Împrumut și schimbare de sens01–03

O rută lexicală din persană, prin turcă, în română. Titlul persan al împăratului Chinei explică sensul; nu afirmăm un strămoș fonetic chinezesc.Persană → turcă → română. Titlul împăratului Chinei explică sensul; nu afirmăm o origine chineză a formei.

Etimologie · nume · scrieri · jocuri de limbaj

De unde vine „farfurie”?

O rută lexicală din persană, prin turcă, în română. Titlul persan al împăratului Chinei explică sensul; nu afirmăm un strămoș fonetic chinezesc.

Caută un cuvânt sau un nume ↗

163 de proiecte · 1.975 de înregistrări din 15 proiecte

01 / Împrumuturi

Cuvântul de pe masa ta a trecut prin alte limbi.

„Farfurie” vine din turcă. Istoria lui continuă spre persanul faghfūrī, legat de porțelanul imperial și de un titlu dat împăratului Chinei.

Săgețile urmăresc forme de cuvânt. Asocierea cu China explică sensul și istoria obiectului; nu transformă cuvântul românesc într-un împrumut direct din chineză.

Farfurie de porțelan chinezească, albă, cu struguri și motive florale albastre — Porțelan chinezesc: materialul numit de cuvânt înainte ca sensul românesc să se extindă la vasul de pe masă. Foto: The Cleveland Museum of Art, 1953.127, CC0.

Farfuria ta poartă titlul împăratului Chinei ↗Cuvinte românești în alte limbi: ce au împrumutat vecinii din română, după dicționarele lor ↗DEX · farfurie ↗Encyclopaedia Iranica · faḡfūrī ↗

02 / Dovezi și limite

Știm unde a mers. Nu știm sigur de unde a pornit.

„Brânză” a fost împrumutat în alte limbi. Proiectul urmărește forme precum slovacul bryndza și discuțiile din dicționare despre rutele lor.

Originea mai îndepărtată a cuvântului românesc rămâne necunoscută în DEX. O explicație veche sau o asemănare de formă nu devin dovezi doar fiindcă povestea ar fi atrăgătoare.

Brânza noastră a ajuns în farfuria națională a Slovaciei ↗DEX · brânză ↗

03 / Formă și sens

Forma se moștenește. Sensul are propria istorie.

Românescul „drac” continuă latinescul dracō. În greacă și latină, istoria cuvântului include șarpele și balaurul; în latina creștină, draco îl putea numi și pe Diavol.

Proiectul pune alături dicționarele și textele pentru a explica schimbarea de sens. În atlas, o filiație documentată, o propunere disputată și o formă reconstruită își păstrează fiecare eticheta.

Cum a ajuns balaurul diavol: povestea cuvântului „drac” ↗DEX · drac ↗

Ce cuvânt te interesează?

Caută un cuvânt, o variantă, un sens sau un nume. Rezultatele îți arată ce apare în datele proiectelor și te duc direct la explicație și surse.

Încearcă și

Căutarea detaliată acoperă 1.975 de înregistrări din 15 proiecte. Celelalte proiecte pot fi găsite după titlu, descriere și termeni tematici. Formele cu și fără diacritice sunt căutate împreună; potrivirile exacte apar primele.

Un exemplu documentat, pentru început. Apasă Caută pentru toate potrivirile.

Exemplu din colecție
farfurie
faghfūr → faghfūrī → fağfurî → farfuri → farfurie
O rută lexicală din persană, prin turcă, în română. Titlul persan al împăratului Chinei explică sensul; nu afirmăm un strămoș fonetic chinezesc.
Farfuria ta poartă titlul împăratului Chinei ↗

Exemple cu pagini și imagini proprii: farfurie · brânză · drac

Mai mult decât etimologii.

Numele locurilor, felul în care scriem, sunetele și jocurile de limbaj apar în aceeași colecție. Alege o temă pentru a vedea toate proiectele ei.

Originea cuvintelor

Urmărește împrumuturi, forme moștenite și explicații concurente.

Nume și locuri

Află ce pot spune documentele despre numele oamenilor și locurilor.

Scriere și texte

Compară scrieri, documente, ortografii și încercări de descifrare.

Vorbire și sunete

Explorează sunete, accente și felul în care vorbim.

Sens și folosire

Vezi cum se schimbă sensurile și folosirea cuvintelor.

Jocuri de cuvinte

Ghicește, compară și încearcă jocurile de limbaj.

Toate proiectele despre limbă.

Caută liber sau alege o temă. Căutarea unui cuvânt în atlas restrânge și această listă, inclusiv la proiectele cu înregistrări potrivite. Edițiile disponibile doar în engleză sunt marcate EN.

