Natură și planetă · trei trasee GPS

Pe unde trece o barză într-un an?

Alege una dintre cele trei berze tinere urmărite prin GPS. Schimbă ziua și vezi cum se adună traseul, poziție cu poziție.

377 de proiecte despre natură și planetă

Trei indivizi · trei traseeGPS · 2013–14

Fiecare punct vine dintr-o poziție GPS zilnică publicată. Linia unește punctele pentru a se putea citi traseul.

Poziția din ziua2014-07-12

Distanță parcursă23.674 km

Pasăre urmărităRusia, lângă Moscova

Alege ziuao poziție pe zi

Proiecte legate de acest traseu

Berzele care pleacă: pe unde ajung berzele din România până în Africa Drepneaua neagră: cât stă în zbor, unde iernează și când vine în orașele României Viața unei anghile din Londra: din Marea Sargaselor până în râul Wandle și înapoi

01 / O pasăre

Trei drumuri, trei berze tinere.

Au fost urmărite berze din Rusia, Polonia și Germania. Traseele lor ajung în Africa de Sud, Zimbabwe și Maroc. Alege o pasăre sau derulează până la această parte a paginii pentru a-i urmări pozițiile.

02 / Trasee diferite

O hartă nu arată o singură călătorie a speciei.

Aceste trei rute aparțin unor indivizi urmăriți în acel studiu. Diferențele dintre ele sunt vizibile; un eșantion de trei păsări nu descrie traseul fiecărei berze și nu este dovadă despre berzele inelate în România.

Ciocănitorile din Pădurea Băneasa: șapte specii la marginea Bucureștiului, fiecare cu sunetul ei Ascultă Delta Văcărești, lună cu lună Păsările Deltei Dunării: când și unde le poți observa

03 / Locuri de iernare

Drumul se citește împreună cu locurile prin care trece.

Păduri, delte, râuri și câmpuri susțin alte vieți. Proiectele următoare arată ce au măsurat cercetătorii, ce pot vedea vizitatorii și ce limite au observațiile.

Unde poți vedea urși în România și cum să te pregătești Liliacul nu e orb, dar vânează cu urechile. Găsește și tu molia după ecou Balena de 52 Hz, „cea mai singură din lume”, și balenele albastre care cântă tot mai grav din 1963

Fiecare pas al glisorului este un reper GPS din setul Movebank MPIO 2013–2014. Linia și poziția curentă folosesc proiecția cartografică a proiectului sursă; punctele nu sunt interpolate. Nu există aici un traseu GPS al unei berze inelate în România.

Natură și planetă · 377 de proiecte

Toată colecția

Colecția include toate cele 269 de proiecte încadrate la Pământ și adaugă două ghiduri despre observarea păsărilor și urșilor. Unele sunt despre climă, geologie, apă sau istorie; fiecare intră aici pentru legătura documentată cu locul și planeta.

