, cu secole înainte ca vreun sat de azi să fie pomenit. O hartă din 18.214 așezări și 127 de râuri, pe care straturile de nume se depun pe rând.
De la Herodot până azi vezi cum se aprind straturile, apoi scrii orice nume de sat sau de râu și citești forma antică, etimonul, sursa și numele paralele în maghiară și germană.
Capodopere
Șase lucrări alese pentru vizual, profunzime și finisaj: hărți, atlase și povești care arată tot ce poate pagina asta.
O slujbă românească vorbește patru limbi deodată: latină, greacă sosită prin slavonă, slavă și ebraică sosită prin greacă și slavonă. Treisprezece cuvinte cu pașaport de dicționar, o slujbă de ascultat și un joc de dezlegat.
Romanus ajunge rumân: nume etnic și, în Țara Românească, termen social pentru țăranul dependent. Etnonimul, statutul social și ortografia — trei istorii paralele, cu hrisovul din 1613, pragurile 1746/1749 și 1864. Cu Mașina Numelui pe trei șine, căutătorul de ani 100–1900 și testul «Rob sau roman?».
Cum au dus ciobanii vlahi trei cuvinte românești peste Carpați: brânză, ajunsă bryndza în halušky, baci, șeful stânei din Polonia până în Moravia, și urdă, cu cinci etimologii și niciun câștigător. Trei atestări datate, șase farfurii, oile care urcă la 2.000 de metri.
Strigoi moștenește latina prin striga, iar vampir e un cuvânt slav cu obârșia disputată, ajuns în Europa prin rapoartele austriece despre dezgropările din 1725 și 1732 și prin presa europeană, întors la noi ca neologism din franceză și germană. Hartă în cinci capitole, definiții față în față și un joc din opt citate.
Donariul de la Biertan: o tăbliță de bronz din secolul al IV-lea, găsită în 1775 lângă Biertan, cu inscripția EGO ZENOVIVS VOTVM POSVI. Patru cuvinte latinești, din care două se aud și azi în română.
Ultima propoziție de pe Tabula Traiana, cuvânt cu cuvânt: două au ajuns în română, două s-au schimbat, două s-au pierdut. Apoi a venit barajul.
Alese
Ghicește, ascultă, măsoară: un joc de descifrare, o spânzurătoare și-un test de auz.
Pe tăblițele de lut de la Cnossos nu era niciun cuvânt cunoscut. Alice Kober, profesoară la Brooklyn College, a arătat cum se leagă semnele fără să le știe sunetele; în 1952, Michael Ventris a scos din grila lor greaca, deși o numise cândva „fantezie”. Rezolvă singur cele trei nume de orașe care au deschis scrierea Linear B.
Spânzurătoarea clasică: 40 de proverbe românești în ediția română și 40 de proverbe englezești în cea engleză. Șase greșeli, iar la final afli și înțelesul.

Șase contraste românești pentru vorbitori de chineză: litere, IPA și articulatori (fără audio), plus paradigma antrenamentului de percepție. Testul vine după înregistrări validate.
Aceeași paletă, împărțită de 110 limbi.
Corzile vocale produc doar un zumzet brut: ce auzim ca vorbire este un acord de două frecvențe. La „i”, intervalul depășește 3 octave; la „u” spre „i”, frecvența a doua se triplează; iar româna ancorează două vocale pe coloana centrală.
Măsurătoarea biometrică a tastării în limba română: 1,38 kilometri parcurși de degete la fiecare 10.000 de cuvinte și o asimetrie de 57% pe mâna stângă.
Teme
Fiecare raft arată cele mai bune patru lucrări ale temei, alese de mână. Deschide un raft ca să vezi lista completă în bibliotecă.
Etimologii cu pașaport de dicționar: de unde vin și cum s-au schimbat.