Caută în colecția de proiecte

163 de proiecte

Liste complete, legături directe

Nume și locuri
Numele vechi ale străzilor din Timișoara: cel puțin 806 schimbări de nume într-un secol
Bulevardul Take Ionescu a fost Magyar utca, apoi Eroilor de la Stalingrad, apoi Leontin Sălăjan.
Vorbire și sunete
Anotimpurile: de ce se schimbă, câte numără lumea și cum li se spune în 351 de limbi
Cerul îi dă anului patru repere: două solstiții și două echinocții. Restul l-au hotărât oamenii: două anotimpuri în vechiul calendar islandez, trei în Egiptul antic, șase în India, 24 de perioade solare în China și 72 în vechiul almanah japonez.
Vorbire și sunete
Dialectele presurii galbene: harta Europei desenată din finaluri de cântec
Presura galbenă își încheie cântecul altfel de la o regiune la alta. 1.178 de înregistrări publice, clasificate de două ori, fără ca locul să fie cunoscut, pe o hartă desenată din spectrogramele păsărilor.
Nume și locuri
De când sunt românii creștini? Ce arată 379.734 de inscripții latine
Bulgarii, polonezii și rușii au un an al botezului; românii au cuvinte moștenite din latină și ideea că credința ar fi venit cu soldații romani.
Scriere și texte
Psaltirea Scheiană, rând cu rând: Psalmul 22 și Psalmii 1–8 în româna secolului al XVI-lea
Psalmul 22, „Domnul paște-me și de nemică nu me lasă”, și Psalmii 1–8 din Psaltirea Scheiană, manuscris românesc copiat între 1573 și 1578: 345 de rânduri cu scrisul copistului deasupra fiecăruia, cuvintele vechi explicate la o atingere și, alături, cuvintele Psaltirii tipărite de Coresi în 1577.
Originea cuvintelor
Cuvinte românești în dialectele Italiei: harta cărții „Istoria limbii române” de Dan Ungureanu
Dan Ungureanu susține că româna vine din nord-vestul Italiei. Pentru 525 de cuvinte românești, harta arată unde se află formele din dialecte pe care cartea lui le pune alături: dintre regiunile Italiei, Lombardia are cele mai multe, apoi Veneto și Sardinia.
Scriere și texte
Codicele Voronețean: un naufragiu citit rând cu rând în româna secolului al XVI-lea
Naufragiul din Faptele apostolilor, așa cum stă în Codicele Voronețean, manuscris românesc copiat între 1563 și 1583: 249 de rânduri cu slovele deasupra, cuvintele vechi explicate la o atingere și aceleași versete în traducerile din 1648 și 1688.
Originea cuvintelor
Cuvinte românești în alte limbi: ce au împrumutat vecinii din română, după dicționarele lor
Despre română se spune de obicei ce a împrumutat.
Vorbire și sunete
Care limbă e cea mai apropiată de română? Trei măsurători, trei răspunsuri
Româna comparată cu limbile lumii după cuvinte, gramatică și sunete, pe date deschise. După cuvinte, cea mai apropiată e meglenoromâna, apoi italiana; după gramatică, italiana și albaneza au același scor; după sunete, lista depinde de cum e descrisă româna.
Nume și locuri
Roumania, Rumania, Romania: cum a scris engleza numele României, an cu an
Engleza a tipărit numele României în trei feluri. Cele trei grafii sunt numărate an cu an în cărțile britanice și americane, din 1859 până în 2019, și într-un eșantion de ziare americane, până în 1963, lângă hotărârile datate ale Londrei, Washingtonului și Bucureștiului.
Scriere și texte
Primii studenți români în China: cinci tineri plecați cu trenul spre Beijing în 1950 și ce au devenit
În noiembrie 1950, cinci tineri abia ieșiți din școala medie au făcut cincisprezece nopți cu trenul de la București la Beijing. Niciunul nu știa chineză.
Jocuri de cuvinte
Șahul și xiangqi (șahul chinezesc): aceeași armată pe două table, comparată piesă cu piesă
Șahul și xiangqi aliniază aceeași armată: car, cal, elefant, sfetnic, rege. Alegi o piesă și îi vezi mutarea pe trei table: în șatranj, jocul medieval, în șahul de azi și în xiangqi.
Vorbire și sunete
Copii bilingvi: sunt mai deștepți? Ce arată 149 de studii despre atenție și memorie
Toate cele 1.194 de rezultate din 149 de studii care compară copii crescuți cu două limbi cu copii crescuți cu una, câte un punct pe grafic.
Nume și locuri
Elefanții și-ar putea striga pe nume
Elefanții sălbatici din Kenya par să folosească strigăte adresate unui singur ascultător.
Nume și locuri
„Aici eu mă odihnesc”: cum e scrisă o cruce din Săpânța
90 de cruci din Cimitirul Vesel, transcrise pe teren în 2001–2002, citite rând cu rând: 49 din 84 de cruci cu versuri încep cu aceeași frază, iar rândul obișnuit are șapte sau opt silabe, dar ortografia nu lasă numărătoarea să dovedească mai mult.
Vorbire și sunete
Un sunet, cinci forme acceptate
Într-un exemplu din colecția publică Monsoon pentru hindi (hi-IN), rata de eroare pentru aceeași transcriere este 33,3% sau 0%, în funcție de formele acceptate ca reper.
Jocuri de cuvinte
Cuvinte pe perete
Fă un afiș dintr-un nume sau o expresie.
Originea cuvintelor
Când a fost scris prima dată numele satului tău
Caută orice sat sau oraș din România și Republica Moldova și vezi în ce an apare prima dată într-un document, în ce act și sub ce nume. 8.839 de localități datate, cu sursa fiecăreia, pe o hartă colorată după secolul primei mențiuni.
Originea cuvintelor
Cartoful a fost o trufă: din Italia în Germania și în România