Caută un proiect sau o temă

377 de proiecte

↑ Înapoi la explorare

Sistemele Pământului
Un val traversează Pacificul: de la o furtună de lângă Noua Zeelandă la o plajă din Alaska
În august 1963, hula stârnită de o furtună de la nord de Noua Zeelandă a fost urmărită pe 11.000 de kilometri, pe lângă Samoa, Palmyra și Hawaii, până la o plajă din Alaska. A ajuns după opt zile, aproape fără să fi pierdut ceva. Urmărește-o într-o singură scenă continuă.
Sistemele Pământului
Trei zile de la Soare: cum a devenit auroră furtuna solară din mai 2024
În mai 2024, Soarele a aruncat spre Pământ cel puțin șapte nori de gaz încărcat electric. La trei zile după primele erupții, norii au ajuns și au luminat cerul până în nordul Indiei. Urmărește o furtună de la suprafața Soarelui până la auroră, într-o singură scenă continuă.
Sistemele Pământului
Cutremure Vrancea: câte s-au simțit în localitatea ta din 1980
369 de cutremure adânci de sub Vrancea, cu magnitudinea 4,0 sau mai mult, între 1980 și 2025. Calculat cu o lege publicată, la București 26 au ajuns la intensitatea IV sau mai mult, la Iași 20, la Cluj cel mult trei. Alege localitatea pe hartă.
Sistemele Pământului
Unde cântărești mai puțin în România: gravitația și aerul, de la Vârful Omu la Satu Mare
Același om de 70 de kilograme arată pe un cântar de baie cu circa 18 grame mai puțin pe Vârful Omu decât la Constanța și cu 20 de grame mai mult la Satu Mare: gravitația mai slabă de pe munte ia 36 de grame, aerul mai rar dă înapoi 18 grame. Întreaga țară încape în circa 42 de grame, socotite loc cu loc.
Sistemele Pământului
Microhidrocentralele României: 370 de centrale pe râuri, cât curent dau și cât au primit din facturi
Microhidrocentralele cu certificate verzi au produs în 2025 0,85% din curentul țării; din 2018 până în 2025, microhidrocentralele au încasat din aceste certificate 2,27 miliarde de lei. Toate cele 370 de centrale de cel mult 10 MW din registrul ANRE, pe hartă, cu râul, operatorul și ariile protejate prin care trece râul lor.
Oameni și locuri
Ora cea mai curată a curentului produs în România: cât carbon are fiecare oră
Pentru curentul produs în România, ora cea mai curată e în jur de 12:00 în fiecare lună. În iulie, o spălare pornită la prânz are circa 150 de grame de CO₂, la 02:00 circa 195 de grame. Alege aparatul și luna.
Viața de pe Pământ
Peștele din farfurie: 9 din 10 kg ajung din import
Din 187 de mii t disponibil intern de pește (greutate vie, 2021), producția României aduce 18 mii t. Taraba cu zece pești, peștele cumpărat de obicei și fluviul din 1950 până în 2023.
Oameni și locuri
Se lasă noaptea: o dată în jurul Pământului cu linia dintre zi și noapte
Linia dintre zi și noapte trece o dată pe zi peste fiecare loc de pe Pământ, cu 1.670 km/h de-a lungul ecuatorului. Urmărește-o spre vest timp de 24 de ore, de la linia de schimbare a datei și înapoi, și vezi cum se aprind luminile fiecărui țărm și oraș.
Sistemele Pământului
O jumătate de secundă de fulger: ce se întâmplă într-o singură descărcare, pas cu pas
Un fulger durează câteva zecimi de secundă. Încetinit, este o scânteie slabă care coboară câte 50 de metri, o scânteie care urcă de la sol în întâmpinarea ei și un val de lumină care urcă cu o treime din viteza luminii. Derulează ca să pornești ceasul.
Sistemele Pământului
Calea Lactee de la tine de acasă: unde se mai vede și la câți kilometri s-a retras
Peste o treime din populația României nu mai poate vedea Calea Lactee din fața casei. Caută-ți comuna sau orașul și află cât de spălat de lumină e cerul tău, câte stele au mai rămas și unde e cel mai apropiat petic de beznă adevărată.
Sistemele Pământului
O balenă cade: ce se întâmplă cu o balenă albastră după ce moare
O balenă albastră moartă coboară 1.675 de metri, dincolo de lumină, până pe fundul mării. Rechinii și mixinele mănâncă ani la rând, viermi fără gură îi mănâncă oasele, iar scheletul hrănește peste 30.000 de animale timp de zeci de ani. O singură scenă continuă, de la suprafață până la oase.
Viața de pe Pământ
Amoniții: toate formele posibile de cochilie și de ce unele, probabil, n-au apărut niciodată
Trei numere descriu aproape orice cochilie încolăcită de amonit. Muți un punct pe harta formelor posibile și cochilia crește pe ecran, printre 201 specii măsurate; formele care lipsesc ar fi ajuns, unele, la zeci de metri.
Sistemele Pământului
Munții din tabloul lui Neuhauser (1817) sunt de 2–3 ori mai abrupți decât Făgărașul real
Franz Neuhauser a pictat lanțul Făgăraș în 1817. Pus pe relieful real Copernicus, conturul crestelor din tablou iese de 2,2–3,1 ori mai abrupt decât ar fi putut vedea ochiul, pe 150 de comparații.
Sistemele Pământului
După Bobotează venea gerul, până pe la 1987
La toate cele 19 stații meteo din România, în 1953–1987 săptămâna de după 6 ianuarie a fost cu 1,7–3,6 °C mai rece decât cea dinainte, față de normala stației; din 1988 pasul rece nu se mai vede. Alegi localitatea și vezi iernile celei mai apropiate stații.
Sistemele Pământului
Marele cutremur nu întârzie: Vrancea n-are ceas
Din 1700, Vrancea a avut 13 cutremure de magnitudine 7 sau mai mare, la pauze de la un an la 56 de ani. Pauza de acum, 40 de ani, a mai fost întrecută de două ori, iar un ceas potrivit pe 1700–1899 n-a ghicit 1900–2025 mai bine decât întâmplarea. Oamenii au în schimb un ceas: în fiecare 4 martie, pagina despre 1977 e citită de 43 de ori mai mult.
Sistemele Pământului
Lumina cenușie a Lunii vine de pe norii Pământului
Partea întunecată a secerei e luminată de Pământ, mai ales de nori; din România, seara, de norii de peste Atlantic și America de Sud. Un telescop din California (1998–2017) și sateliții NASA CERES arată amândoi o scădere: Pământul reflectă cu 1,6% mai puțină lumină decât în 2001–2005.
Sistemele Pământului
Unde este centrul Europei?
Cel puțin opt locuri, din Estonia până în Carpați, spun că sunt centrul Europei. Recalculat în 768 de feluri de a trasa granițele continentului, centrul cade mereu în Lituania sau în Belarus, la cel mult 290 km între variante.
Sistemele Pământului
Focile au măsurat oceanul de sub gheața Antarcticii: trei din patru profile de iarnă
Sub gheața de iarnă din jurul Antarcticii (după harta lunară a gheții), 75,8 % din profilele de temperatură ale oceanului vin de la foci cu senzori: 61.648 din 81.328. Unde marea e mai puțin adâncă de 1.000 de metri, 94,7 %. Plus iarna unei foci Weddell.
Sistemele Pământului
Când doarme Bucureștiul: un observator magnetic aude metroul
La Surlari, la 30 de kilometri de București, câmpul magnetic al Pământului tremură mai tare de la 05:05 la 23:25, oră cu oră odată cu metroul și tramvaiele. 26 de ani de date, ora de vară, Învierea, Revelionul.
Sistemele Pământului
Stele căzătoare: din ce cometă vine fiecare și când se văd Geminidele în 2026
Toate orbitele stelelor căzătoare filmate din două locuri în 2025, ca fire în jurul Soarelui. Perseidele vin din cometa Swift–Tuttle, Geminidele de pe orbita unui asteroid, iar 73 din 100 nu aparțin niciunui roi.
Sistemele Pământului
Un tablou din jurul anului 1745 arată cât de sus urca marea la Veneția
Dunga de alge pictată de Canaletto și Bellotto la baza zidurilor arată până unde ajungea apa în anii 1700. Pe 12 tablouri măsurate de Camuffo și Sturaro, plus maregraful, marea a urcat de atunci față de Veneția cu circa 74 de cm. Apa se ridică pe tabloul lui Bellotto până în 2100.
Sistemele Pământului
Sub câmpurile de la Dunăre trece o dungă de cenușă de la Napoli
Acum 39.850 de ani, un vulcan de lângă Napoli a acoperit Balcanii cu cenușă. Stratul se vede și azi în loessul Dobrogei și al Olteniei și s-a păstrat în peșterile Bulgariei. Hartă, profilul unui perete de loess și opt descoperiri verificate.
Viața de pe Pământ
Ce vrea pisica când miaună? Joc cu 440 de mieunături reale
Ascultă mieunături reale de la 21 de pisici și ghicește în ce situație era fiecare: aștepta mâncarea, era periată sau stătea singură într-o cameră străină. Oamenii nimeresc cam cât ar nimeri pe ghicite, iar un calculator recunoaște mult mai ușor care pisică miaună decât situația.
Viața de pe Pământ
Țânțarul tigru în curtea ta: unde a fost găsit în România
Țânțarul tigru a fost găsit în 71 de comune din 23 de județe. Vezi cea mai apropiată înregistrare de casa ta și cât de blând a devenit ianuarie acolo.
Sistemele Pământului
Numerele pistelor de aeroport sunt o hartă a câmpului magnetic al Pământului
Numărul unei piste este direcția ei după busolă, împărțită la zece. Cele 13.389 de piste din registrul mondial redesenează câmpul magnetic al Pământului cu o eroare mediană de cam un grad și se potrivesc cel mai bine cu câmpul din 2003. Pista de la Timișoara se numește 11; busola de azi dă 10.
Sistemele Pământului
Prutul care se mută: cât s-a deplasat albia pe granița cu Republica Moldova, 1984–2026
Albia Prutului trasată pe fiecare vară din 1984 până în 2026, pe toată granița dintre România și Republica Moldova: trei sferturi din kilometri nu s-au mutat măsurabil, iar în trei locuri apa a luat alt drum. Caută-ți satul.
Sistemele Pământului
Ceața în România: iernile au cam jumătate din zilele cu ceață pe care le aveau în anii ’70 și ’80
La 34 de stații meteo, iarna (octombrie–martie) avea în anii ’70 și ’80 în jur de 43 de zile cu ceață; în 2015–2025, 22. Diminețile de noiembrie din 1973 încoace, câte sunt în arhivă, desenate la vizibilitatea măsurată în ziua aceea.
Sistemele Pământului
Cât de des greșește prognoza meteo: ploaia și temperatura, de la mâine la o săptămână, în orașele României
Ploaia anunțată pentru poimâine vine de două ori din trei (65%); cu banul e abia ziua a cincea (52%), deși într-o zi oarecare plouă doar o dată din cinci. Maxima zilei ratează în medie cu 1,5 °C mâine și 2,6 °C la o săptămână. Notele pentru 48 de orașe din România.
Viața de pe Pământ
Gândăcei mici în casă: identifică după cameră și siluetă
Alege camera în care l-ai găsit, mărimea, forma și culoarea, și primești doi-trei candidați din doisprezece obișnuiți ai apartamentelor, cu semnul care-i desparte și limitele unei identificări din descriere.
Viața de pe Pământ
Urme de animale în zăpadă: identifică labă sau copită
Alege forma urmei, ghearele și lungimea măsurată. Compară candidații dintre pisică, câine, vulpe, lup, căprioară, mistreț, iepure și urs, desenați la aceeași scară, după ghidurile de teren verificate.
Viața de pe Pământ
Ce pasăre cântă noaptea? Ghid de ascultare: privighetoare, cucuvea, huhurez, mierlă
Descrie locul, desenul cântecului și anotimpul, primești candidatul cel mai probabil și îl compari cu înregistrări reale ale celor patru păsări care se aud noaptea în România.
Sistemele Pământului
Oxigenul Mării Negre se oprește tot mai aproape de suprafață
În 1955–1964, apa cu oxigen cobora în largul Mării Negre, în medie, până la 136 de metri; în 2012–2021, până la 88. Marea în 3D, din seria Copernicus și 2.279 de profile ale plutitoarelor Argo până în octombrie 2026, cu limita oxigenului în formă de cupolă și stratul rece care a dispărut.
Sistemele Pământului
Panta pe care o simți în genunchi: străzile din Iași, Cluj-Napoca și Brașov, în etaje urcate
Din Șchei în Răcădău, la Brașov, drumul cel mai scurt trece peste Șaua Tâmpei și urcă 77,4 etaje; ocolul pe sub munte e mai lung cu 1.157 m, urcă 31,7 și ajunge în 48 de minute în loc de 58. Fiecare stradă, potecă și scară din trei orașe de deal, colorată după etajele urcate la 500 m.
Sistemele Pământului
Parcurile solare ale României, din satelit: primul val, anii de pauză și al doilea val
Fiecare parc solar la sol din România, pus pe hartă la locul lui și datat din satelit și din OpenStreetMap. Până la jumătatea lui 2018 erau circa 3.043 de hectare de panouri; până la sfârșitul lui 2021 s-au mai adăugat doar 67; din 2022, cel puțin 2.548, cu de peste două ori mai mulți megawați pe hectar.
Sistemele Pământului
Zilele de baie la Marea Neagră, 1982–2026: cât ține sezonul la fiecare stațiune
De la Sulina la Varna, apa mării stă acum la cel puțin 20 °C cu trei până la patru săptămâni mai mult pe an decât în anii 1980: între 21 și 28 de zile de baie în plus. La Mamaia, 123 de zile pe an, față de 99 în anii 1982–1991. Fiecare zi din 45 de veri, măsurată prin satelit, pe harta reală a coastei.