Masa, pâinea, sarea, vinul, lingura: șase moșteniri latine pe masa românească, trei venetici și bonul roman din anul 301. Cu masa care se așază singură, lanțurile etimologice și tabelul pretențiilor.
În latină, draco însemna balaur. În română, drac înseamnă diavol. Schimbarea s-a petrecut în latina creștină, iar româna e singura limbă romanică mare în care sensul nou l-a șters pe cel vechi. Din același cuvânt s-au născut Dracul și Drăculea.
Cum a ajuns un titlu imperial chinez pe masa ta: «Fiul Cerului» a devenit βaγpūr în sogdiană, faghfur în persană, fağfurî la otomani și farfurie în română. Cu harta celor două drumuri — al cuvântului și al vaselor —, darul lui Harun, tezaurul de la Topkapi, o ghicitoare și un test.
Banca zarafului era o bancă adevărată, iar bancruta e banca aceea ruptă: italiana banca rotta. Șase forme europene datate, de la banc-ul germanic din secolul IX la banca românească din secolul XVIII, un joc de ordonare și legenda loviturii pe care dicționarele o trec la pseudo-etimologie.
Nume de râuri, de oameni și de sate, puse pe hartă.
O hartă a României făcută din 18.214 puncte de așezări și 127 de râuri, pe care straturile de nume se depun pe rând: antic, slav, turcic, maghiar, german, românesc. Un cursor de timp, un clasament al râurilor după lungime și o „carotă” pentru orice nume.
8.560 de nume și prenume românești din Wikționar, cu 19 explicații extinse. Caută un nume și urmărește, pas cu pas, din ce cuvinte s-a format — de la Ioan la Ionescu, prin slavonă și greacă.
Dacia 106, strigătul din 587, Neacșu 1521, Viena 1780. O limbă romanică la 1.137 km de Roma.

21 de vorbitori din Marea Britanie citesc același paragraf: alege un oraș de pe hartă și privește cum își schimbă forma șase cuvinte în transcriere fonetică.
Descifrează, ghicește, deosebește: limba ca joc.
Pe tăblițele de lut de la Cnossos nu era niciun cuvânt cunoscut. Alice Kober, profesoară la Brooklyn College, a arătat cum se leagă semnele fără să le știe sunetele; în 1952, Michael Ventris a scos din grila lor greaca, deși o numise cândva „fantezie”. Rezolvă singur cele trei nume de orașe care au deschis scrierea Linear B.
Spânzurătoarea clasică: 40 de proverbe românești în ediția română și 40 de proverbe englezești în cea engleză. Șase greșeli, iar la final afli și înțelesul.

Șase contraste românești pentru vorbitori de chineză: litere, IPA și articulatori (fără audio), plus paradigma antrenamentului de percepție. Testul vine după înregistrări validate.
Din cele 799 de povestiri cavalerești medievale care au ajuns până la noi, 326 sunt atestate de un singur manuscris.
Viața, valoarea și drumul cuvintelor, calculate.
Cuvintele folosite de 100 de ori mai des evoluează de 10 ori mai lent. Vezi cum se dezintegrează vocabularul și verbele, secol cu secol.
Același șir numeric poate însemna 1.234 sau 1,234, după convenția locală. Compară 22 de profiluri Unicode CLDR.
Corzile vocale produc doar un zumzet brut: ce auzim ca vorbire este un acord de două frecvențe. La „i”, intervalul depășește 3 octave; la „u” spre „i”, frecvența a doua se triplează; iar româna ancorează două vocale pe coloana centrală.
Măsurătoarea biometrică a tastării în limba română: 1,38 kilometri parcurși de degete la fiecare 10.000 de cuvinte și o asimetrie de 57% pe mâna stângă.
Acte, scrisori, abecedare și dicționare: limba în hârtii.
Cinci rânduri păstrate, o dată romană și numele Alburnus Maior: ce știm cu adevărat din tăblița cerată redactată la 6 februarie 131.