Cartof vine din germ. Kartoffel, iar Kartoffel din it. tartufolo: trufă. Șapte dicționare românești dau prima verigă, Scriban singur o dă pe a doua.
Originea cuvintelor
Lacătul descuie cheia: o cheie latină, un lacăt unguresc
Cheie vine din lat. clavis, lacăt din magh. lakat: opt dicționare spun una, șase alta, fără excepție.
Originea cuvintelor
Clădește sendvișul. Găsește cardiganul — doi lorzi, două eponime
Clădește sendvișul după rețeta din 1777, strat cu strat, și îmbracă-l pe lord pentru Balaclava din șase piese cu sursă — apoi caută cardiganul în acte: al șaptelea loc rămâne gol.
Originea cuvintelor
Cum a devenit o piață de pește o înjurătură? Strigă pește, înjură ca la Billingsgate
Ia o tarabă la Billingsgate: plătește taxa din Legea 1699, azvârle ocări din 1703 cuvânt cu cuvânt, strigă marfa cu preț a lui Mayhew — și compară ce ai jucat cu două veacuri de întrebuințări datate ale cuvântului.
Sens și folosire
Ce au în comun „rai” și „iad”?
Rai și iad, două cuvinte de origine slavă: DEX le dă din sl. raj și sl. jadu, iar reeditarea din 1889 a textului din 1560–61 dă Ad într-un verset și Iad în altul.
Sens și folosire
De ce femeia a fost o gospodărie?
Femeie vine din latinescul familia, gospodăria: DEX o dă din Lat. familia, DER spune că strâmtarea apare numai în dacoromână.
Sens și folosire
Ce caută un suflet în pieptul tău?
Inima vine din latinescul anima, suflet: DEX o dă din Lat. anima, DER spune că trecerea apare numai în română.
Nume și locuri
Stațiile pierdute ale metroului londonez și de unde vine numele fiecărei stații
Toate cele 272 de stații ale metroului din Londra și cele 44 închise sau mutate, pe o hartă pe care o parcurgi din 1863 până azi.
Nume și locuri
Ce spune numele străzii tale? Citește Londra în engleza veche
204 nume londoneze descompuse în tulpină și terminație: un decodor cu straturi celtice, romane, saxone, normande și moderne, cele mai vechi forme scrise vreodată și un joc cu douăsprezece capcane populare.
Sens și folosire
De ce se cheamă haosul bedlam? Spitalul din cuvânt
Bedlem era deja o formă a lui Bethlehem când o priorie londoneză din 1247 a început să-i schimbe înțelesul.
Nume și locuri
Câte cuvinte are limba română? Depinde ce numeri
65.000 în dicționarul care stabilește ce e corect, 125.000 în tot ce s-a scris vreodată, 175.000 dacă adaugi variantele.
Originea cuvintelor
De ce-i șurub în est și șurup în vest?
Șurub vine din germana Schraube — ipoteza zice pe două uși: estul prin polonă și ucraineană, vestul prin maghiară, atestat 1559.
Originea cuvintelor
Cum a încăput paharul în fereastră?
Geam vine din turcul cam — sticla, placa, fereastra; cam vine din persanul jām — paharul, oglinda.
Originea cuvintelor
Cum a învățat hotarul să hotărască?
Hotar vine din maghiarul határ, cu acte din 1095. Din el, româna a făcut verbul hotărî: a pune hotar, a delimita, a decide.
Sens și folosire
De unde vine dragoste?
Dragoste vine din slavul dragostь, din dragŭ «scump, iubit» + -ostь.
Sens și folosire
Prietenul: cel care îți vrea binele
Prieten vine din slavonul prijatelь — etimologic «cel care-ți vrea binele».
Sens și folosire
De ce avem nevoie de două suflări?
Sufletul e suflare latină — *suflitus, zice DEX; duhul e suflare slavă — duhŭ, tot DEX.
Originea cuvintelor
De când luptă dușmanul pentru noi?
Oastea noastră a fost, la Roma, dușmanul: latinescul hostis, «străinul, apoi dușmanul».
Sens și folosire
De ce-l ține Dumnezeu pe bogat?
Bogat vine din sl. bogatŭ = bogŭ + -at-: avere, parte, noroc — zeul e o dezvoltare mai târzie. Vasmer păstrează ambele piste; ESSJa apasă talerul averii.
Originea cuvintelor
De când e gagiu «băiatu»?
Gagiu apare în jargonul bucureștean încă din 1860–61.
Sens și folosire
De ce-i zicem dușmanului dușman?
«Dușman» ne-a venit prin turcă din persană, iar strămoșul lui iranian se desface în «rău» și «gând».
Sens și folosire
De ce nu seamănă sunt cu este?
Sunt, ești, este, eram, fui, fi, fie — formele verbului „a fi” vin din două verbe latine diferite, esse și fieri, topite într-unul singur.
Sens și folosire
De ce stă articolul la coadă?
Toată romania își ține articolul în față — româna îl lipește la coadă: omul, lupul. Albaneza și bulgara fac la fel, greaca nu.
Originea cuvintelor
Ce cadou persan lași chelnerului?
„Bacșiș” vine din persanul bakhshish, „dar”, prin turcescul bahșiș — „banii de cafea” (TDK): o monedă cu cinci popasuri, de la dar la mită, atestată la Miron Costin.
Originea cuvintelor
De unde vine „bătrân”? Din latinescul veteranus
„Bătrân” vine din veteranus, adjectivul latin pentru vechi și încercat — soldat, bou, viță-de-vie, sclav. Același cuvânt a intrat de două ori în română: bătrân și veteran.
Nume și locuri
De ce are Dunărea două nume antice?
Herodot îi zice Ister tot fluviului; Strabon îl taie la cataracte, sus Danuvius, jos Ister.
Originea cuvintelor
Ce rugăciune spui când spui adio?
„Adio” e o rugăciune scurtată — te încredințez lui Dumnezeu — din aceeași familie cu addio, adiós, goodbye și tschüss, rostită când despărțirea ar putea fi pentru totdeauna.
Originea cuvintelor
De ce calul se trage dintr-o mârțoagă?