Sistemele Pământului
Cât costă să răcești casa: câți megawați cere fiecare grad de căldură în România
Doisprezece ani de consum orar al României, puși lângă temperatura din aceeași oră. Fiecare grad peste 26 °C adaugă după-amiaza circa 130 MW, la fel ca acum zece ani; la 35 °C, mai mult decât un reactor de la Cernavodă. S-a schimbat ora: din 2023, cea mai grea oră a verii cade seara. Vezi ziua de iulie an după an și orașul tău.
Sistemele Pământului
Fagul care pleacă în scânduri: cât valorează o tonă de lemn românesc, de la cherestea la scaune
În 2025 cheresteaua de fag a plecat din România cu 417 €/m³, mai mult de jumătate din bani venind din China, al cărei prim furnizor de cherestea de fag este România. O tonă de scaune cu cadru de lemn a adus de 9,1 ori cât o tonă de cherestea de fag (538 €/t). Scara întreagă, din datele vamale.
Sistemele Pământului
Crăciunurile cu zăpadă din fiecare localitate a României, 1950–2024
Zăpada din dimineața de 25 decembrie, an de an din 1950, pentru fiecare comună și oraș. În 1951–1980, un Crăciun obișnuit găsea zăpadă unde trăiesc azi 69% dintre locuitori; în 1995–2024, 43%. Bucureștiul a avut 17 Crăciunuri albe din 30, apoi 11. Alege localitatea și anul nașterii.
Sistemele Pământului
Cât cântărește România: tot ce e construit, pus în balanță cu tot ce crește
Clădirile, drumurile și căile ferate ale României cântăresc 4,43 miliarde de tone; toate plantele ei vii, cu rădăcini cu tot, 1,73 miliarde. Fără apă, construcțiile cântăresc de 2,6 ori mai mult. Doar în patru județe plantele sunt mai grele.
Sistemele Pământului
Când s-a umplut Mediterana: Atlanticul trece peste Gibraltar într-o mare secată
Acum 5,33 milioane de ani, după ipoteza cea mai cunoscută, Mediterana secase până la câteva lacuri sărate. Modelul publicat în Nature în 2009, rulat pe fundul de azi al mării: până la 116 milioane de m³ pe secundă, bazinele umplute unul după altul și ziua în care apa a ajuns la orașul ales.
Sistemele Pământului
Plajele lărgite ale litoralului, din satelit: unde s-a pus nisip și cât a rămas din plaja nouă
Linia apei de la Corbu la Vama Veche, măsurată din satelit la fiecare 25 de metri, vară de vară din 1984. Din 2015 s-au făcut peste 240 de hectare de plajă nouă; în centrul Mamaiei marea a luat înapoi 34 de metri de plajă, iar aproape toată plaja nouă a rămas. Caută-ți plaja.
Viața de pe Pământ
Paqe și Ana, două berze surori din Kosovo: au plecat pe drumuri diferite și au ajuns în Sudan la 27 de metri una de alta
Viața a două berze dintr-un cuib din Kosovo, după emițătoare care le-au notat poziția la fiecare cinci minute: drumurile spre Africa, cei 27 de metri dintre ele în Sudan, luna lui Paqe în România și o zi aleasă de tine din viața ei.
Sistemele Pământului
Unde ajunge o sticlă aruncată în mare: drumurile a 28.728 de geamanduri urmărite prin satelit
Alegi o plajă, de pe litoralul românesc până în Galápagos, și geamandurile reale care au trecut pe acolo din 1979 pornesc din nou: vezi care au ajuns la mal, în ce țară și după câte zile.
Sistemele Pământului
Lacurile care se golesc și lacurile care se umplu de mâl: lacurile României din satelit, vară de vară din 1984
Patru veri la rând, 2022–2025, sateliții Landsat n-au găsit apă la suprafață în Balta Amara, lângă Buzău; în 2026 apa s-a întors. Barajele Galbeni și Racova și-au pierdut apa în mâl. 402 lacuri, fiecare vară din 1984 până în 2026.
Sistemele Pământului
Nopți tropicale în România: câte nopți pe vară nu scad sub 20 °C, în fiecare localitate (1950–2026)
O noapte tropicală e o noapte în care temperatura minimă nu coboară sub 20 °C. La Galați erau în medie 5,5 pe vară în 1961–1990 și 28,9 în 2016–2025; la Craiova, 1,9 și 12,4. Fiecare vară din 1950 încoace, noapte cu noapte, pentru orice localitate.
Sistemele Pământului
Pământul de sub Barcelona, epocă cu epocă: zidul roman, câmpia din 1827, adăposturile din 1938
Harta armatei franceze din 1823–1827 a câmpiei Barcelonei, așezată pe propriul relief, sub orașul de azi. Din 262,4 km de drumuri de țară, 49,2 km au azi o stradă pe cel puțin 70 % din traseu; mutată cu 60 de metri, harta veche potrivește doar 4,3–7,0 %. Rambla de Catalunya urmează linia albiei din 1827 a pârâului Riera de Mallol. Zidul roman, 1.242 de adăposturi antiaeriene cartografiate și ce era sub orice adresă. În română, engleză, spaniolă și catalană.
Viața de pe Pământ
Au omorât oamenii mamuții? Dispariția megafaunei pe hartă: 175 din 329 de mamifere uriașe
Fără disparițiile din ultimii 130.000 de ani, pe Pământ ar trăi azi 329 de specii de mamifere de uscat mai grele de 44 kg. 175 au dispărut, iar cele mai multe pierderi urmează sosirea oamenilor mult mai fidel decât sfârșitul epocii de gheață.
Sistemele Pământului
Sundaland, continentul înecat: harta uscatului dintre Malaysia, Sumatra, Java și Borneo acum 20.000 de ani
Acum 20.000 de ani marea stătea cu peste 100 de metri mai jos, iar Malaysia, Sumatra, Java și Borneo formau un singur continent. Harta lui, făcută din fundul real al mării: trage nivelul apei în jos, vezi când s-a închis fiecare drum și ce oameni și animale l-au străbătut.
Sistemele Pământului
Iarna vitaminei D: când e soarele prea slab pentru vitamina D, în fiecare localitate din România
În anul obișnuit, la București soarele e prea slab pentru vitamina D de pe 4 noiembrie până pe 15 februarie. Datele pentru fiecare sat și oraș, din 22 de ierni estimate prin satelit, și ce recomandă Ministerul Sănătății.
Sistemele Pământului
În iunie, Marea Neagră se face turcoaz: 23 de veri văzute din satelit
Marea Neagră se face turcoaz în fiecare iunie, de la o algă cu solzi de cretă. 23 de veri din satelit (2003–2025), anii cei mai puternici, și cât de des ajunge culoarea spre țărm: de la Vama Veche la Batumi.
Sistemele Pământului
Cât de veche e apa din adâncul oceanului? O picătură, 1.500 de ani
La 2.500 de metri sub Pacificul de Nord stă cea mai veche apă datată din ocean: a atins aerul acum 1.200–1.500 de ani. Urmărește o picătură care se scufundă iarna aceasta lângă Groenlanda și coboară prin harta radiocarbonului din oceane.
Sistemele Pământului
Casa ta e în zona inundabilă? Harta Apelor Române peste fiecare acoperiș
378.920 de construcții stau în zona pe care o viitură de o dată la 100 de ani ar acoperi-o, pe harta oficială a Apelor Române. Caută-ți localitatea sau atinge harta.
Sistemele Pământului
Ultima oară când a fost atât de secetă: verile din ultimii ani față de 2.000 de ani de inele de copaci
Un atlas al secetei făcut din inele de copaci, din anul 0, pus lângă măsurătorile din 1903–2025 și citit cu propriile lui erori. În jurul Berlinului, Varșoviei, Pragăi, Budapestei și Timișoarei, perioada recentă de patru veri e cea mai secetoasă cel puțin din 1500 încoace în peste nouă din zece simulări; în jurul Londrei, Parisului și Madridului, măsurătorile au deja una mai secetoasă. Pentru localitatea ta: ultima oară când a fost atât de secetă. În engleză și română.
Viața de pe Pământ
Când s-au întors copacii în Europa după glaciațiune, localitate cu localitate
O hartă din 1.304 carote de polen datate urmărește nouă copaci în ultimii 15.000 de ani: întâi mesteacănul și pinul, apoi alunul, ulmul, stejarul și teiul; molidul a trecut probabil glaciațiunea în Carpați, iar fagul a venit ultimul în cea mai mare parte a Europei. Pentru localitatea ta primești ordinea în care apar copacii și eroarea tipică a hărții. În engleză și română.
Sistemele Pământului
Ultimul îngheț de primăvară pe localități: cât de des a mai înghețat după ziua plantării (1950–2026)
Pentru fiecare sat și oraș din România și din Europa: fiecare primăvară din 1950 până azi, cu ultimul îngheț, și ziua plantării pe care o muți ca să vezi în câte primăveri a mai înghețat după ea. Plus nopțile cu îngheț din săptămâna care vine. În localitatea tipică, după prima zi de 20 de grade a mai înghețat în 19 din ultimele 30 de primăveri. În română și engleză.
Sistemele Pământului
Se usucă rufele afară azi? Ora la care se usucă rufele, pentru orice localitate
Din prognoza pe ore: la ce oră se usucă afară un tricou, un prosop, blugii și un cearșaf, și când e cel mai bine să întinzi rufele. Plus zece ani de vreme în 44 de orașe: o zi de februarie usucă de 2,5 ori mai mult decât una de decembrie. În română și engleză.
Sistemele Pământului
Mareea de piatră: solul urcă și coboară de două ori pe zi, cu orașe cu tot
Solul de sub fiecare oraș urcă și coboară de două ori pe zi, tras de Lună și de Soare ca oceanele. La București, într-o zi obișnuită, mișcarea e de 28 cm și poate ajunge la 49; la Londra, de 24 cm, până la 45. Nimeni nu simte nimic: valul e de mii de kilometri, iar panta, sub o zecime de milimetru pe kilometru. Pagina calculează, pe dispozitivul tău, cât urcă solul chiar acum în localitatea ta, ziua în care te-ai născut și când ești cel mai sus în următoarele 24 de ore. Poți trage de Lună pe glob și vedea valul de piatră trecând peste Europa. Apoi, două măsurători: țevile lui Michelson, descrise în 1914, și inelul de 26,7 km al acceleratorului LEP de la CERN, care s-a întins cu cam un milimetru în 1992. În română și engleză.
Sistemele Pământului
Noaptea focurilor: când stațiile de aer din Regatul Unit înregistrează cel mai des ora cea mai poluată a anului
Fiecare dintre stațiile naționale din Regatul Unit care măsoară particulele fine (PM2,5) are în fiecare an o oră cea mai poluată. Din 2009 încoace, ea a căzut în noaptea de 5 noiembrie, Noaptea focurilor, în 282 din 1.206 cazuri (o stație într-un an): de peste zece ori mai des decât în noaptea a doua din clasament (27). La Liverpool Speke, în 12 din 14 ani. O hartă oră cu oră a fumului în 17 nopți de 5 noiembrie, pentru 165 de stații, și o pagină pentru stația cea mai apropiată de tine. În engleză și română.
Viața de pe Pământ
Valea Saulei, noua arie protejată din Sectorul 2, și pepiniera Tei-Toboc, văzute din satelit în fiecare vară din 1984
Bazinele de pe Valea Saulei și-au păstrat verdele; pepiniera Tei-Toboc de lângă ele l-a pierdut într-o singură vară, în 2015. Fiecare pătrat de 30 de metri, desenat vară de vară din Landsat. Pe 27 octombrie 2026, Valea Saulei a devenit arie naturală protejată. În română și engleză.
Sistemele Pământului
Crivățul, austrul, coșava: vânturile României măsurate zi de zi, 1974–2025
Fiecare zi de vânt măsurată la 32 de stații meteo din 1974 până în 2025, țesută ca o scoarță: un rând pe an, un fir pe zi. Crivățul vine aproape la fel de des ca în anii ’80, dar o treime mai puține zile ale lui sunt geroase: 41% în iernile 1975–1990, 28% în 2009–2025. Povestea din 1916 în care crivățul are voie să iasă doar iarna se dovedește aproape adevărată.
Oameni și locuri
Cât costă lemnul de foc de la stat lângă tine
Prețul Romsilva pentru lemnul de foc, ocol cu ocol: același lemn de stejar sau carpen costă 225 de lei metrul cub în Călărași și 430 de lei în Vaslui. Caută-ți comuna. În română și engleză.
Sistemele Pământului
Metanul care lipsește din registru: gropile de gunoi văzute din orbită
Sateliții care fotografiază metanul au văzut nori deasupra a 12 gropi de gunoi din România. La Vidra și Brașov, ritmul văzut, dacă ar ține tot anul, înseamnă de cel puțin 11 ori cantitatea declarată; Cluj, Oradea și Albota nu au declarat deloc metan. Caută groapa de gunoi cea mai apropiată. În română și engleză.
Sistemele Pământului
Unde se lasă pământul sub casele din România: măsurat din satelit, 2020–2025
Harta mișcării pământului sub fiecare localitate din România, din măsurătorile radar Copernicus 2020–2025: unde coboară, cât de repede și unde nu se vede nimic. Caută strada ta. În română și engleză.
Sistemele Pământului
Însorirea blocurilor din București pe 21 decembrie: minutele de soare direct pe etaj și fațadă
Minutele de soare direct pe 21 decembrie pentru 11.804 blocuri din București, etaj cu etaj și pe fiecare fațadă, față de pragul de 90 de minute din Ordinul 119/2014. Caută-ți adresa și vezi tot anul fereastrei tale. În română și engleză.
Sistemele Pământului
Rachetele antigrindină au schimbat ploaia din jurul lor? Ce arată 30 de ani de stații meteo
Se spune că rachetele salvează culturile sau usucă satul de lângă. Ploaia din 160 de stații ANM, 1995–2025, în jurul celor 119 zone de lansare din România. Caută-ți comuna. În română și engleză.