41 de ani, o singură carte pe toate băncile — și trei cărți înaintea ei.
Cel mai vechi text românesc datat exact e o veste de spionaj de la Câmpulung la Brașov. Citește-l frază cu frază, cu tălmăcire.
Laurian și Massim au vrut să șteargă din română orice cuvânt nelatin. Dragostea a trăit, cespetele a murit — o frază, două limbi, nouă verdicte.
Tipografi, proverbe și limbi fără strămoș comun.
Presa brașoveană a diaconului Coresi (1557–1583) a pus româna în tipar: tipografia, cele zece cărți românești cu numere BRV și rafturile unde stau azi exemplarele păstrate, cotă cu cotă.

Cuvintele hranei de bază sunt latine. Uneltele plugului greu medieval sunt slave sau maghiare. O diagramă interactivă arată unde s-a rupt lexicul agrar românesc.

Româna, bulgara, albaneza, greaca și aromâna construiesc viitorul cu același mecanism gramatical, din verbul „a vrea”, deși vin din patru familii de limbi fără rudenie. O hartă interactivă a uniunii lingvistice balcanice, cu excepțiile la vedere.
Cuscru, fin, cumătru: rude cu nume în română și fără nume în engleză. Fratele mai mare, unchiul dinspre mamă: fără nume în română, cu nume în 70% dintre limbile lumii. Zece reguli ale vocabularului rudeniei, pe o hartă a 1.056 de limbi.
Abordări
Numerele arată câte lucrări despre cuvinte are fiecare abordare.
Toate
Lista completă, în ordinea publicării. Se încarcă 25 odată.
Turcescul kara înseamnă negru și, în sens arhaic, nord — iar Kara Deniz e un punct cardinal. Grecii au preschimbat Axeinos în Euxeinos. O călătorie a cuvintelor de la Histria (~630 î.Hr.) la țărmul românesc (1878).
De unde vin Ardeal, Erdély, Transilvania și Siebenbürgen? O cronologie documentată a numelor Transilvaniei, cu surse, ipoteze și limitele lor.
Iulie vine de la Iulius Caesar, august de la Augustus — un dictator și un împărat. Zeii, ritualul, numerele care mint și redenumirile eșuate din spatele celor 12 luni — cu mașina anului, de la Romulus până azi.
Scrie OCTO și primești OPT: unsprezece numerale moștenite din latină, șase legi ale sunetelor pe care le poți stinge și aprinde, un intrus și trei feluri de a scrie un număr, de la tăblițe cerate la ș cu virgulă.
O slujbă românească vorbește patru limbi deodată: latină, greacă sosită prin slavonă, slavă și ebraică sosită prin greacă și slavonă. Treisprezece cuvinte cu pașaport de dicționar, o slujbă de ascultat și un joc de dezlegat.
Un râu cu nume nedeslușit, un întemeietor din secolul XIV și perechea otomană Eflak ve Bogdan: două glasuri ale aceluiași pământ, de la 1359 la 1859 — cu acte datate.
Țara a crescut din țărână (lat. terra), iar pământul s-a scufundat dintr-o podea bătătorită (lat. pavimentum): două cuvinte încrucișate, trei date — 1521, 1848, 1926 — și Scara sensurilor.
De ce același loc e piață, târg, iarmaroc și bazar deodată: șapte cuvinte, patru imperii, trei date — cu dicționarele pe masă și un joc la sfârșit.
Dicționarul spune că originea banului e necunoscută. Monedele spun altceva: banovățul croat cu jder (~1260), banul lui Vlaicu (1365) și legea din 1867.
Slavii nu le înțelegeau limba vecinilor germanici, așa că le-au spus „muții”, iar româna a păstrat cuvântul până azi. Povestea lui němьcь, oglinda barbaros–walhaz și martorii, de la Iordanes la sașii Transilvaniei.