Calul românesc vine din latinescul caballus, „gloabă”: cum a bătut un cuvânt de grajd limba lui Cicero în toate limbile romanice, de ce iapa a păstrat cuvântul nobil și cum l-a răscumpărat engleza din cărți.
Sens și folosire
De ce nu-ți prinde nimeni dorul într-un singur cuvânt?
Ce înseamnă „dor” și cum se traduce în engleză: propozițiile îl prind, niciun cuvânt singur nu.
Originea cuvintelor
Cum a ajuns stupul să zboare?
Româna și-a numit albina după casa ei: latinescul alvina, stupul, a devenit albina, insecta, în timp ce Apusul a păstrat apis.
Nume și locuri
De ce-i spui urs, când rușii îi spun mâncătorul-de-miere?
Româna a păstrat latinescul ursus neatins, iar vecinii și-au botezat ursul din nou: medved', bear, Bär, otso.
Sens și folosire
Câte cuvinte dacice ai rostit azi fără să știi?
Limba dacilor n-a lăsat texte sigure, dar a lăsat cuvinte posibile: barză, brad, mazăre.
Sens și folosire
De ce se numește Marea Neagră «neagră»?
De ce e Marea Neagră «neagră»? O explicație influentă spune că negrul indica nordul — dar documentele medievale complică povestea.
Nume și locuri · EN
London, in thirty-three parts · EN
O linie de metrou imaginară prin toate cele 32 de burguri și City: ce însemna fiecare nume în engleza veche, cine l-a construit și ciudățeniile păstrate — de la Mayday-ul din Croydon la Stamford Bridge, care e în Fulham.
Originea cuvintelor
De ce numeri latinește fără să știi?
Scrie OCTO și primești OPT: unsprezece numerale moștenite din latină, șase legi ale sunetelor pe care le poți stinge și aprinde, un intrus și trei feluri de a scrie un număr, de la tăblițe cerate la ș cu virgulă.
Originea cuvintelor
În ce limbă te rogi, când te rogi românește?
Te rogi românește — dar în cuvintele rugăciunii se întâlnesc patru straturi: latină, greacă sosită mai ales prin slavonă, slavă și ebraică sosită pe dublă filieră.
Nume și locuri
Cum a ajuns o țară să poarte numele unui om? Moldova, Bogdan, Eflak
Un râu cu nume nedeslușit, un întemeietor din secolul XIV și perechea otomană Eflak ve Bogdan: două glasuri ale aceluiași pământ, de la 1359 la 1859 — cu acte datate.
Nume și locuri
De unde vin numele Ardeal, Erdély, Transilvania și Siebenbürgen?
De unde vin Ardeal, Erdély, Transilvania și Siebenbürgen?
Originea cuvintelor
De ce țăranul poartă numele țării: țara din terra, pământul din pavimentum
Țăran înseamnă om al țării: țară + -(e)an. Țara vine din lat. terra, pământul din lat. pavimentum — două istorii încrucișate, cu atestări din Hurmuzachi, Neacșu 1521, țărână cca 1550 și Moxa 1620.
Originea cuvintelor
De unde vine cuvântul „ban”?
DEX spune că originea banului e necunoscută.
Originea cuvintelor
De ce le spunem germanilor „nemți”?
De ce le spunem nemți?
Originea cuvintelor
De unde vine cuvântul „biserică”?
Românescul „biserică” continuă latinescul basilica — dar istoria cuvântului și istoria clădirii nu merg în linie dreaptă.
Sens și folosire
De ce spui, în fiecare săptămână, numele a cinci zei morți?
Luni = Lună, marți = Marte, miercuri = Mercur, joi = Jupiter, vineri = Venus.
Sens și folosire
De ce trăiești după calendarul unui dictator mort și al unui împărat mort?
Iulie vine de la Iulius Caesar, august de la Augustus — un dictator și un împărat.
Sens și folosire
Sânzienele lui Ion: de ce zânele din iunie poartă numele Botezătorului
De la SANCTUS DIES JOHANNIS, ziua Sfântului Ioan, la Sânziene: roata Sân- cu patru sfinți (Sânziene, Sânpetru, Sântilie, Sâmedru), cele trei sensuri vii — sărbătoare, floare, zâne — și noaptea de 23 iunie cu focuri, cununi pe ape și bâlciul Drăgăicii.
Originea cuvintelor
Mănânci latinește în fiecare zi
Masa, pâinea, sarea, vinul, lingura: șase moșteniri latine pe masa românească, trei venetici și bonul roman din anul 301.
Sens și folosire
Rusalii: cum au ajuns trandafirii să numească Duhul Sfânt și zânele
De la ROSALIA, sărbătoarea rozelor de pe mormintele romane, la Rusalii: drumul discutabil prin slavă, cele trei sensuri vii — sărbătoare, zână, gâză — și săptămâna dintre lumi, cu Sâmbăta morților, duminica cu frunze de nuc, călușarii vindecători (UNESCO 2008) și rusalcele din ape.
Sens și folosire
Moș Crăciun fără părinți: două cuvinte, zero origini sigure
Nici moș, nici Crăciun nu au o origine cunoscută: DEX dă din umeri, iar dicționarul etimologic înșiră 18 suspecți și nu condamnă pe niciunul.
Originea cuvintelor
Rumanul-rob: cum a ajuns numele românilor să însemne șerb — și înapoi
Romanus ajunge rumân: nume etnic și, în Țara Românească, termen social pentru țăranul dependent. Etnonimul, statutul social și ortografia — trei istorii paralele, cu hrisovul din 1613, pragurile 1746/1749 și 1864.
Nume și locuri
Wales și Valahia: același cuvânt la două capete ale Europei
Cum a devenit proto-germanicul *walhaz* numele galezilor, vlahilor, Valoniei și Valahiei — cu hartă, izvoare și limitele certitudinii.
Originea cuvintelor
Un cuvânt a mers pe jos din Persia
Cioban e persanul čupân, păzitorul turmelor, venit prin turcul çoban și rămas vorba de toate zilele, lângă păstorul din latină și regionalul păcurar; trei milenii de drum, de la Persia la stână, cu atestări și hartă vie.
Sens și folosire
Spui noroc. Rostești o sentință slavă.