Viața de pe Pământ
Regula unui mucegai fără creier pe harta României: Physarum polycephalum, comparat cu autostrăzile și căile ferate
Regula găsită în 2010 la Tokyo pentru Physarum polycephalum, rulată peste relieful României între cele 41 de reședințe de județ: 83% din rețea trece la cel mult 10 km de o cale ferată, dar cea mai scurtă rețea posibilă stă la fel de aproape (86%), iar 59% din țară e oricum la 10 km de o linie.
Sistemele Pământului
Iazurile de decantare din România: harta celor 152 de iazuri și satele de pe vale
Inventarul european al iazurilor din bazinul Dunării numără în România 152 de iazuri de decantare, cu circa 469 de milioane de metri cubi de steril, cenușă și nămol. Din cele 33 cu cel puțin 10.000 de oameni în zona de risc, 30 au nota de stare pe care metoda o dă iazurilor ecologizate, printre ele Tăuții de Sus și Teliuc, ale căror lucrări de închidere erau încă de făcut în 2020 și au termen 2027–2028.
Sistemele Pământului
Câte zile cu zăpadă au stațiunile de schi din România: Poiana Brașov, Sinaia, Predeal, Straja, iarnă de iarnă din 2004
Hărțile zilnice de zăpadă NOAA, zi de zi din 2004, pentru 21 de stațiuni. Sub 600 m, ultimele zece ierni au avut cu 40% mai puține zile cu zăpadă decât primele zece, ceea ce confirmă și stațiile meteo. La 900–1.500 m, media a scăzut doar de la 86 la 80 de zile, dar iarna 2023–24 a fost cea mai săracă din 22, iar ultimele patru ierni sunt toate printre cele mai sărace șapte.
Sistemele Pământului
Bucureștiul nu e plat: lacurile Colentinei în trepte și altitudinea străzii tale, măsurate cu laserul NASA
Douăsprezece lacuri pe Colentina, măsurate cu laserul NASA ICESat-2: apa coboară 37,6 m de la Mogoșoaia la Cernica. Plus altitudinea oricărei străzi din București față de Piața Unirii. În română și engleză.
Sistemele Pământului
Bucureștiul văzut de laserul NASA: înălțimea clădirilor și a copacilor, foton cu foton
Fotonii laserului NASA ICESat-2 peste București, 32 de treceri de vară (2019–2026): secțiunea orașului de la Jilava la Otopeni, înălțimea copacilor și cât de aproape de adresa ta a trecut raza. În română și engleză.
Viața de pe Pământ
Înălțimea pădurilor din România, măsurată cu laserul NASA GEDI de pe Stația Spațială
Un laser de pe Stația Spațială Internațională a făcut 1.449.120 de măsurători valide în pădurile României între 2019 și 2025. Cea mai înaltă pădure e în Munții Tarcăului; caută localitatea ta și vezi cât de înaltă e pădurea din jur. În română și engleză.
Oameni și locuri
Marea Neagră noaptea, 1992–2024: porturile care s-au aprins și cele care s-au stins
33 de ani de lumini nocturne pe țărmul Mării Negre, din satelit, desenați ca 33 de inele pe apă, câte unul pentru fiecare an. Coasta pe care Ucraina o controlează azi avea un sfert din lumina țărmului la începutul anilor ’90 și 3% în 2022–2024; Crimeea ocupată, Batumi și coasta Turciei s-au aprins. Alegi oricare dintre cele 31 de orașe portuare și vezi lumina lui an de an. În română și engleză.
Viața de pe Pământ
Cum citește un câine strada cu nasul
Într-un experiment, șase câini dresați și-au dat seama încotro mersese un om cu o oră înainte din cinci urme de pași. Ajungi pe o urmă din lateral, ca ei, adulmeci urmă cu urmă și spui în ce parte a mers omul, pe trei urme vechi de 8 secunde, 40 de secunde și o oră. Apoi vezi cum adulmecă un nas de câine și ce s-a întâmplat când stăpânii și-au lăsat câinii să-și folosească nasul. În română și engleză.
Viața de pe Pământ
Mangrova cu licurici: 380 de licurici învață să clipească împreună
Pe un râu noaptea, 380 de licurici pornesc fiecare în ritmul lui și ajung, cu o singură regulă și fără conducător, să clipească odată. Tragi de cursor ca să vezi cât de bine trebuie să se vadă între ei, ții apăsat ca să porți un felinar pe care îl urmează și asculți cum crește zumzetul. În română și engleză.
Sistemele Pământului
Când să deschizi geamul iarna: aerul e cel mai murdar seara, nu la ora de vârf
Iarna, 98 din 112 stații oficiale din România măsoară cel mai murdar aer între orele 19 și 23, iar în timpul zilei 106 au cel mai curat aer între 13 și 16. Noaptea de 9 februarie 2023 la București, oră cu oră, pe o secțiune prin oraș cu clădirile reale: capacul de aer cald măsurat de balonul de la Băneasa și fumul strâns în primii zeci de metri. Duminica, pe vreme asemănătoare, gazul de eșapament scade, iar particulele de seară nu arată o diferență clară. Ponderea locuințelor încălzite cu lemne nu se leagă clar de creșterea de seară; forma terenului se leagă mai bine. Pentru fiecare stație: ora la care e bine să aerisești.
Viața de pe Pământ
Atlasul noutății: unde au fost colectate exemplarele pe care se întemeiază 269.284 de nume de specii și cât a așteptat fiecare un nume
Fiecare lumină arată locul de colectare consemnat în GBIF pentru un holotip, exemplarul pe care se întemeiază numele unei specii. Atlasul reunește 269.284 de nume din eșantionul de holotipuri, de la 1753 până azi; sintipurile și celelalte categorii de material-tip nu sunt incluse. Anii trec pe hartă, iar exemplarele se aprind abia când specia primește un nume. Jumătate au așteptat cel puțin 8 ani, iar așteptarea tipică a crescut de la 4 ani pentru numele publicate între 1900 și 1909 la 10 ani pentru cele din 2000–2009. Alegeți orice loc ca să vedeți ce specii au fost descrise de acolo.
Sistemele Pământului
Câte secunde are fiecare localitate din România înaintea undei puternice a unui cutremur vrâncean
Caută-ți localitatea și schimbă adâncimea unui cutremur vrâncean pentru a compara timpii estimați de sosire a undelor. Pagina testează modelul pe înregistrări seismice și prezintă separat cazul Bucureștiului. Cele cinci secunde până la trimiterea unui mesaj sunt o ipoteză; livrarea pe telefon poate adăuga întârziere. Nu este un serviciu de alertă.
Sistemele Pământului
Podgoriile României și căldura: unde se coace fiecare soi de viță, din 1961 până azi
Înălțimea până la care Cabernet Sauvignon își adună căldura în 8 veri din 10 a urcat pe dealurile României de la 160 m la 463 m. Pe relieful real al țării, liniile de căldură ale fiecărui soi urcă an de an din 1961 până în 2025. Podgoriile au rămas pe loc; în viile tinere s-au schimbat soiurile, spre cele roșii. Căutați comuna și vedeți ce soiuri se coc acolo acum și ce se cocea în anii 1960.
Sistemele Pământului
Dacă Pământul s-ar opri din rotație: oceanele ar fugi spre poli, iar cea mai mare parte a Europei ar ajunge sub mare
Fără rotație, mările ar fugi spre poli: Siberia, Canada și cea mai mare parte a Europei ar ajunge sub apă, iar la tropice ar apărea uscat nou. Calculat din relieful real al planetei, cu o rocă ce cedează ca a Pământului, pentru orice localitate. Harta celebră cu un singur continent ecuatorial apare doar dacă marea e o sferă: trei oceane ar traversa în continuare ecuatorul. Și Soarele ar răsări la vest, o dată pe an.
Sistemele Pământului
Dacă s-ar prăbuși curentul din Atlantic: ce s-ar întâmpla cu iernile Europei, cu gheața și cu ploile
Într-un model climatic global, apa dulce adăugată treptat în Atlanticul de Nord a prăbușit curentul care încălzește Europa. An de an: gheața din martie coboară până în Canalul Mânecii, marea urcă cu vreo 80 cm pe coasta americană, iar ploile se mută spre sud. Celebra prognoză pentru 2065, refăcută și testată chiar în model: aproape de basculare a nimerit, cu un secol înainte prognozele s-au întins pe cinci secole. Și orașul tău, lună de lună.
Viața de pe Pământ
Cine cântă primul? Corul zorilor, pasăre cu pasăre, pentru orașul tău
Înainte de răsărit, păsările încep pe rând: măcăleandrul cu aproape o oră înainte de soare, cinteza cu nouă minute înainte, aproape în aceeași ordine în fiecare dimineață. Derulezi o dimineață de primăvară cu cerul calculat și înregistrări reale, făcute mai ales în România, apoi afli la ce oră ar începe măcăleandrul în orașul tău. În română și engleză.
Sistemele Pământului
Haloul din jurul Soarelui: de ce cercul are 22° și cum se formează sorii falși și curcubeul întors
Cercul din jurul Soarelui are mereu 22°, pentru că fiecare cristal de gheață care îl face e o prismă cu șase laturi. Pe un cer calculat rază cu rază, milioane de raze pe secundă, vezi cum apar cercul, sorii falși, curcubeul întors și „curcubeul de foc” din plăcile și coloanele de gheață pe care le alegi. Apoi alegi orașul tău și afli în ce zile și la ce ore e posibil fiecare arc acolo și trimiți cuiva cerul orașului tău.
Sistemele Pământului
Plajele Barcelonei: unde era marea în 1957 și unde este acum
Marginea apei pe nouă plaje din Barcelona, măsurată din 20 în 20 de metri pe 29 de fotografii aeriene, 1946–2025. La Barceloneta marea e unde era în 1957; la Mar Bella e cu 270 de metri mai departe. Pe toate plajele la un loc, nisipul adus în 2010 a dispărut în aproximativ un deceniu. Coasta desfășurată în linie dreaptă, an cu an, și fiecare plajă cu lățimea ei. În română, engleză, spaniolă și catalană.
Sistemele Pământului
De ce miroase a ploaie? Bulele, bacteriile și cuvântul petrichor
Primele picături care cad pe pământ uscat fac bule ca sifonul: aerul din sol se sparge prin picături și aruncă în aer picături mărunte, filmate la MIT. Încerci pe argilă, nisip și pământ ud, afli de unde vine nota de pământ (geosmina, făcută de bacterii din sol, care atrage colembolele) și cât de des plouă pe pământ uscat acolo unde locuiești. În engleză și română.
Sistemele Pământului
Când nu se face noapte: nopțile de vară în care cerul nu se întunecă de tot, de la București la Edinburgh
La Edinburgh, în 96 de nopți pe an Soarele nu coboară la 18 grade sub orizont; la București coboară în fiecare noapte, iar linia trece la 33 de kilometri de România. 160 de fotometre din Europa arată unde se vede diferența pe cer: numai mai spre nord, unde Soarele rămâne mai aproape de orizont. În română și engleză.
Viața de pe Pământ
Păpădia: cât de departe zboară semințele ei și de ce plutesc
O păpădie în puf poartă cam 150 de semințe. Ține apăsat pe floare ca să sufli sau suflă în microfon; modelul arată unde ar putea ajunge semințele într-un vânt ales sau după o estimare meteo, nu după o măsurătoare la fața locului.
Sistemele Pământului
Orșova veche, sub golful Cernei: 24 de metri de apă, 5 până la 6 metri de mâl
În 2017, golful Cernei ajungea la 24 de metri adâncime. Pe locul orașului vechi, studiul măsoară 5 până la 6 metri de sedimente. Apa din golf și mâlul de pe vatră sunt măsuri diferite. În română și engleză.
Sistemele Pământului
Insula Sacalin, între Dunăre și mare: ce arată 41 de veri din satelit
Din 1984 până în 2025, capătul vestic al Insulei Sacalin s-a mutat cu 4,4 km spre vest în cele 41 de cadre Landsat de vară (4,8 km la un alt prag apă/uscat); suprafața din imagini depinde prea mult de prag ca să spună că insula a crescut.
Oameni și locuri
Parcul Romanescu nu e cel mai mare din țară · Craiova
Ghidurile îi spun „cea mai mare zonă verde urbană din România”. Măsurat cu aceeași formulă, parcul Romanescu din Craiova are 92,9 ha, cu mult sub Herăstrău. Așază-l la scară peste orașul tău și vezi planul păstrat la Biblioteca Aman, care nu se potrivește cu terenul de azi.
Sistemele Pământului
Clujul sub capac: nopțile de iarnă în care e mai cald la munte decât în oraș
În 34,5% din nopțile de iarnă măsurate de baloanele meteorologice de la Cluj între 1957 și 2012, aerul de la 1.500 m altitudine era mai cald decât cel de la sol. Fiecare noapte, pe relieful real, până în 2025. În română și engleză.
Oameni și locuri
Anotimpurile: de ce se schimbă, câte numără lumea și cum li se spune în 351 de limbi
Cerul îi dă anului patru repere: două solstiții și două echinocții. Restul l-au hotărât oamenii: două anotimpuri în vechiul calendar islandez, trei în Egiptul antic, șase în India, 24 de perioade solare în China și 72 în vechiul almanah japonez. Pagina desenează 21 de calendare ca inele ale aceluiași an, arată de ce există anotimpuri, de unde vin cele patru cuvinte în 64 de limbi și ce spune cel mai vechi text găsit pentru optsprezece povești despre anul care se întoarce.
Oameni și locuri
Cetatea Enisala: ce vedeau străjerii de pe zid, deasupra lagunei Razim