Românescul „biserică” continuă latinescul basilica — dar istoria cuvântului și istoria clădirii nu merg în linie dreaptă. Cu vizualizarea Cuvântul/Clădirea, planuri care chiar se schimbă și un test.
Luni vine de la Lună, marți de la Marte, miercuri de la Mercur, joi de la Jupiter, vineri de la Venus. De ce stau zeii amestecați, de ce sâmbăta păstrează Sabatul și cine a redenumit duminica.
De la SANCTUS DIES JOHANNIS, ziua Sfântului Ioan, la Sânziene: roata Sân- cu patru sfinți (Sânziene, Sânpetru, Sântilie, Sâmedru), cele trei sensuri vii — sărbătoare, floare, zâne — și noaptea de 23 iunie cu focuri, cununi pe ape și bâlciul Drăgăicii. Cu lanțul etimologic, roata-parcurs și citate din DEX, MDA2, Șăineanu și Scriban.
Masa, pâinea, sarea, vinul, lingura: șase moșteniri latine pe masa românească, trei venetici și bonul roman din anul 301. Cu masa care se așază singură, lanțurile etimologice și tabelul pretențiilor.
De la ROSALIA, sărbătoarea rozelor de pe mormintele romane, la Rusalii: drumul discutabil prin slavă, cele trei sensuri vii — sărbătoare, zână, gâză — și săptămâna dintre lumi, cu Sâmbăta morților, duminica cu frunze de nuc, călușarii vindecători (UNESCO 2008) și rusalcele din ape. Cu lanțul etimologic ROSALIA→RUSALII, săptămâna-parcurs și citate din DEX, DER, Șăineanu și Scriban.
Nici moș, nici Crăciun nu au o origine cunoscută: DEX dă din umeri, iar dicționarul etimologic înșiră 18 suspecți și nu condamnă pe niciunul. Un dosar rece cu panoul interactiv al suspecților, filtre pe cuvânt, statut și familie de limbi, certificate de naștere ștampilate NECUNOSCUT și citate din DEX, DER și Scriban.
Romanus ajunge rumân: nume etnic și, în Țara Românească, termen social pentru țăranul dependent. Etnonimul, statutul social și ortografia — trei istorii paralele, cu hrisovul din 1613, pragurile 1746/1749 și 1864. Cu Mașina Numelui pe trei șine, căutătorul de ani 100–1900 și testul «Rob sau roman?».
Un cuvânt reconstruit — *walhaz, „străinul, romanul” — a dat numele Țării Galilor, valonilor, vlahilor, olahilor, Eflakului și Valahiei: povestea numelui, cu primele mărturii bizantine, răscoala din 1185 și ultima vale numită Valahia. Cu atlasul mărturiilor care se aprinde pe măsură ce-l parcurgi, cele zece exonime pe hartă și cuvântul care se preschimbă între limbi.
Cioban e persanul čupân, păzitorul turmelor, venit prin turcul çoban și rămas vorba de toate zilele, lângă păstorul din latină și regionalul păcurar; trei milenii de drum, de la Persia la stână, cu atestări și hartă vie. Cu drumul care se desenează singur, căutătorul de popasuri și un test.
Noroc e slavul narok, „ceea ce s-a rostit”, înmuiat în soartă bună și apoi în închinarea însăși; paharul ciocnit curge de la libațiile grecilor la Prost, Şerefe și cin cin. Cu un atlas al închinărilor lumii și un test.
Bogdaproste e formula de mulțumire rostită când primești de pomană, din bg. «bog da prosti», «Dumnezeu să ierte»; DOOM3 trece forma-titlu la bodaproste. Sens, normă, accent, atestare 1746, formula bulgară de azi și un motor de chitanțe cu două scene — Roma și pomana.
Cuvântul „sat” vine din latinescul fossatum, „șanț” — dar drumul spre „așezare” e reconstruit, nu act de naștere. Cu forma veche fsat, cetatea care a fost oraș, orașul din maghiară și geamănul francez fossé: o săpătură în trei cuvinte, cu actele la vedere.