Noroc e slavul narok, „ceea ce s-a rostit”, înmuiat în soartă bună și apoi în închinarea însăși; paharul ciocnit curge de la libațiile grecilor la Prost, Şerefe și cin cin.
Sens și folosire
Bogdaproste sau bodaproste? Ce înseamnă și de unde vine
Bogdaproste e formula de mulțumire rostită când primești de pomană, din bg. «bog da prosti», «Dumnezeu să ierte»; DOOM3 trece forma-titlu la bodaproste.
Originea cuvintelor
Satul a fost cândva un șanț
Cuvântul „sat” vine din latinescul fossatum, „șanț” — dar drumul spre „așezare” e reconstruit, nu act de naștere.
Originea cuvintelor
Farfuria ta poartă titlul împăratului Chinei
De unde vine cuvântul „farfurie”: din turcescul farfuri, „porțelan”, și mai departe din persanul faghfūr, titlul dat împăratului Chinei.
Sens și folosire
De la χορός la horă: aproape trei milenii în jurul unui cerc
Trei istorii care se întâlnesc în horă — cuvântul, cercul, simbolul — de la choros pe scutul lui Ahile prin Balcani, Hora Unirii și horah, până în 1989.
Sens și folosire
În fiecare decembrie, cântăm o dată romană
Colindă vine din latinescul calendae, prin slavul kolenda: o dată romană de 1 ianuarie, interzisă de sinoade timp de secole și cântată și azi, în fiecare decembrie.
Originea cuvintelor
Banca spartă: banca ta e o bancă
Banca zarafului era o bancă adevărată, iar bancruta e banca aceea ruptă: italiana banca rotta.
Originea cuvintelor
Rachiul tău e un cuvânt arab
Rachiu vine din turcescul rakı — posibil prin sârbescul rakija —, din arabul ʿaraq — sudoare —: opt opriri documentate, de la Biblia din 1688 la arrack-ul din Batavia, o hartă zburătoare, un căutător de forme și un joc despre cuvinte și băuturi.
Originea cuvintelor
Brânza noastră a ajuns în farfuria națională a Slovaciei
Cum au dus ciobanii vlahi trei cuvinte românești peste Carpați: brânză, ajunsă bryndza în halušky, baci, șeful stânei din Polonia până în Moravia, și urdă, cu cinci etimologii și niciun câștigător.
Sens și folosire
De ce româna are și «strigoi», și «vampir»
Strigoi moștenește latina prin striga, iar vampir e un cuvânt slav cu obârșia disputată, ajuns în Europa prin rapoartele austriece despre dezgropările din 1725 și 1732 și prin presa europeană, întors la noi ca neologism din franceză și germană.
Originea cuvintelor
Un graffiti din bordelul din Pompei, tradus în oltenește la perfectul simplu
Un rând zgâriat pe peretele bordelului din Pompei, hic ego cum veni futui, luat cuvânt cu cuvânt: patru cuvinte au ajuns în română, unul doar seamănă, trei s-au pierdut.
Jocuri de cuvinte
Nimeni nu știa ce limbă ascund aceste semne. Cum le citești totuși?
Pe tăblițele de lut de la Cnossos nu era niciun cuvânt cunoscut. Alice Kober, profesoară la Brooklyn College, a arătat cum se leagă semnele fără să le știe sunetele; în 1952, Michael Ventris a scos din grila lor greaca, deși o numise cândva „fantezie”.
Vorbire și sunete
Un paragraf, 21 de voci britanice
21 de vorbitori din Marea Britanie citesc același paragraf: alege un oraș de pe hartă și privește cum își schimbă forma șase cuvinte în transcriere fonetică.
Scriere și texte
Cartea pe care a atins-o fiecare român
Timp de 41 de ani, toți copiii României au învățat din aceeași carte.
Scriere și texte
Diaconul Coresi: diaconul care a tipărit o limbă (1557–1583)
Presa brașoveană a diaconului Coresi (1557–1583) a pus româna în tipar: tipografia, cele zece cărți românești cu numere BRV și rafturile unde stau azi exemplarele păstrate, cotă cu cotă.
Vorbire și sunete
Cînd «rost» însemna gură — 19 cuvinte din Psaltirea Scheiană
«Rost» a însemnat gură, «codru» a însemnat munte. 19 cuvinte din Psaltirea Scheiană, cu sensul de-atunci, sensul de-acum și dovada la vedere.
Scriere și texte
Prima propoziție românească a fost o alertă de spionaj: Scrisoarea lui Neacșu (1521)
Cel mai vechi text românesc datat exact e o veste de spionaj de la Câmpulung la Brașov.
Vorbire și sunete
O cafeluță, un cafezinho — gramatica tăcută a diminutivelor românești
Diminutivul românesc lasă obiectul cererii intact și absoarbe, în schimb, tensiunea din jurul lui.
Jocuri de cuvinte
1900 toamna. Calendarul vorbelor fără dată — Marius Comper
Pazvante Chioru, Papură Vodă, un purice încălțat cu fier.
Scriere și texte
Ce rămâne după tăietură
Un paragraf fictiv trece prin patru revizii și ajunge de la 79 la 29 de cuvinte. Fiecare trecere arată ce dispare: etichete emoționale, explicații repetate, detalii de decor care încetinesc scena și un final lipsit de forță.
Nume și locuri
Moscopole: orașul care făcea negoț, ținea școală și tălmăcea limbi
Moscopole (Moschopolis, azi Voskopoja) a fost un mare centru comercial și de învățământ, vorbitor de aromână, din Balcanii otomani ai secolului al XVIII-lea.
Nume și locuri
Numele ăsta se mai dă?
Maria a stat pe locul 1 în fiecare an din 2002 până în 2022.
Sens și folosire
Pâinea e latină, plugul e slav
Cuvintele hranei de bază sunt latine. Uneltele plugului greu medieval sunt slave sau maghiare.
Originea cuvintelor
Anatomia șpăgii: de la ciubuc la parandărăt
Patru cuvinte, patru regimuri legale, aceeași tranzacție: peșcheș, rusfet, ciubuc, parandărăt.
Scriere și texte
Cinci limbi, trei tipare, zero strămoș comun