Zidurile se ridică la vreo 99 de metri deasupra lagunei. De pe ele, straja vedea apa lagunei până la 25 de kilometri și, spre sud-est, marea liberă dincolo de grind — deși cetatea n-a stat niciodată la malul mării.
Viața de pe Pământ
Dialectele presurii galbene: harta Europei desenată din finaluri de cântec
Presura galbenă își încheie cântecul altfel de la o regiune la alta. 1.178 de înregistrări publice, clasificate de două ori, fără ca locul să fie cunoscut, pe o hartă desenată din spectrogramele păsărilor. Atinge un dreptunghi ca să asculți pasărea. În română și engleză.
Oameni și locuri
Prăbușirea epocii bronzului, loc cu loc: 153 de distrugeri afirmate pentru 1200 î.Hr., fiecare cu ceasul care a datat-o
Se spune că 153 de distrugeri au avut loc la sfârșitul epocii bronzului. Jesse Millek (2023) a revenit la rapoartele de săpătură și păstrează 59. O hartă în relief a Mediteranei de est le arată pe toate, pe un ceas de la 1300 la 1050 î.Hr., și spune ce a datat fiecare: ceramică, text, inele de copac sau radiocarbon. Doar șapte au un interval radiocarbon pentru distrugerea însăși, de 84–245 de ani; pagina arată ce pot și ce nu pot spune.
Oameni și locuri
Arderea miriștilor în România, 2012–2025: harta focurilor de pe câmp, zi de zi, din satelit
151.479 de detecții de foc pe terenurile agricole ale României, din satelit, între 2012 și 2025, zi cu zi și comună cu comună. După seceriș, pe terenul arabil, detecțiile au scăzut cu 78% din 2022. În română și engleză.
Oameni și locuri
Nisipurile de la Dăbuleni, 1984–2025: cum a înverzit o felie din deșertul Olteniei și ce crește pe nisip
41 de cadre anuale din satelit, câte unul pe vară. Verdele care nu mai pleacă a crescut cu 10.540 de hectare, de la 2.437 la 12.977 — iar ce n-a prins verde statornic e, aproape peste tot, apa Dunării.
Sistemele Pământului
Focul Viu de la Lopătari: ce arde pe deal și cât gaz iese într-un an
Pe o coastă din Subcarpații Buzăului, gazul iese din pământ și arde — 21,9–26,9 tone de metan pe an, după două campanii de măsurători. Coboară 3.331 de metri după gaz, apoi pune flacăra lângă consumul casei tale.
Oameni și locuri
Cetățile dacice din Munții Orăștiei: se vedeau între ele? Calcul pe relieful real
Din 15 perechi, una singură: Costești-Cetățuie și Blidaru, vecine la 1,6 km — vizibile pe relieful lidar de 1 m, pe sol gol (Nogyi 2025), cu răspuns nesigur pe modelul de 30 m al acestei pagini. În celelalte 14, muntele urcă cu cel puțin 100 m peste linia dreaptă. Din capitală, Sarmizegetusa Regia, nu se vede niciuna dintre celelalte cinci cetăți, nici de pe un turn de 12 m. Un lanț de posturi intermediare rămâne posibil; pozițiile cunoscute nu arată un asemenea lanț.
Oameni și locuri
Unde au trăit oamenii când gheața a acoperit Europa
Fiecare lumină este un sit arheologic din paleolitic, cu o dată radiocarbon din acea perioadă. Gheața, țărmurile și luminile se schimbă pe măsură ce derulezi pagina, de acum 27.000 de ani până acum 8.000. Caută-ți orașul și vezi ce era acolo acum 21.000 de ani.
Viața de pe Pământ
Ultima zi a dinozaurilor: asteroidul de la Chicxulub, minut cu minut
Impactul de acum 66 de milioane de ani pe un singur ceas, pe globul de atunci: cutremurul, fragmentele care cad înapoi din crater, valul, anii de întuneric. Roca de sub București era la aproximativ 8.600 km de impact; primul tremur a ajuns acolo după 11 minute și 54 de secunde. Cu timpii pentru 8.771 de orașe. În română și engleză.
Oameni și locuri
Harta Doggerlandului: ținutul de sub Marea Nordului, înecat treptat începând de acum vreo 10.000 de ani
Doggerland lega Marea Britanie de Danemarca și de Olanda până când l-a înecat marea. O hartă în relief a fundului de azi al mării, cu 1.873 de albii de râu, lacuri și alte forme cartate dedesubt și cu țărmul calculat al oricărui moment de acum 16.000 de ani încoace. Pentru fiecare oraș de la Marea Nordului, harta spune cât de departe era țărmul acum 10.500 de ani.
Sistemele Pământului
Cât de des plouă la Londra: toate cele 24.350 de zile din 1960 încoace, cu ploaie sau fără
La Heathrow plouă, cu cel puțin 1 mm, în trei zile din zece: 109 zile pe an. La București cade mai multă ploaie, 648 mm față de 616, dar în 76 de zile; New Yorkul are de două ori mai multă apă în mai puține zile cu ploaie. Fiecare zi de la 1 ianuarie 1960 până la 31 august 2026 e un semn pe un perete de zile, orice dată poate fi văzută an cu an, iar cu anul nașterii pagina numără aniversările cu ploaie.
Sistemele Pământului
Londra sub nivelul mareei: codurile poștale cu teren propriu, față de Tamisa
La 10.528 dintre cele 177.041 de coduri poștale cu teren propriu din Londra Mare, terenul e sub nivelul unei maree înalte obișnuite la London Bridge (3,9 m peste Ordnance Datum). Explorează relieful măsurat cu laser, compară-l cu nivelurile din 1928 și 1953 și urmărește închiderile Barierei Tamisei, numărate iarnă cu iarnă.
Viața de pe Pământ
Ciocănitorile din Pădurea Băneasa: șapte specii la marginea Bucureștiului, fiecare cu sunetul ei
În Pădurea Băneasa, la marginea Bucureștiului, au fost găsite șapte dintre cele zece specii de ciocănitori ale României. Cum sună fiecare, cu bătăile măsurate lovitură cu lovitură, și un trunchi pe care poți bate și tu. Cu fotografii făcute în pădure în 2026 și cu harta a ceea ce s-a construit în jur din 1990. În română și engleză.
Sistemele Pământului
Cel mai cald an din tinerețea bunicilor ar fi astăzi un an răcoros
Măsurătorile NASA pe un glob, an cu an, din 1880 până în 2025. În jurul Bucureștiului, toți ultimii zece ani au fost mai calzi decât 1966, cel mai cald an dintre 1951 și 1980. Cu numerele a 6.552 de orașe și cu anii de naștere ai familiei. În română și engleză.
Sistemele Pământului
Kilimanjaro, 5.895 m: cel mai înalt munte al Africii, de la poale până la gheața de pe vârf
Cât de înalt e Kilimanjaro, din ce e făcut, câtă gheață mai are și cum se urcă: muntele de 5.895 m desenat la scară, cu cele trei conuri, cele șapte rute și gheața rămasă din 1912. În română, engleză și chineză.
Sistemele Pământului
Muntele Fuji: 3.776 m, erupția din 1707 și regulile de urcare din 2026
Cel mai înalt munte al Japoniei, 3.776 m: ultima erupție, din 1707–1708, gravura lui Hokusai, cele patru trasee și regulile de urcare din 2026, cu un calcul al locului în care te prinde răsăritul. În română, engleză și chineză.
Sistemele Pământului
Înălțimea Everestului, 8.848,86 m: ultimii zece metri, apoi tot muntele, la scară
Cât de înalt e Everestul și de unde se măsoară: cele cinci înălțimi publicate din 1856 până în 2020, desenate la scară pe ultimii metri ai vârfului, apoi ruta din Nepal, versantul tibetan, râul care ridică muntele și marea de la care se numără metrii. În română, engleză și chineză.
Sistemele Pământului
Cascada Iguazu, zi cu zi: cea mai puțină apă a căzut lunea
Debitul râului Iguaçu la căderi, în 13.540 de zile dintre 1982 și 2019: viituri de peste 28.000 m³/s, o lună de secetă cu media sub 200 și un ritm de șapte zile. Cu ziua aleasă de cititor. În română, engleză și chineză.
Sistemele Pământului
Cascada Victoria: câtă apă are în aprilie (3.007 m³/s) și în octombrie (293)
Câtă apă cade la Cascada Victoria în fiecare lună a anului: în medie 3.007 m³/s în aprilie și 293 în octombrie. Peretele desenat fir cu fir, fotografii datate, Devil's Pool, curcubeul de lună și seceta din 2019. În română, engleză și chineză.
Sistemele Pământului
Cascada Niagara are orar: de la 1 aprilie la 31 octombrie, un tratat îi dublează minimul de apă de la 8 dimineața până seara
Un tratat din 1950 stabilește minimul de apă care trebuie să treacă peste cascada Niagara la fiecare oră a anului. În 2025, nivelul râului de sub cascadă a fost mai ridicat ziua decât noaptea în toate zilele de sezon. Un ceas arată programul de acum. În română și engleză.
Sistemele Pământului
Lacul Qinghai: cel mai mare lac al Chinei crește de două decenii
Lacul Qinghai avea 4.650,08 km² în septembrie 2024, după două decenii de creștere. Ce se vede din satelit și ce s-a întâmplat cu păsările, cu peștele și cu malurile. În română, engleză și chineză.
Sistemele Pământului
Lacul Titicaca: marea de la 3.812 m dintre Peru și Bolivia
Lacul Titicaca, la 3.812 m între Peru și Bolivia: cât de sus și cât de adânc e, insula Taquile, povestea incașă a originii, insulele de stuf Uros, poluarea și nivelul apei. În română și engleză.
Sistemele Pământului
Lacul Baikal: cât de adânc e cel mai adânc lac din lume (1.642 m)
Baikalul are 1.642 m în punctul cel mai adânc. Coloana lui de apă, desenată la scară: gheața de un metru, foca la 100 m, nivelul mării la 455,5 m și trei secole de sondaje până la fund. În română, engleză și chineză.
Sistemele Pământului
Fluviul Yangtze pe un sul pictat acum 800 de ani: 240 de locuri, de la munți la mare
Un sul chinezesc de 16,57 m, pictat în vremea dinastiei Song, arată fluviul Yangtze cu 240 de nume scrise cu roșu. Derulat de la munți la mare, alături de ce e azi acolo: Cele Trei Defilee, barajul, 1.426 de marsuini, zece ani fără pescuit comercial. În română, engleză și chineză.
Oameni și locuri
Amazonul: lungime, debit, secetă și defrișări, cu numerele desenate la scară
Lungimea Amazonului, debitul de referință la Óbidos dintr-un studiu din 1989, nivelul de la Manaus la 4 octombrie 2024 și defrișările PRODES din Amazônia Legal: opt capitole cu desene la scară. Ediția chineză urmărește energia și soia.
Oameni și locuri
Nilul: de unde vine apa, cum e împărțită și ce a schimbat barajul de la Aswan
Nilul aduce spre Aswan în jur de 84 km³ de apă pe an. Cum îi împarte acordul din 1959 între Egipt și Sudan, ce a schimbat Barajul Înalt și ce spune Etiopia, din amonte, în 2026. În română, engleză și chineză.
Sistemele Pământului
Strâmtoarea Malacca: un coridor lung, o poartă îngustă
Strâmtoarea Malacca are aproximativ 800–930 km, după sursă, și circa 2,8 km la poarta sudică. Ce măsoară numerele ei: 94.301 treceri, 23,2 milioane de barili pe zi, 29%, 48%. În română, engleză și chineză.
Sistemele Pământului
Strâmtoarea Gibraltar: 14 km de apă și doi curenți în sensuri opuse
În locul cel mai îngust, Strâmtoarea Gibraltar are aproximativ 14 km. Atlanticul intră pe deasupra, Mediterana iese pe dedesubt. Cu o hartă pe care se poate măsura lățimea, mitul Stâlpilor lui Hercule, tratatul din 1713 și traficul naval în numere. În română, engleză și chineză.
Sistemele Pământului
Strâmtoarea Bosfor, cotitură cu cotitură: 31 km între două mări, 700 m în locul cel mai îngust
Bosforul parcurs pe hartă de la Marea Neagră la Marmara: 31 km, 12 schimbări de drum, 699 m în locul cel mai îngust, doi curenți suprapuși și, în 2025, în medie 110 treceri de nave pe zi. În română, engleză și franceză.
Oameni și locuri
Canalul Panama: cum funcționează ecluzele și câtă apă dulce consumă o navă
Ecluzele Canalului Panama ridică navele la 26 m cu apă dulce din lacul Gatun, fără pompe. Un tranzit Panamax: în medie 144.000 m³, în anul fiscal 2024. În română, engleză și franceză.
Oameni și locuri
Canalul Corint: lungime, lățime, istorie și șanțurile lui Nero
Canalul Corint are 6.343 m lungime și 24,6 m lățime la apă. În 1881, inginerul Béla Gerster a măsurat șanțurile și puțurile începute de Nero pe aceeași linie: linia istmului și tăietura, desenate la scară, cu surse. În română și engleză.
Oameni și locuri
Canalul Suez pe hartă: lungime, istorie, blocaje și trafic, kilometru cu kilometru
Tot Canalul Suez pe o imagine din satelit la scară, de la Port Said la Suez (162 km de borne, 193,3 km lungime totală): șantierul din 1859, vânzarea din 1875, închiderile din 1956 și 1967–1975, Ever Given la kilometrul 151 și traficul înjumătățit din 2024. În română, engleză, franceză și chineză.
Sistemele Pământului
Cât de albastru e Bucureștiul? Culorile orașului, văzute din satelit
Foarte puțin: 0,15% din pixelii Capitalei sunt albaștri în imaginea din 22 august 2026. Lacurile apar verzi sau turcoaz închis; albastrul identificat pe hartă e pe acoperișuri și în piscine. Roata de culori arată orașul în toate celelalte nuanțe. În română și engleză.
Viața de pe Pământ
Viața unei anghile din Londra: din Marea Sargaselor până în râul Wandle și înapoi