Cum a ajuns un titlu imperial chinez pe masa ta: «Fiul Cerului» a devenit βaγpūr în sogdiană, faghfur în persană, fağfurî la otomani și farfurie în română. Cu harta celor două drumuri — al cuvântului și al vaselor —, darul lui Harun, tezaurul de la Topkapi, o ghicitoare și un test.
Trei istorii care se întâlnesc în horă — cuvântul, cercul, simbolul — de la choros pe scutul lui Ahile prin Balcani, Hora Unirii și horah, până în 1989. Cu roata pe trei fire, șase capitole și un test.
Rachiu vine din turcescul rakı — posibil prin sârbescul rakija —, din arabul ʿaraq — sudoare —: opt opriri documentate, de la Biblia din 1688 la arrack-ul din Batavia, o hartă zburătoare, un căutător de forme și un joc despre cuvinte și băuturi.
Strigoi moștenește latina prin striga, iar vampir e un cuvânt slav cu obârșia disputată, ajuns în Europa prin rapoartele austriece despre dezgropările din 1725 și 1732 și prin presa europeană, întors la noi ca neologism din franceză și germană. Hartă în cinci capitole, definiții față în față și un joc din opt citate.
120 de fraze românești pentru vorbitori de chineză, fiecare cu punte pinyin și ceartă cinstită acolo unde puntea nu ține. Gara, restaurantul, farmacia, urgențele — plus testul roșu care nu te lasă să trișezi.
Tabula Peutingeriana, copia din 1265 a hărții drumurilor Imperiului, păstrează singura rețea rutieră antică a Daciei. Unsprezece nume de la Dunăre la Sarmizegetusa, luate unul câte unul: niciunul n-a supraviețuit neatins.
Pasul roman, passus: cinci picioare standard, ≈1,48 m. Corpul a dat numele măsurii; etalonul, lungimea. La Aiton, borna din anul 108 stă la zece mile de Potaissa; în limbă au rămas pas, milă, zece.
O țiglă ștampilată LEG XIII GEM din muzeul de la Alba Iulia: semnul Legiunii a XIII-a Gemina. Cinci cuvinte urmărite până în română — unul a rămas, două s-au întors pe alt drum, unul a fost reconstruit, unul s-a pierdut.
Mâna stângă numără până la 99, iar amândouă mâinile până la 9.999, după metoda notată de Beda în anul 725. Dar un roman nu ți-ar recunoaște două dintre cele cinci degete.
În latină, draco însemna balaur. În română, drac înseamnă diavol. Schimbarea s-a petrecut în latina creștină, iar româna e singura limbă romanică mare în care sensul nou l-a șters pe cel vechi. Din același cuvânt s-au născut Dracul și Drăculea.
Paște vine din ebraicul pesach, prin aramaică, greacă și latină; data sărbătorii a supraviețuit războaielor Quartodecimanilor și Niceei, iar omul-balama e un călugăr din Dobruja. Cu un computer pascal funcțional și un test.
Donariul de la Biertan: o tăbliță de bronz din secolul al IV-lea, găsită în 1775 lângă Biertan, cu inscripția EGO ZENOVIVS VOTVM POSVI. Patru cuvinte latinești, din care două se aud și azi în română.
Păgân vine din latinescul paganus, «sătean»: dovada din DER, cognatele romanice, cele două teorii ale schimbării de sens și stratul creștin din latină.
În 1961, la Tărtăria, au ieșit din pământ trei tăblițe de lut cu semne. După unii, sunt cel mai vechi scris din lume, cu două milenii înaintea Sumerului. După alții, datarea nu stă în picioare, semnele nu alcătuiesc un scris, iar povestea descoperirii are găuri.