Româna, bulgara, albaneza, greaca și aromâna construiesc viitorul cu același mecanism gramatical, din verbul „a vrea”, deși vin din patru familii de limbi fără rudenie.
Vorbire și sunete
Cum explică Antonia Ruppel sanscrita
La sfârșitul monografiei ei despre construcția absolută, Antonia Ruppel povestește cum, predând latina, s-a auzit explicând ablativul absolut exact așa cum îi fusese explicat ei la unsprezece ani — adică prin metoda pe care o critică la începutul aceleiași cărți.
Nume și locuri
Valea, Coasta și Muntele
La Bod, la Feldioara, la Prejmer, satele de vale poartă nume germane și maghiare de sute de ani; deasupra lor, pe coaste și pe plaiuri, aproape totul e românesc.
Nume și locuri
Opt din zece
Cele mai lungi zece râuri ale României: opt aveau numele scris înainte de anul 600, cu secole înainte ca vreun sat de azi să fie pomenit.
Nume și locuri
De la mine
În 1886 Marian tipărește prima culegere mare de descântece românești. În 43 din 56 de texte din culegerea principală, bolnavul e numit.
Nume și locuri
Roșu după galbăn
În 1882, Simion Florea Marian a citit la Academie prima carte românească despre culoare, vopsit și datină. Lâna se face roșie numai după ce a fost îngălbinată.
Nume și locuri
Toată lumea e rudă
Româna are cuvinte pentru cuscru, fin și cumătru, pe care engleza nu le poate spune, și niciun cuvânt pentru fratele mai mare sau unchiul dinspre mamă, pe care 70% dintre limbile lumii le au.
Originea cuvintelor
De ce spunem „dumneavoastră”
„Dumneavoastră” vine din „domnia voastră” — un titlu de nobil comprimat într-un cuvânt spus zilnic. Doar 15 din cele 207 de limbi codate de World Atlas of Language Structures fac mai mult de o singură distincție de politețe pentru «tu».
Vorbire și sunete
The Same Mouth — How 32,000 Baby Name Spellings Collapsed Into 4,000 Sounds
US birth records contain 31,904 distinct baby-name spellings in 2024, but a phonetic algorithm reduces them to 3,998 sounds.
Vorbire și sunete
De ce spunem „da”
Româna e singura limbă romanică ce spune da din slavă: în CoRoLa da apare de 11.847 de ori pe milion în scris și de 14.212 în oral, iar în top 10 cuvinte frecvente 9 sunt latine și unul e slav.
Originea cuvintelor
Jumătatea de viață a unui cuvânt
La fel ca izotopii radioactivi, cuvintele au un timp de înjumătățire măsurabil: cele rostite de 100 de ori mai des evoluează de 10 ori mai lent.
Originea cuvintelor
Treizeci și nouă de biți pe secundă
Japoneza are 8,03 silabe/s, mandarina 5,86.
Sens și folosire
Hainele împrumutate
Genul neutru din română n-are formă proprie: masculin la singular, feminin la plural. 48 din 52 de neologisme verificate în dicționar au intrat exact acolo.
Vorbire și sunete
Două note în cerul gurii
Corzile vocale produc doar un zumzet brut: ce auzim ca vorbire este un acord de două frecvențe.
Originea cuvintelor
Drumul degetelor · Câți kilometri tastezi în limba română
Măsurătoarea biometrică a tastării în limba română: 1,38 kilometri parcurși de degete la fiecare 10.000 de cuvinte și o asimetrie de 57% pe mâna stângă.
Sens și folosire
Câte cuvinte are limba română? — recensământul din dexonline
dexonline numără patru lucruri deodată: 254.055 de articole, 320.645 de forme de bază, 1.242.747 de definiții și 2.274.323 de forme flexionate.
Sens și folosire
Cimitirul cuvintelor — 4.687 de morminte din dexonline
4.687 de cuvinte și forme din dicționarele vechi nu apar în niciunul dintre cele 15 moderne. 677 n-au mai fost văzute din 1929.
Vorbire și sunete
Dan Ungureanu și originea limbii române: când, de unde și cât e dacic
Lingvistul Dan Ungureanu susține că româna e o latină din nordul Italiei, desprinsă după anul 500, cu aproape niciun cuvânt dovedit dacic.
Jocuri de cuvinte
Ultima copie
Manuscrisul poemului „Bătălia de la Maldon” a ars în 1731. Poemul se citește și azi fiindcă cineva îl copiase de mână cu șapte ani înainte, iar cine anume nu se știe nici acum.
Jocuri de cuvinte
Lapte din lactem
Douăzeci și patru de reguli, fiecare o schimbare de sunet documentată, scot patruzeci de cuvinte românești din etimoanele lor latinești.
Nume și locuri
Atlasul numelor
8.560 de nume și prenume românești din Wikționar, cu 19 explicații extinse.
Nume și locuri · EN
The Name You Were Given · EN
England and Wales baby-name registers, 1904–2025.
Nume și locuri
Cât valorează 1.234? Un punct poate schimba valoarea de 1.000 de ori
Același șir numeric poate însemna 1.234 sau 1,234, după convenția locală.
Vorbire și sunete
Româna care nu există la București — atlas de areale lexicale
164 de cuvinte cu sensuri regionale atestate în MDA2 și absente din standardul capitalei.
Jocuri de cuvinte
Spânzurătoarea proverbelor: ghicește vorba din bătrâni
Un joc de cuvinte clădit pe proverbe din folclor: ghicești literele, vezi spânzurătoarea cum crește și înveți înțelesul fiecărui proverb ghicit.
Jocuri de cuvinte
Auzi diferența: șase contraste de sunete românești
Compară șase contraste de sunete românești pentru vorbitorii de chineză, cu transcriere IPA și explicații despre poziția limbii și a buzelor.
Vorbire și sunete
Insula latină: limba română, de la Dacia la Weigand
Dacia 106, strigătul din 587, Neacșu 1521, Viena 1780.
Vorbire și sunete