În râurile Londrei trăiesc anghile, iar fiecare a ieșit din ou în Atlantic, la mii de kilometri depărtare, acolo unde nimeni n-a văzut vreodată o anghilă depunând icre. Pagina urmărește o asemenea viață, pas cu pas: frunza transparentă dusă de curenți, urcușul pe Tamisa cu maree, anii dintr-un râu londonez, schimbarea corpului și plecarea. La pragul de la Molesey, capcanele voluntarilor au prins în 2025, în medie, un pui la patru zile și jumătate de capcană.
Sistemele Pământului
Sistemul solar la scara 1:10 miliarde: Neptun ar sta la 450 m de Soare
Dacă Soarele ar avea 14 cm, Pământul ar fi o bobiță de 1,3 mm la 15 m, Jupiter la 78 m, Neptun la 450 m. Pune Soarele pe strada ta și mergi pe jos până la fiecare planetă, cu Voyager 1 pe aceeași hartă și o fișă de clasă de tipărit. Nicio poză din manual nu încape la scară.
Oameni și locuri
Ce a fost Balta Mare a Brăilei? Harta bălții dispărute
Între Brăila și Măcin se întindea o baltă de 149.000 de hectare, cu 5.117.567 de kilograme de crap (Brateș și Domeniul Brăilei) într-un singur an. Îndiguită în anii '60, azi e lan de grâu; doar Balta Mică, 11%, a rămas parc natural. Ridică Dunărea peste insulă și caută-ți iezerul.
Viața de pe Pământ
Cât trăiește o sămânță? Curmalul de la Masada, lotusul și grâul mumiei
Unele semințe adorm un an, altele câteva mii. Urcă scara semințelor care dorm, ghicește câte se trezesc din sticlele îngropate în 1879 și prinde impostorii: grâul mumiei și lupinul.
Viața de pe Pământ
Cât de repede își crește cerbul coarnele noi?
Cerbul își înnoiește coarnele în fiecare an. Urmărește lună de lună un model care ajunge la un metru, lângă o siluetă de înălțimea ta, și descoperă ritmul din iunie. Lungimea aleasă ilustrează un exemplar mare, nu dimensiunea tuturor cerbilor.
Oameni și locuri
Ce sate se află sub Lacul Bicaz? Harta văii înecate a Bistriței
Modelul arată 16 vetre sub apă dintre 23 de locuri cartografiate pe valea Bistriței; Muzeul Satului consemnează 22 de sate strămutate. Golește lacul, coboară râul pe plută și caută-ți satul.
Sistemele Pământului
Cu ce viteză te miști? Rotația, orbita, galaxia și fondul cosmic
Stai nemișcat, dar Pământul te poartă cu el: rotație, orbită, galaxie și fond cosmic. Alege o localitate și vezi toate cele patru viteze pe o singură riglă.
Viața de pe Pământ
Spiralele din floarea-soarelui: 34, 55 și unghiul de 137,5°
Fiecare sămânță nouă apare la 137,5° de precedenta — unghiul de aur. Construiește-ți o floare din unghiul ei, numără spiralele pe o fotografie reală și vezi de ce aproape una din cinci numărători iese altfel.
Oameni și locuri
Dâmbovița cu meandre: râul care cotea prin București, canalul 1880–83 și râul dublu din beton (1985–88)
A fost un râu care cotea prin București, cu 49 de mori, insule și brațe. Între 1880 și 1883 l-au tăiat drept, iar între 1985 și 1988 l-au turnat în beton. Scrie-ți adresa și află dacă stai pe albia veche.
Sistemele Pământului
Cât durează o cădere prin centrul Pământului?
Caută-ți orașul, vezi unde iese tunelul pe partea cealaltă și pornește cursa a doi căzători: unul prin Pământul uniform din manual, altul prin Pământul real. Care câștigă și cu cât?
Sistemele Pământului
Temperaturile record în România: −38,5 și 44,5 °C, cu ziua și verificarea
Cât de cald și cât de frig a fost vreodată în România: 44,5 °C la Ion Sion pe 10 august 1951 și −38,5 °C la Bod pe 25 ianuarie 1942. Ambele oficiale, cu ziua și verificarea — plus orașul tău pe aceeași scară.
Sistemele Pământului
Aruncă o piatră pe lac. Câte sărituri faci?
Un joc după legile fizicii: aruncă o piatră pe un lac desenat și numără săriturile. Ce contează (înclinarea, răsucirea, viteza), ce scria un autor latin despre același joc acum aproximativ 1.800 de ani și recordul lumii: 88 de sărituri.
Viața de pe Pământ
Funigeii: păianjenii mici care zboară toamna, fără aripi
Funigeii sunt firele păianjenilor mici care zboară toamna. Cum decolează, ce-i ridică (vânt, aer cald sau câmp electric), ce a scris Darwin pe corabia Beagle și ce nu știe încă nimeni.
Viața de pe Pământ
Ciorile țin minte oamenii care le-au speriat: experimentul cu masca din Seattle
Oameni în mască au prins ciori într-un campus din Seattle. După 2,7 ani, două treimi dintre ciorile de pe traseu croncăneau la mască. Treci un om mascat printr-o piață plină de ciori și vezi cum se răspândește supărarea; pentru ciorile din România nu am găsit niciun test.
Viața de pe Pământ
Furnicile argentiniene de pe coasta Mediteranei: acceptă străine de la mii de kilometri, se luptă cu rivalele de la 27 de metri
În 2000, 33 de cuiburi de furnici argentiniene de pe coasta dintre Italia și Atlantic au fost puse două câte două într-un recipient. Din aceeași supercolonie nu s-au atacat niciodată; între cele două supercolonii europene, o furnică a murit în 235 din 241 de încercări. Alegi două cuiburi pe hartă și vezi rezultatul, apoi aflii ce a fost testat și ce nu.
Sistemele Pământului
Sahara verde: lacuri, hipopotami și păstori acolo unde azi nu e decât nisip
Pe malul unui lac din Niger, aproape 200 de morminte. Miști ceasul de la 7700 î.Hr. până azi și vezi cum pleacă apa, animalele și oamenii, apoi pe harta Saharei cum se retrage ploaia: nu s-a oprit peste tot odată.
Viața de pe Pământ
Elefanții și-ar putea striga pe nume
Elefanții sălbatici din Kenya par să folosească strigăte adresate unui singur ascultător. Ascultă un mormăit real, într-o scenă de amurg, apoi vezi ce au găsit 469 de strigăte înregistrate, testul cu difuzorul și reanaliza din 2026 care spune că nu e demonstrat.
Sistemele Pământului
Pământul a sunat ca un clopot săptămâni în șir
După cutremurul din 26 decembrie 2004, care împreună cu tsunamiul pornit de el a ucis sau a lăsat dispăruți 227.898 de oameni, toată planeta a vibrat ca un clopot. Ții apăsat și auzi înregistrarea reală a unei luni, redată de 500.000 de ori mai repede, în timp ce globul ia forma fiecărui ton; respirația Pământului, 0,05 mm o dată la 20 de minute și jumătate, s-a înregistrat și la Târgușor, în Dobrogea.
Oameni și locuri
Urme de pași din epoca glaciară la White Sands: cineva a dus un copil mic în brațe prin noroi și s-a întors
Două șiruri de urme din epoca glaciară, din New Mexico, lungi de cel puțin 1,5 km, arată pe cineva mic care se grăbește prin noroi alunecos cu un copil mic, probabil sub trei ani, și se întoarce ore mai târziu. Du copilul pe traseu, schimbă șoldul, pune-l jos când se zbate, apoi mergi înapoi peste urmele unui mamut și ale unui leneș uriaș.
Sistemele Pământului
Un hipopotam sub Trafalgar Square
Un canin de hipopotam din fundațiile de lângă Trafalgar Square, vechi de aproximativ 125.000 de ani, și jurnalul real al puțului fântânilor din fața National Gallery. Sapă cu lopata prin pietriș, argilă, nisip și cretă, vezi nivelul mării și apa care, după un desen al Ministry of Works cu niveluri din 1844 până în 1937, a scăzut cu 63 m, apoi treci pământul din metri în ani: lipsesc cel puțin 45 de milioane de ani de rocă.
Oameni și locuri
Locul zilei: ghicește din relief unde în România ești
Vezi doar relieful din jurul unui loc din România și ai șase încercări să-l găsești pe hartă.
Viața de pe Pământ
Balena de 52 Hz, „cea mai singură din lume”, și balenele albastre care cântă tot mai grav din 1963
Ce au auzit hidrofoanele Marinei SUA între 1989 și 2004 și ce nu se știe despre balena de 52 Hz. Din 1963 până în 2019, cântecul balenelor albastre din nord-estul Pacificului a coborât cu o treime; scrii anul nașterii și auzi o înregistrare NOAA redată la înălțimea notei de atunci și a celei din 2019. În română și engleză.
Sistemele Pământului
1816 — anul fără vară
Tambora a stins vara lui 1816 în vestul Europei — dar reconstrucția arată România aproape normală. Alege-ți orașul și află cu cât a fost vara lui sub medie.
Oameni și locuri
Cât de departe este metroul de strada ta?
Cauți o stradă din București și vezi distanța în linie dreaptă până la punctul de pe hartă al celei mai apropiate stații de metrou. Harta cuprinde 57 de stații; nu calculează trasee pietonale sau distanța până la intrările stațiilor.
Oameni și locuri
Cât de aproape este parcul de strada ta?
Cauți o stradă din București și vezi distanța în linie dreaptă până la conturul celui mai apropiat parc cu nume. Harta cuprinde 169 de parcuri și grădini; nu calculează trasee pietonale sau accesul prin intrări.
Sistemele Pământului
Cheile Bicazului: șase, șapte sau opt kilometri?
Șase, șapte și jumătate sau opt kilometri de chei, după cum măsori. Zboară pe deasupra văii reale, în 3D, și vezi cum a tăiat râul Bicaz muntele în două: patru sectoare, pereți de peste trei sute de metri și o mașină a tăieturii pe care o conduci cu timpul. În română și engleză.
Oameni și locuri
Cel mai lung râu din România
Dunărea, Mureșul și Oltul pot fi toate răspunsul corect, după definiție: 1075 km pe teritoriul țării, 761 km între râuri fără fluviu, 615 km integral în România. Clasamentul complet al celor douăsprezece râuri, desenat la scară.
Oameni și locuri
Cât verde a pierdut strada ta
Scrii o stradă din București și vezi cât verde a pierdut în zece ani, văzut din satelit, în 3D: 3.267 de străzi măsurate din Landsat 8, 55 de parcuri și 6 sectoare — fiecare stradă cu pierderea ei între august 2015 și august 2025.
Oameni și locuri
Râul de sub oraș
Scrie-ți adresa și vezi pe unde curgea Dâmbovița în 1871 față de casa ta, cu marja de eroare: planul lui Pappasoglu pus peste străzile de azi. Plus canalul din 1880, planșeul din anii 1930 și râul dublu.
Oameni și locuri
Unde a ars România
Cauți comuna sau județul și vezi pe relief 3D cele 4.985 de incendii de vegetație cartografiate din satelit între 2016 și septembrie 2026: 600.814 hectare arse, fiecare incendiu o coloană. În română și engleză.
Viața de pe Pământ
Zimbrul s-a întors acasă
La sfârșitul anului 1924 mai existau 66 de zimbri în captivitate. Populația de azi se trage din 12 fondatori. Urmărește întoarcerea speciei în Carpați, de la primul transport în Țarcu din mai 2014 la turmele libere, și află cum trăiește cel mai mare mamifer terestru din Europa alături de oameni.
Sistemele Pământului
Orașul de sub deal
La 112 metri sub dealul de la Turda plutește un lac cu bărci, sub un clopot de sare de 90 de metri săpat între 1690 și 1880. Coboară cameră cu cameră — galeria de 917 metri, Scara Bogaților, crivacul din 1881, sala ecourilor — într-o secțiune 3D schematică, și află de ce documentul din 1075 e o vamă, nu o mină.
Sistemele Pământului
Noaptea în care s-a născut un lac
În vara lui 1837, o coastă a muntelui Ghilcoș a alunecat peste valea Bicazului și a zămislit Lacul Roșu, cu pădurea lui de brazi înecată. Rejoacă noaptea alunecării pe valea reală, în 3D, și cântărește dovezile: ploile din 1837 sau cutremurul din 1838? În română și engleză.
Sistemele Pământului
Cât de departe e marea de tine? Distanța până la mare față de cosmos (100 km)
Cosmosul începe la 100 km deasupra ta. Pentru 19 din 20 de români, marea e mai departe de atât. Scrie-ți localitatea și vezi care e mai aproape, măsurat pe glob.
Sistemele Pământului
Temperatura umedă: cât de cald poate duce corpul omului și cât de cald e în orașul tău
În laborator, corpul n-a mai făcut față căldurii de la circa 31 °C pe termometrul umed la tineri și 29 la vârstnici, sub celebrii 35. Urcă pe termometru, vezi cine moare de căldură și unde a ajuns orașul tău.
Viața de pe Pământ
Ce s-a întâmplat cu pădurea de lângă tine, din 2001 încoace
Cauți comuna, județul sau muntele și vezi pe relief 3D unde a dispărut coroana copacilor între 2001 și 2025, an de an, din date satelitare Hansen/GLAD. Harta arată locul și anul pierderii, pe comune, județe și arii protejate. În română și engleză.
Sistemele Pământului
Cum se face un bob de grindină? Urcă în furtună cu el
Alegi mărimea grindinei pe care ți-o amintești și vezi cât de repede a căzut și cât de tare a lovit. Apoi crești o piatră într-un curent ascendent, o tai în două și afli ce se știe — și ce nu — despre rachetele antigrindină. În română și engleză.
Oameni și locuri
Cât de sus ajunge apa la tine?
Scrii satul sau orașul, pui pinul pe casă și vezi ce arată modelul european de inundații: la 10, 100 și 500 de ani, pe Dunăre, Siret și Prut. Apoi urci Dunărea pe mira de la Galați și vezi în 3D unde ajunge apa. În română și engleză.