Timp de sute de ani, pisanile bisericilor s-au scris în slavonă. În vara anului 1636, pe zidul bisericii domnești din Câmpulung, povestea ctitoriei a fost scrisă românește. Una dintre cele dintâi pisanii în limba română.
Cinci rânduri păstrate, o dată romană și numele Alburnus Maior: ce știm cu adevărat din tăblița cerată redactată la 6 februarie 131.
Istoria cuvântului inteligență: latinescul intellegere, moștenit în „a înțelege” și „înțelept” și împrumutat din nou din franceză; îngerii care mișcau cerurile la Dante; știrile secrete ale spionilor; testele lui Binet, factorul g din tabelul lui Spearman, abuzurile eugeniei și efectul Flynn; memoria de lucru, cu un joc 2-back; mașinile lui Turing. Plus felul în care alte limbi numesc mintea: trezire, auz, funia cămilei.
Ce însemnau la început 49 de cuvinte românești: dezmierda (a curăța), cerceta (a da târcoale), pleca (a împături), câștiga (a pedepsi), femeie (toată gospodăria), pădure (mlaștină), muncă (chin). Fiecare cu dicționarul din care vine explicația, cu formele refăcute și etimologiile disputate marcate. Plus un joc de ghicit și un index.
Colindă vine din latinescul calendae, prin slavul kolenda: o dată romană de 1 ianuarie, interzisă de sinoade timp de secole și cântată și azi, în fiecare decembrie.
Banca zarafului era o bancă adevărată, iar bancruta e banca aceea ruptă: italiana banca rotta. Șase forme europene datate, de la banc-ul germanic din secolul IX la banca românească din secolul XVIII, un joc de ordonare și legenda loviturii pe care dicționarele o trec la pseudo-etimologie.
Cum au dus ciobanii vlahi trei cuvinte românești peste Carpați: brânză, ajunsă bryndza în halušky, baci, șeful stânei din Polonia până în Moravia, și urdă, cu cinci etimologii și niciun câștigător. Trei atestări datate, șase farfurii, oile care urcă la 2.000 de metri.
Un rând zgâriat pe peretele bordelului din Pompei, hic ego cum veni futui, luat cuvânt cu cuvânt: patru cuvinte au ajuns în română, unul doar seamănă, trei s-au pierdut. Cum a devenit perfectul latinesc perfectul simplu românesc și unde se mai spune azi venii pentru ce ai făcut în aceeași zi.
Ultima propoziție de pe Tabula Traiana, cuvânt cu cuvânt: două au ajuns în română, două s-au schimbat, două s-au pierdut. Apoi a venit barajul.
Pe tăblițele de lut de la Cnossos nu era niciun cuvânt cunoscut. Alice Kober, profesoară la Brooklyn College, a arătat cum se leagă semnele fără să le știe sunetele; în 1952, Michael Ventris a scos din grila lor greaca, deși o numise cândva „fantezie”. Rezolvă singur cele trei nume de orașe care au deschis scrierea Linear B.

21 de vorbitori din Marea Britanie citesc același paragraf: alege un oraș de pe hartă și privește cum își schimbă forma șase cuvinte în transcriere fonetică.
41 de ani, o singură carte pe toate băncile — și trei cărți înaintea ei.
Presa brașoveană a diaconului Coresi (1557–1583) a pus româna în tipar: tipografia, cele zece cărți românești cu numere BRV și rafturile unde stau azi exemplarele păstrate, cotă cu cotă.
Laurian și Massim au vrut să șteargă din română orice cuvânt nelatin. Dragostea a trăit, cespetele a murit — o frază, două limbi, nouă verdicte.
Stațiunea Zoologică Marină Agigea are 30 de litere — nu Sâmbăta, cu 27. Clasamentul tuturor celor 13.755 de denumiri oficiale, cele mai scurte nume și căutarea oricărui sat sau oraș.
«Rost» a însemnat gură, «codru» a însemnat munte. 19 cuvinte din Psaltirea Scheiană, cu sensul de-atunci, sensul de-acum și dovada la vedere.