Română de bază pentru vorbitorii de chineză: 120 de fraze utile
Învață 120 de fraze românești pentru zece situații de zi cu zi, cu traducere în chineză și pronunție redată orientativ prin pinyin.
Scriere și texte
Dicționarul Academiei, 1871–1877: războiul pentru cuvinte
Laurian și Massim au vrut să șteargă din română orice cuvânt nelatin.
Nume și locuri
Cel mai lung nume de localitate din România: clasamentul complet
Stațiunea Zoologică Marină Agigea are 30 de litere — nu Sâmbăta, cu 27.
Scriere și texte
Tabula Traiana de la Cazanele Dunării: ce scrie pe ea și cum a fost ridicată cu 20 de metri în 1969
Inscripția lui Traian din anul 100, cuvânt cu cuvânt, și blocul de aproximativ 260 de tone ridicat cu 20 de metri în 1969, înaintea lacului Porților de Fier.
Nume și locuri
Singura hartă romană a Banatului înșiră unsprezece stații. Niciuna nu-și mai spune pe nume.
Tabula Peutingeriana, copia din 1265 a hărții drumurilor Imperiului, păstrează singura rețea rutieră antică a Daciei.
Nume și locuri
Cât e un pas? Un metru și jumătate, după etalonul roman
Pasul roman, passus: cinci picioare standard, ≈1,48 m. Corpul a dat numele măsurii; etalonul, lungimea.
Scriere și texte
Ștampila legiunii de la Apulum: trei semne în lut, un singur cuvânt venit drept până la noi
Un fragment de ceramică romană din muzeul din Alba Iulia poartă ștampila LEG XIII GEM.
Nume și locuri
Cum numeri până la zece pe degetele unui roman?
Mâna stângă numără până la 99, iar amândouă mâinile până la 9.999, după metoda notată de Beda în anul 725.
Originea cuvintelor
Cum a ajuns balaurul diavol: povestea cuvântului „drac”
În latină, draco însemna balaur. În română, drac înseamnă diavol.
Originea cuvintelor
Spui Paște. Rostești un cuvânt ebraic.
Paște vine din ebraicul pesach, prin aramaică, greacă și latină; data sărbătorii a supraviețuit războaielor Quartodecimanilor și Niceei, iar omul-balama e un călugăr din Dobruja.
Scriere și texte
Eu, Zenovie, am pus acest dar
Donariul de la Biertan: o tăbliță de bronz din secolul al IV-lea, găsită în 1775 lângă Biertan, cu inscripția EGO ZENOVIVS VOTVM POSVI.
Originea cuvintelor
Cum a ajuns țăranul păgân: paganus, de la sătean la necredincios
Păgân vine din latinescul paganus, «sătean»: dovada din DER, cognatele romanice, cele două teorii ale schimbării de sens și stratul creștin din latină.
Scriere și texte
Când au început bisericile să vorbească românește?: Câmpulung, 1636
Timp de sute de ani, pisanile bisericilor s-au scris în slavonă. În vara anului 1636, pe zidul bisericii domnești din Câmpulung, povestea ctitoriei a fost scrisă românește.
Scriere și texte
Actul din 6 februarie 131: ce mai putem citi după 1.895 de ani
Cinci rânduri păstrate, o dată romană și numele Alburnus Maior: ce știm cu adevărat din tăblița cerată redactată la 6 februarie 131.
Sens și folosire
Româna a primit „inteligența” de două ori
Istoria cuvântului inteligență: latinescul intellegere, moștenit în „a înțelege” și „înțelept” și împrumutat din nou din franceză; îngerii care mișcau cerurile la Dante; știrile secrete ale spionilor; testele lui Binet, factorul g din tabelul lui Spearman, abuzurile eugeniei și efectul Flynn; memoria de lucru, cu un joc 2-back; mașinile lui Turing.
Sens și folosire
În latină, „a merge” însemna „a te scufunda”
Ce însemnau la început 49 de cuvinte românești: dezmierda (a curăța), cerceta (a da târcoale), pleca (a împături), câștiga (a pedepsi), femeie (toată gospodăria), pădure (mlaștină), muncă (chin).
Scriere și texte
Respirația cuvintelor
Aproape un sfert din aparițiile din lista CoRoLa au două litere.
Originea cuvintelor · EN
After Shakespeare · EN
A living index of 100 books and literary works inspired by Shakespeare, with the original lines and their later afterlives.
Nume și locuri
Numele străzilor
Străzile cu nume cartografiate în România, clasate după numărul unităților administrative distincte în care apare fiecare formă canonică.
Originea cuvintelor
În dicționar câștigă franceza. Când vorbești, câștigă latina
În DEX, aproape jumătate din cuvinte sunt franceze sau făcute din cuvinte franceze, iar 13,7% sunt moștenite din latină. În dialogurile din filme, 78,8% din cuvinte sunt latinești.
Scriere și texte
Căciula lui ă
O investigație vizuală despre semnul desenat pe Ă, de la Unicode și fonturi până la toate bancnotele românești aflate în circulație.
Scriere și texte
Virgula de sub Ș
Un audit pe 75 de pagini românești și un banc tipografic pe 87 de familii de font arată câtă sedilă turcească circulă încă în locul virgulei și de ce greșeala aproape nu se vede.
Jocuri de cuvinte
Unde se termină albastrul
Tragi linia dintre verde și albastru, apoi vezi de ce o singură trecere descrie numai 35 din cele 110 limbi ale World Color Survey.
Sens și folosire
Șaptesprezece mări și doi boi
La Homer, οἶνοψ descrie marea de șaptesprezece ori și, de două ori, o pereche de boi la plug.
Sens și folosire
Spune-mi despre un om complicat
Un cuvânt grec, unsprezece traduceri engleze și un erou care se schimbă înainte ca primul vers să se termine.
Vorbire și sunete
Atenția, limbă cu limbă