Oameni și locuri
Bucureștiul cu bulină, clădire cu clădire
Caută o stradă și vezi în 3D clădirile de pe lista oficială de risc seismic. Din cele 2.798 de adrese ale listei din 6 octombrie 2026, 2.626 au putut fi puse pe hartă; celelalte rămân în tabel.
Oameni și locuri
Cutremurul din 1977, peste clădirile cu bulină de azi
Urmărește unda din 1977 pe harta 3D a Bucureștiului, vezi avariile consemnate pe kilometru pătrat și caută clădirile de pe lista actuală de risc seismic. Datele istorice descriu careuri, nu soarta unei clădiri anume.
Sistemele Pământului
Trage cerul înapoi cu 640 de milioane de ani și vezi cum se schimbă Luna
Luna se depărtează cu 38,3 mm pe an, aproape cât îți cresc unghiile. Trage cerul înapoi în timp și vezi Soarele și Luna la mărimea lor de atunci, cu ziua mai scurtă și eclipsele schimbate; fiecare număr e marcat ca măsurat, numărat în roci sau calculat.
Oameni și locuri
Sterilul care a îngropat biserica din Geamăna. Privește-l cum urcă, an de an, din satelit
Satul Geamăna din Apuseni, acoperit din 1978 de iazul de steril al minei de cupru Roșia Poieni: 48 de fotografii Landsat, câte una pe an, și relieful măsurat din orbită arată valea umplându-se până peste acoperișul bisericii. În română și engleză.
Sistemele Pământului
Unde moare lumina
De la suprafața însorită până la 10.935 de metri adâncime: cinci zone ale oceanului, lumina roșie care moare prima, calmarul uriaș din 2004, Titanicul la 3.800 de metri și cele trei echipaje care au atins fundul gropii Marianelor — o coborâre derulantă, în română și engleză.
Oameni și locuri
De ce sunt cele mai vechi mănăstiri ale Țării Românești acolo unde sunt?
Pui trei semne pe relief, apoi hrisoavele așază mănăstirile atestate până în 1500, în ordinea documentelor. Verifici pe rând cinci explicații: trecătorile, Dunărea, domnul, rețeaua lui Nicodim, pădurea. În română și engleză.
Sistemele Pământului
Trovanții de la Costești: cresc pietrele după ploaie?
Pietrele rotunde de la Costești s-au format sub pământ, din nisip lipit cu calcar, și nu cresc după ploaie: ploaia doar spală nisipul din jurul lor. Crește-ți un trovant într-o felie de deal, fă să plouă și vezi ce se schimbă. Creșterea de „4–5 cm la 1.200 de ani” nu a măsurat-o nimeni. Română și engleză.
Sistemele Pământului
Câte molecule din ultima suflare a cuiva ajung într-o respirație de-a ta?
Urmărește o respirație pe glob, într-un model al circulației aerului. După amestecare completă, modelul estimează cam o moleculă pe respirație de 0,5 litri, în medie, cu o probabilitate de aproximativ 64% să ajungă cel puțin una.
Viața de pe Pământ
Liliacul nu e orb, dar vânează cu urechile. Găsește și tu molia după ecou
Ascultă strigătul unui liliac pitic de 10 ori mai încet, ca să-l poți auzi, și găsește molia în beznă după ecou. Apoi un atac întreg, încetinit, molia care aude liliacul de la 30 de metri și de unde vine mitul celor 1.000 de țânțari pe oră. În română și engleză.
Sistemele Pământului
Au pictat vulcanii fără să știe?
299 de apusuri pictate între 1500 și 1900, puse unul lângă altul într-un singur cer. Cât de roșu e fiecare s-a măsurat pe tablou. Vezi cum se aprinde cerul după Laki, Tambora și Krakatau, unde nu se potrivește și de ce Strigătul lui Munch a rămas pe dinafară. În română și engleză.
Sistemele Pământului
Chiar acum plouă prin tine
Ecranul tău devine detector: vezi miuonii din razele cosmice care trec prin el, cam 17 pe secundă prin corpul tău. Apoi urci la 15 km, unde un proton se face cascadă, vezi relativitatea pe două ceasuri, piramida lui Keops radiografiată și neutrinii care noaptea vin prin Pământ. La final, cum îi vezi acasă. În română și engleză.
Viața de pe Pământ
Când au înflorit cireșii din Kyoto în anul în care te-ai născut
De la 812 încoace, împărați, curteni și călugări au notat în jurnal ziua în care au ieșit să vadă cireșii din Kyoto în floare. 838 de primăveri, mai mult de jumătate aflate din petreceri sub cireși, pe un singur grafic. Ghicește ziua pentru anul tău. Azi cireșii înfloresc cu 11 zile mai devreme, iar recordul nu mai e 2021.
Oameni și locuri
Piatra de Montjuïc: ce clădiri din Barcelona au folosit-o
Zidul roman, catedrala și casele lui Gaudí au folosit gresie din Montjuïc, dealul de lângă port. Relieful LiDAR în 3D, o carieră romană poate mai veche decât Barcino și, clădire cu clădire, de unde se știe. La microscop, două din șase sculpturi romane „din Montjuïc” erau din altă rocă. În română, engleză, spaniolă și catalană.
Viața de pe Pământ
Cine îți e rudă mai apropiată: ciuperca sau roșia?
Votează, apoi caută una dintre cele 577 de ființe vii și vezi când a trăit ultimul strămoș pe care îl ai în comun cu ea: 35 de răspântii, de la cimpanzeu la E. coli, fiecare cu intervalul dat de studii. Cu plan de lecție pentru ora de biologie. În română și engleză.
Sistemele Pământului
Măsoară Pământul cu un creion
La amiaza locului tău, umbra unui creion arată cât de departe ești de Ecuator; două umbre din două orașe dau mărimea Pământului, ca la Eratostene. Ora exactă pentru 3.181 de localități, modul pentru clasă și ce spun sursele antice. În română și engleză.
Oameni și locuri
Cine a condus orașul tău acum 100, 300 sau 600 de ani? Atlasul istoriei României
O singură hartă a pământurilor României și Republicii Moldova, în 96 de capitole, de la primele urme de oameni până azi. Alegi localitatea și afli, din 1330 încoace, cine o conducea și din ce capitală; fiecare hartă are propriul link, bun de trimis elevilor.
Viața de pe Pământ
Cât plastic poate încăpea într-o pasăre marină? Un pui avea 894 de bucăți
După 16 ani de urmărire, cercetătorii au găsit 894 de bucăți de plastic într-un pui de pardelă sable. Ghicește numărul, apoi vezi numărătoarea așezată pe tavă. În română și engleză.
Sistemele Pământului
Strâmtoarea care nu era acolo: scurge marea din Hormuz și din tot Golful, până la epoca glaciară
Harta reliefului real al Golfului, cu marea scursă la derulare: acum 20.000 de ani, tot Golful era o vale de râu mai mare decât Marea Britanie. Apoi, pe aceeași hartă, ce au făcut oamenii din strâmtoare: cea mai veche perlă, regatul Hormuzului, „Coasta Piraților” și armistițiile, sclavia, petrolul, liniile trase pe mare, insulele din 1971, războaiele și închiderea din 2026.
Sistemele Pământului
Cea mai lungă noapte
Un tată pinguin imperial își ține oul pe picioare toată iarna antarctică — 115 zile fără mâncare — în timp ce partenera merge pe jos până la mare și înapoi. Ține oul, treci iarna zi de zi și auzi două chemări adevărate la capătul nopții.
Viața de pe Pământ
Mii de grauri, niciun conducător: cum se întorc toți deodată
Fiecare graur urmărește doar șase sau șapte vecini, oricât de aproape sau de departe ar fi. Fii șoimul deasupra unui stol viu de mii de păsări, vezi cum trece o întoarcere prin stol cu 20 până la 40 de metri pe secundă și află unde poți vedea un astfel de stol.
Viața de pe Pământ
Există o alternativă la împușcarea urșilor?
Argumentele celor care cer cote și ale celor care cer prevenire, fiecare în forma lui cea mai bună, verificate cu recensământul genetic, cu 66 de atacuri din 2024–2026 puse pe hartă, cu studiile despre fiecare metodă și cu ce fac Canada, Japonia, Slovenia și Slovacia. Plus un model al cotei și un plan cu bani și termene.
Viața de pe Pământ
Pe când pofteam plăcinte de porumbei pasageri
Porumbelul pasager (Ectopistes migratorius) a fost poate cea mai numeroasă pasăre a lumii — stoluri de miliarde care întunecau cerul zile în șir — și a sfârșit, un secol mai târziu, cu Martha murind într-o volieră din Cincinnati. Socoteala dispariției: stoluri, plăcinte, vânătoare comercială și lecția, în română și engleză.
Sistemele Pământului
Sari într-o gaură prin Pământ
Un tunel drept prin centrul Pământului și 38 de minute și 11 secunde de cădere, calculate din modelul PREM: pe drum în jos devii mai greu, drumul se împarte în trei treimi egale, iar din București ieși în Pacificul de Sud. Cu cădere în timp real, globuri ale antipozilor și tuneluri drepte între orașe, în engleză și română.
Sistemele Pământului
Când oamenii dispar
Mâine dimineață nu se mai trezește nimeni: opt miliarde de oameni dispar, iar planeta rămâne cu tot ce am construit. O călătorie derulantă de la primele ore până la un miliard de ani — rețeaua electrică, metroul inundat, animalele, cerul care se limpezește, pădurea și ultimul mesaj, Voyager — în română și engleză.
Sistemele Pământului
La ce oră ajunge soarele la tine: răsăritul și apusul reale după munți, pentru orice localitate din România
Ora răsăritului din calendar presupune un orizont plat. Calculat din relief pentru fiecare zi a anului: în Băile Herculane, pe 21 decembrie, soarele apare de după munte abia la 10:54; 6,7 milioane de oameni trăiesc în localități unde relieful ia cel puțin o jumătate de oră de soare în ziua cea mai scurtă.
Sistemele Pământului
Ce munți se văd din localitatea ta: panorama calculată din relief pentru orice loc din România
Scrii localitatea și vezi ce vârfuri ies deasupra orizontului și la ce distanță. Din comunele și orașele în care trăiesc peste jumătate dintre români s-ar vedea un vârf de peste 2.000 m; din Retezat se vede Bulgaria, din Apuseni se văd Tatrele.
Sistemele Pământului
Ai numărat 9 secunde între fulger și tunet. Cât de departe a fost?
Împarte secundele la trei și afli kilometrii, iar tunetul auzit înseamnă că furtuna poate lovi. Cu harta orașului tău.
Viața de pe Pământ
Un fluture de 5 centimetri. O migrație de până la 15.000 km. Nicio generație nu vede drumul întreg.
Fluturele de scaieți leagă Europa de Africa într-o ștafetă de 8–10 generații: harta anului lună de lună, traversarea Atlanticului, calibrare la mărime reală și datele din România.
Viața de pe Pământ
Megalodon: cât de mare era, de fapt, cel mai mare rechin
Coloana unui megalodon găsită în Belgia măsoară singură cam 11 metri. Cu cap și coadă, rechinul avea 16,4 metri și era mai subțire decât un rechin alb uriaș. Lasă-l să treacă pe lângă tine la scară reală, vezi dintele la mărimea lui adevărată și dinții găsiți în Transilvania.
Viața de pe Pământ
Ce trăiește într-un strop de apă?
Mărește cinci fotografii la microscop și încearcă să deosebești o celulă de o colonie sau de un animal. Descoperă alge ramificate și un rotifer aproape transparent.
Viața de pe Pământ
Creaturi care n-ar trebui să existe
Șapte animale din România care sfidează biologia — de la regele orb al Peșterii Movile la prădătorul care a crescut de 15 ori în 17 ani — pe o hartă vie, cu test.
Sistemele Pământului
Aurora boreală s-a văzut din România. De câte ori, de când se măsoară?
Patru episoade documentate în ultimii trei ani: noiembrie 2023, mai și octombrie 2024, ianuarie 2026. Din 1932, 23 de furtuni au atins Kp 9.
Viața de pe Pământ
Trei mamifere trăiesc în Marea Neagră. Foca a dispărut
Delfinul comun, delfinul cu bot gros și marsuinul — circa 225.000 cu totul, după numărătoarea din avion din 2019. Vânătoarea a ucis milioane.
Viața de pe Pământ
Macul e roșu pentru tine. Pentru o albină e altceva
O albină vede ultravioletul, albastrul și verdele, dar nu și roșul. Macul roșu îi apare ultraviolet. Privește șase flori prin ochii ei.
Oameni și locuri
Cine deține apa?
Proiectul BALA II pentru navigație promite să trimită mai multă apă spre Cernavodă. Urmărește traseul apei, cine poate interveni și sursele planului. Cronologia este actualizată la 10 noiembrie 2026; efectul lucrărilor asupra răcirii rămâne de verificat.
Sistemele Pământului
Carul Mare nu arăta acum 100.000 de ani ca azi
Acum 100.000 de ani, oala Carului Mare avea gura aproape de două ori mai largă. Mișcă timpul pe cer, vezi cum își pierde Polaris polul și cine ridica atunci ochii spre stele.
Sistemele Pământului
Norul de deasupra ta cântărește cât 80 de elefanți
Un nor pufos de vară adună vreo 500 de tone de apă, cât 80 de elefanți masculi, și tot nu cade. Pune-ți norul pe cântar, cu propria greutate pe taler, și află ce îl ține sus.
Sistemele Pământului
Picătura din Dunăre: de la izvoare la Sulina, în vreo 32 de zile
Cam o lună într-un an obișnuit: trei săptămâni la ape mari, două luni la secetă. Trimite o picătură pe Dunăre, din Pădurea Neagră până la Sulina, pe un ceas construit din viteze măsurate ale curentului.