Cel mai vechi text românesc datat exact e o veste de spionaj de la Câmpulung la Brașov. Citește-l frază cu frază, cu tălmăcire.
Dacia 106, strigătul din 587, Neacșu 1521, Viena 1780. O limbă romanică la 1.137 km de Roma.
Spânzurătoarea clasică: 40 de proverbe românești în ediția română și 40 de proverbe englezești în cea engleză. Șase greșeli, iar la final afli și înțelesul.

Șase contraste românești pentru vorbitori de chineză: litere, IPA și articulatori (fără audio), plus paradigma antrenamentului de percepție. Testul vine după înregistrări validate.
8.560 de nume și prenume românești din Wikționar, cu 19 explicații extinse. Caută un nume și urmărește, pas cu pas, din ce cuvinte s-a format — de la Ioan la Ionescu, prin slavonă și greacă.
Construcțiile absolute sunt expresii de timp al căror cuvânt din centru nu are în el niciun sens temporal — „la soarele care urcă”, adică „la răsărit”.
Din cele 799 de povestiri cavalerești medievale care au ajuns până la noi, 326 sunt atestate de un singur manuscris.
O schimbare de sunet nu depinde de sensul cuvântului; se produce oriunde sunt îndeplinite condițiile fonetice. Douăzeci și patru dintre ele refac, pas cu pas, patruzeci de cuvinte românești din latină.

Cuvintele hranei de bază sunt latine. Uneltele plugului greu medieval sunt slave sau maghiare. O diagramă interactivă arată unde s-a rupt lexicul agrar românesc.

Nouă experimente despre cuvinte, coincidențe, mentalități și felul în care o explicație trebuie să reziste la întrebări.

Moscopole (Moschopolis, azi Voskopoja) a fost un mare centru comercial și de învățământ, vorbitor de aromână, din Balcanii otomani ai secolului al XVIII-lea. Negoț, școală și limbi: povestea orașului și legăturile lui cu România.

Maria a stat pe locul 1 în fiecare an din 2002 până în 2022. Scrie un prenume și un an de naștere și vezi dacă faci parte dintr-o mulțime sau dintr-o amintire.
164 de cuvinte cu sensuri regionale atestate în MDA2 și absente din standardul capitalei. Desenate pe ținuturi, nu pe județe.
Diminutivul românesc lasă obiectul cererii intact și absoarbe, în schimb, tensiunea din jurul lui. Fonetica micimii, reversul de dispreț, istoria cafelei de contrabandă și un atlas comparat pe unsprezece culturi, cu un simulator disecabil cuvânt cu cuvânt.
O hartă a bazinului Bârsei cu 102 locuri, fiecare clasificat după rădăcina toponimică (german, maghiar, românesc, incert). O linie de apă mobilă între 300 și 1800 m arată cum radicalii se despart pe altitudine; anii de atestare arată care sate au un an real și care microtoponime n-au avut niciodată un act de fondare.
O hartă a României făcută din 18.214 puncte de așezări și 127 de râuri, pe care straturile de nume se depun pe rând: antic, slav, turcic, maghiar, german, românesc. Un cursor de timp, un clasament al râurilor după lungime și o „carotă” pentru orice nume.

Româna, bulgara, albaneza, greaca și aromâna construiesc viitorul cu același mecanism gramatical, din verbul „a vrea”, deși vin din patru familii de limbi fără rudenie. O hartă interactivă a uniunii lingvistice balcanice, cu excepțiile la vedere.
Marian 1886, numărat. Bolnavul e numit. Vorbitoarea ține vorbirea. Dumnezeu ține darul.

Pazvante Chioru, Papură Vodă, un purice încălțat cu fier. O călătorie prin expresiile care au păstrat personaje și povești, în timp ce au încurcat calendarul.