100 de forme din 78 de limbi urmăresc felul în care atenția devine orientare, ascultare, grijă sau disponibilitate față de celălalt.
Vorbire și sunete
O brânză este o hartă
O hartă a urdei și izvarei deschide trei întrebări despre tehnologia laptelui, circulația vocabularului și felul în care o distribuție locală devine istorie.
Nume și locuri
Limba care n-a lăsat nicio propoziție
Cum știm că o limbă celtică a supraviețuit secole în Anatolia, deși nicio propoziție galată nu a ajuns până la noi.
Sens și folosire
Ceai, чай, çay, 茶: cine spune la fel ca tine?
Harta a 1.016 cuvinte de bază în 107 limbi, de la Islanda la Kamciatka, pornind de la limba ta. Ceaiul a mers pe două drumuri, cucul își spune singur numele, „lună” înseamnă și luna din calendar în alte 57 de limbi, iar în georgiană „mama” e tatăl.
Nume și locuri
Cine a numit România
18.214 de locuri locuite, puse pe o hartă fără nicio graniță trasată. Un sfert poartă numele unei familii, 586 de nume încep cu Valea, iar sfinții în Sân- nu au trecut Carpații.
Jocuri de cuvinte
Lume rimează cu nume
Toate rimele din 5.794 de poezii românești de domeniu public: 88.997 de rime, 79 de poeți, 233.276 de versuri și un explorator pentru orice cuvânt.
Scriere și texte
Cinci litere sub un deget mic
ă, â, î, ș și ț stau toate pe marginea din dreapta a tastaturii, acolo unde ajunge un singur deget: una din zece apăsări dintr-un text românesc cade pe degetul mic drept, față de una din douăzeci și una în engleză.
Originea cuvintelor
Cine intră în „noi”?
În 68 din 200 de limbi, „noi” are o formă pentru grupul care îl include pe interlocutor; 63 dintre cele 68 marchează și grupul din care el lipsește.
Sens și folosire
Câte limbi încap într-o piață românească?
De ce același loc e piață, târg, iarmaroc și bazar deodată: șapte cuvinte venite pe șapte drumuri, trei date — cu dicționarele pe masă și un joc la sfârșit.
Sens și folosire
De ce spui că săruți mâna când doar dai bună ziua?
„Sărut mână!” se scrie în două cuvinte și vine din gestul sărutării mâinii: apare în scrisori de familie din 1703, iar verbul „a săruta” vine din latinescul „salutare”, a saluta.
Jocuri de cuvinte
Azi ai rostit titlul împăratului Chinei, un pahar persan și un suflet latin
O zi obișnuită în limba română, de la „sărut mâna” la „dor”: farfuria vine dintr-un titlu iranian al împăratului Chinei, geamul dintr-un pahar persan, inima dintr-un suflet latin.
Nume și locuri
Pune piața la loc pe hartă — Cheapside și ceap, din tocmeală în chilipir
Așază șase tarabe pe ulițele din Cheapside ale căror nume le mai înseamnă — pâine, lapte, orătănii, pește, fier, aur — cu rândurile lui Stow martor, apoi urmărește cuvântul ceap de la tocmeală la chilipir pe două șine de probe datate.
Scriere și texte
Fragmentul Todorescu: cea mai veche tipăritură românească cu litere latine (Cluj, anii 1570)
O pagină de română tipărită la Cluj pe la 1570, cu ortografie maghiară: k pentru c, cz pentru ce, ß pentru s.
Scriere și texte
Cum ai fi citit o gazetă din 1861 — Alfabetul de tranziție
Între 1860 și 1862, românii scriau și chirilic, și latin, uneori pe aceeași pagină.
Vorbire și sunete
Dialectele Italiei care seamănă cu româna: atlasul AIS, sat cu sat
Acum o sută de ani, un atlas condus de doi lingviști elvețieni a notat cum se vorbea în 407 sate din Italia și Elveția.
Nume și locuri
Câte sate se numesc la fel? Satu Nou, în 41 de locuri
41 de sate se numesc Satu Nou, 31 Lunca, 23 Valea Mare.
Nume și locuri
Letopisețe: Descălecarea Țării Românești
Pasajul întemeierii din Letopisețul Cantacuzinesc, după ediția Bălcescu din 1847: drumul lui Radu Negru de la Făgăraș la Argeș în șase popasuri, plus textul integral în original și în română de azi.
Vorbire și sunete
Cât de repede se vorbește româna: ritmul măsurat al vorbirii, în silabe și în biți pe secundă
Româna citită merge cu 5,6 silabe pe secundă, măsurată pe 265 de vorbitori din înregistrări reale, la fel de repede ca italiana măsurată cu aceeași riglă.

Cum citești atlasul

O săgeată leagă forme între care sursa prezintă o relație. Eticheta de lângă rezultat precizează dacă explicația este bine susținută, probabilă, disputată sau necunoscută. Asteriscul marchează o formă reconstruită, care nu este atestată direct.

O fișă despre un nume de țară poate consemna doar o grafie într-o anumită limbă. Un nume de loc poate avea o formă atestată și componente reconstruite. Aceste situații sunt păstrate separat, fără a inventa o origine comună din asemănarea literelor.

Înregistrările provin din datele și bibliografiile proiectelor. Nota sursei poate rămâne în limba originală. Pentru argumentul complet, variante și trimiteri, deschide proiectul indicat.

Ce cuprinde colecția

Toate proiectele active clasificate la limbă, plus patru includeri revizuite despre nume, vocabular și culori. Căutarea detaliată combină un dicționar de împrumuturi, etimologii ale anotimpurilor, prenume, nume de locuri londoneze, forme istorice și explicații din articole.

Nu este un dicționar complet al limbii române și nu indexează integral toate articolele. Un rezultat absent este o limită a colecției. Nicio etimologie nu este generată la cerere.

Revizuită 2026-10-14 · Colecția în format text