Cuscru, fin, cumătru: rude cu nume în română și fără nume în engleză. Fratele mai mare, unchiul dinspre mamă: fără nume în română, cu nume în 70% dintre limbile lumii. Zece reguli ale vocabularului rudeniei, pe o hartă a 1.056 de limbi.
Patru numere adevărate, niciun răspuns singur: recensământ reproductibil al limbii din dump-ul public dexonline, cu alfabetul, dicționarele și ciudățeniile la vedere.
Aici odihnesc 4.687 de cuvinte: registru căutabil al cuvintelor din dicționarele vechi absente din cele noi, cu lespezi, forme și limitele la vedere.
Carotă etimologică din 33.128 de definiții: straturile obârșiilor, filierele, cuvintele cu două pașapoarte și misterul celor fără pecete.
„Dumneavoastră” e un titlu de nobil comprimat într-un cuvânt spus zilnic. Doar 15 din 207 de limbi ale lumii fac mai mult de o distincție de politețe pentru „tu” — hartă interactivă cu toate cele 207, plus etimologia feudală ascunsă în cuvânt.
US birth records contain 31,904 distinct baby-name spellings in 2024, but a phonetic algorithm reduces them to 3,998 sounds. The interactive charts trace how the gap has widened since 1950.
Româna spune da din slavă (11.847 de apariții pe milion în scris, 14.212 în oral), în timp ce italiana, spaniola și franceza păstrează latinescul sic.

Treci prin patru revizii ale aceleiași scene și vezi cum un paragraf de 79 de cuvinte devine o poveste de 29.
Cuvintele folosite de 100 de ori mai des evoluează de 10 ori mai lent. Vezi cum se dezintegrează vocabularul și verbele, secol cu secol.
Deși viteza de vorbire variază puternic între culturi, debitul net de informație transmisă creierului converge pretutindeni către 39,15 biți pe secundă.
Genul neutru din română n-are formă proprie: masculin la singular, feminin la plural. 48 din 52 de neologisme verificate în dicționar au intrat exact acolo.
Același șir numeric poate însemna 1.234 sau 1,234, după convenția locală. Compară 22 de profiluri Unicode CLDR.
Corzile vocale produc doar un zumzet brut: ce auzim ca vorbire este un acord de două frecvențe. La „i”, intervalul depășește 3 octave; la „u” spre „i”, frecvența a doua se triplează; iar româna ancorează două vocale pe coloana centrală.
Măsurătoarea biometrică a tastării în limba română: 1,38 kilometri parcurși de degete la fiecare 10.000 de cuvinte și o asimetrie de 57% pe mâna stângă.
Cum a scris un sat un secol întreg în ritmul din Miorița.
Aproape un sfert din aparițiile din lista CoRoLa au două litere. Măsoară lungimea cuvintelor din propria frază.
63 dintre 68 de limbi marchează ambele granițe ale lui „noi”.
Optzeci și nouă de mii de rime, numărate în strofe.
Cât costă româna la tastatură, apăsare cu apăsare.
O sută șapte limbi, o mie șaisprezece cuvinte.
Un atlas toponimic al țării, punct cu punct.
O limbă sigură, o voce pierdută. Numele și un martor din 386 alcătuiesc arhiva rămasă.
O hartă a numelor pentru o brânză făcută din zer, cu tehnologia laptelui și drumurile cuvintelor la vedere.
Aceleași cuvinte schimbă ierarhia când treci de la dicționar la frecvență.
Breve în Unicode, vârf pe bancnote: aceeași literă poartă două semne diferite.
Aceeași paletă, împărțită de 110 limbi.
Greșeala pe care fonturile o repară înainte s-o vezi.
Un cuvânt pentru șaptesprezece mări și doi boi.
Un singur epitet, unsprezece eroi.
100 de forme din 78 de limbi urmăresc felul în care atenția devine orientare, ascultare, grijă sau disponibilitate față de celălalt.