Viața de pe Pământ
Berzele care pleacă: pe unde ajung berzele din România până în Africa
O barză din Rusia, una din Polonia și una din Germania au purtat un emițător GPS un an întreg. Una a ajuns în Africa de Sud, una a trecut pe deasupra Brașovului, una s-a oprit în Maroc. Urmărește-le drumul pe hartă, zi cu zi, și joacă adevărat-sau-fals.
Sistemele Pământului
Când se mai face noapte în miezul zilei la tine în oraș?
Alege cel mai apropiat oraș și vezi toate eclipsele lui de soare din 1900 până în 2100: care au fost totale, cât a rămas din Soare de fiecare dată și când vine următoarea umbră.
Sistemele Pământului
Meteoritul de la Mociu (1882): ploaia de pietre pe harta lui Koch și piatra de 35,70 kg
Pe 3 februarie 1882, lângă Cluj, după trecerea unei mingi de foc, au căzut mii de pietre: cele mici la un capăt, cele mari la celălalt. Le vezi căzând din nou pe harta desenată atunci, iar „piatra de 56 de kg” din cărți se dovedește a fi 102 pietre puse pe un cântar. Română și engleză.
Sistemele Pământului
Vulcanii noroioși de la Berca: de ce nu sunt vulcani
La Pâclele, conuri de câțiva metri scuipă noroi rece împins de metan de la 3.000 de metri adâncime. Fără magmă, fără lavă. Pune-te lângă con, la scară, și vezi unde arde pământul cu adevărat.
Viața de pe Pământ
Poți scoate ADN dintr-un gândac prins în chihlimbar?
La Colți, în Buzău, oamenii scot din pământ chihlimbar cu insecte de milioane de ani. ADN-ul lor s-a pierdut de mult, iar chihlimbarul însuși e vărul celui de la Baltică. Trage ceasul înapoi și joacă-te cu opt întrebări.
Viața de pe Pământ
Ursul din peșteră: uriașul de jumătate de tonă care mânca numai plante
Masculii aveau 400–500 de kilograme și, după un rezumat de presă, 1,7 metri la greabăn, iar oasele spun că mâncau numai plante. Stai lângă ei, la scară, și vezi ce-au găsit cercetătorii în Peștera Urșilor și în alte trei peșteri din România.
Sistemele Pământului
Cine te-ar întrece pe 100 de metri?
Alege-ți vârsta și compară timpul tău pe 100 de metri cu timpii și vitezele animalelor. Pe un kilometru, timpul ghepardului rămâne necunoscut.
Sistemele Pământului
Ești mai lat decât o barză?
Întinde brațele în lateral: cam atâta ești de lat. Compară-te, la scară, cu 11 păsări din România, de la vrabie la pelicanul creț, și află de ce cea mai grea zburătoare e dropia, nu lebăda.
Sistemele Pământului
Cât de veche e lumina Soarelui: 8 minute prin spațiu, 170.000 de ani prin Soare
Lumina zboară opt minute până la tine, dar energia ei a rătăcit prin Soare 170.000 de ani. O simulare a plimbării la întâmplare, o cursă cu un neutrin și opt propoziții adevărate sau false.
Sistemele Pământului
De ce se face frunza roșie: trei pigmenți, o zi scurtă
Galbenul frunzei era acolo tot anul, ascuns sub verde. Roșul îl fabrică frunza toamna, iar startul îl dau zilele scurte, nu primul îngheț. Amestecă singur pigmenții, vezi câtă lumină pierde Bucureștiul și joacă-te cu opt propoziții adevărate sau false.
Sistemele Pământului
Nu există doi fulgi la fel? Perechea din 1988 și cum crește un fulg
Zicala e aproape adevărată: doi fulgi mari și stelați, la fel până în cele mai mici amănunte, n-au fost găsiți niciodată. Dar o pereche a intrat în cartea recordurilor în 1988. Crește-ți fulgul din doi parametri și numără câți cad pe strada ta.
Viața de pe Pământ
Ursul de apă rezistă în spațiu, dar e vulnerabil la căldură
Ursul de apă a rezistat zece zile în vid. Căldura îl poate ucide: rezistența depinde de specie, durată și de starea activă sau uscată.
Sistemele Pământului
Cum arată o picătură de ploaie: sferă, chiflă, rupere în aer
Nicio picătură de ploaie nu arată ca o lacrimă: mică e sferă, mare e o chiflă turtită care cade cu 31 km/h, iar uriașele se rup în aer. Alege diametrul, privește forma și viteza, apoi joacă-te cu opt propoziții adevărate sau false.
Sistemele Pământului
Marea Neagră are două etaje. La cel de jos nimic nu respiră oxigen
Primii 50 de metri au oxigen. Sub 100–150 de metri nu mai e deloc, iar apa fără oxigen păstrează lemnul corăbiilor mii de ani. Coboară pe lângă corăbii, până la 2.212 metri.
Oameni și locuri
Cernobîl deasupra României
29 aprilie–27 mai 1986: norul, măsurătorile, regulile — și patru zile de tăcere.
Oameni și locuri
Primăvara în care a venit apa
Ploaia, județele înecate, reconstrucția — iar morții nu au un singur număr.
Oameni și locuri
Treizeci de centimetri de cianură
O sută de mii de metri cubi, 2.000 de kilometri, patru săptămâni de undă.
Sistemele Pământului
Ciomadul, vulcanul „stins” al României, la scară
Ciomadul a erupt ultima dată acum 27.000–32.000 de ani, iar „stins” înseamnă doar 10.000 de ani de liniște. Pune craterul, lacul și localitatea ta pe același desen la scară, coboară până la roca parțial topită și vezi cine spune ce despre vulcan.
Oameni și locuri
Zăpada neagră de la Copșa Mică
Două uzine au făcut din Copșa Mică cel mai poluat oraș al Europei: funingine, plumb în aer, sol și sângele copiilor. Numerele, din studii, plus harta penei și banca de laborator.
Viața de pe Pământ
Peștera care trăiește fără soare
Sub un câmp de lângă Mangalia, o peșteră fără intrare naturală hrănește 52 de specii de nevertebrate din sulf și metan, închisă de 2,5 milioane de ani.
Oameni și locuri
Noaptea în care a căzut Bucureștiul
4 martie 1977: pământul de sub București s-a legănat o dată la o secundă și jumătate, cam în ritmul blocurilor înalte interbelice. Scutură o stradă din 1977, vezi blocurile căzute și caută-ți adresa pe lista oficială de risc seismic.
Viața de pe Pământ
Elefanți, mamuți și dinoterii din România: ce s-a găsit în județul tău
Oase, dinți și colți de mamuți, mastodonți și dinoterii s-au găsit în 23 din cele 41 de județe. Alege-l pe al tău, stai lângă ei la scara reală și citește ce scrie, de fapt, în lucrarea originală despre scheletul din atriul Muzeului Antipa.
Viața de pe Pământ
Inima unei balene albastre poate bate de două ori pe minut
Inima păstrată la Toronto a fost cântărită la 175 kg și măsoară cam un metru, mult mai puțin decât o mașină. Așază-te lângă ea, pune-ți mâna în aortă și ascultă-i bătăile, de la 2 pe minut în scufundare la 37 la suprafață.
Sistemele Pământului
Oase 1: un strămoș Neanderthalian cu 4–6 generații în urmă
Rămășițele unui bărbat de acum circa 40.000 de ani, găsite lângă Anina: 6–9% ADN Neanderthal, de la un strămoș de acum 4–6 generații. Genomul lui Oase 1, publicat în 2015.
Sistemele Pământului
Ghețarul de la Scărișoara: gheață de cel puțin 10.500 de ani
O estimare popularizată într-un ghid din 1980 indica 3.500 de ani; cercetarea din 2017 plasează vârsta minimă la circa 10.500. Hartă, capcană de frig, cronologie.
Sistemele Pământului
Unde era orașul tău acum 100 de milioane de ani?
Alege o localitate din România și dă timpul înapoi cu 250 de milioane de ani. Pământul de sub București era cu 760–1.650 km mai la sud, după cum alegi între trei modele publicate, iar România călărea pe blocuri care s-au mișcat separat.
Viața de pe Pământ
Dinozaurii din România: insula Hațeg, la scară
Acum 70 de milioane de ani, Hațegul era o insulă. Un dinozaur adult cu gât lung cântărea acolo sub o tonă, iar deasupra zbura o reptilă cu aripi de 10–12 metri. Pune-te lângă ei, la scară, și vezi pe hartă de unde au ieșit oasele.
Oameni și locuri
Localități izolate în România: cele 34 din lista oficială INS
Vezi pe hartă cele 34 de orașe și comune clasificate oficial drept izolate de INS și află ce înseamnă „izolat” și „dispersat”.
Sistemele Pământului
PAP 21, PP 5, C/PAP 84 — ce înseamnă fiecare
Scrii codul de pe ambalaj — PAP 21, PP 5, C/PAP 84 — și afli din ce e făcut, dacă e un singur material sau un compozit și ce nu-ți spune codul.
Sistemele Pământului
Cealaltă față a Lunii: de ce arată altfel și cine a ajuns acolo
Întorci un glob al Lunii și vezi cum mările întunecate aproape dispar: acoperă 30% din fața apropiată și 2% din cea îndepărtată. Cu harta grosimii scoarței, bazinul Polul Sud–Aitken, craterul Haret, locurile unde au aselenizat Chang’e 4 și Chang’e 6 și ce spun primele probe aduse de acolo.
Sistemele Pământului
Clima ta s-a mutat — Marius Comper
Verile localității tale, comparate cu Europa anilor 1971–1990. Un atlas interactiv cu date ERA5, temperatură și precipitații.
Sistemele Pământului
Unde ajunge ploaia de aici? — Drumul ploii
La Arad, apa Mureșului pleacă spre vest: trece prin Tisa înainte să ajungă în Dunăre și în Marea Neagră. Caută un râu sau alege un loc și urmărește drumul apei; apoi descoperă de unde se adună.
Sistemele Pământului
Nordul care nu stă
O busolă pentru polul magnetic nordic: 36 de kilometri într-un an, un model NOAA/BGS și două norduri care se despart în timp.
Sistemele Pământului
Nu vedem planetele
O planetă devine vizibilă prin lumina care lipsește. Mută o planetă peste o stea și vezi semnalul, apoi alege o lume reală din arhiva NASA.
Oameni și locuri
O mie nouă sute de ani despărțeau o propoziție romană de o citare științifică
Pliniu cel Bătrân a scris despre elefanți și lună în anul 77. Un psiholog american a citat povestea ca dovadă științifică în 1977 — exact 1.900 de ani mai târziu. Pe drum, cineva a adăugat o ramură care nu exista în nicio sursă.
Oameni și locuri
Se golesc de oameni, dar nu de locuințe
Din 1.979 de localități care aveau în 2020 mai puțini locuitori decât în 2000, 1.556 au mai multe locuințe. Caută-ți localitatea și vezi pe imaginea din satelit cât teren acoperit de clădiri s-a adăugat.
Oameni și locuri
Ce surse de poluare sunt în localitatea ta? Harta instalațiilor industriale din România
Caută o localitate și vezi amplasamentele SEVESO, instalațiile IPPC, marii poluatori, emisiile în aer și apă și transferurile de deșeuri raportate oficial în România.
Sistemele Pământului
Dunărea înghețată la Tulcea, 1836–2016
La Tulcea s-a notat 180 de ierni la rând câte zile a stat Dunărea sub gheață. Până în 1950, patru ierni din cinci; după, 10 din 66. Scrii anii de naștere din familie și fluviul reia fiecare iarnă a vieților voastre.
Oameni și locuri
România are 11 situri UNESCO. Pe hartă sunt 323 de locuri.
Harta patrimoniului mondial UNESCO din România reunește toate cele 11 situri și cele 323 de locuri ale lor, cu anul înscrierii, criteriile, suprafața și starea de conservare.
Oameni și locuri
Scrie localitatea. Vezi cât de tare se zguduie pământul acolo.
Caută localitatea ta printre cele 3.181 din noul tabel oficial de hazard seismic RTC 18-2026 și vezi valoarea PGA, poziția în țară și comparația cu altă localitate.
Viața de pe Pământ
„Bătrânul Carpaților” are 900 de ani în ziare și vreo 560 după datarea cu radiocarbon. Cel mai bătrân stejar datat din România stă la 190 de kilometri mai la nord.
Harta celor mai bătrâni arbori din România: 5.703 arbori seculari măsurați, cu specie, circumferință, județ și vârstă orientativă, cei patru stejari și alți trei arbori datați cu radiocarbon — cu răspunsul la întrebarea care este cel mai bătrân copac din România — și cel mai apropiat arbore multisecular de tine.
Viața de pe Pământ
Toată pădurea virgină catalogată în România e mai mică decât Bucureștiul
Harta celor 448 de păduri virgine și cvasivirgine din catalogul național, cu cele opt componente românești UNESCO, evoluția catalogului din 2016 și protecția prevăzută de Codul silvic.
Oameni și locuri
Zona-tampon a unui parc natural permite tăierea rasă. A unui parc național, nu.
Legea împarte fiecare parc național și natural în patru zone cu reguli diferite de tăiere. Harta reunește textul legii și actul de aprobare al fiecăruia dintre cele 29 de parcuri.
Oameni și locuri
Marea care a dispărut
Șaptesprezece milioane de ani pe un cursor: marea Badeniană, lacul uriaș, seceta care l-a golit și Marea Neagră de azi, peste România abia vizibilă dedesubt, cu fiecare județ tăiat pe hărți.
Oameni și locuri
România, acum 20.000 de ani
Trage ceasul prin ultimii 20.000 de ani: linia țărmului, ghețarii, stepa și pădurea, Dunărea fără deltă, siturile oamenilor și animalele dispărute, cu orașul tău pe loc.
Oameni și locuri
Ce a rămas în picioare
O mie de ani de clădiri pe o singură hartă, cu un cursor de timp, și cel mai vechi lucru rămas în picioare în fiecare dintre cele 5.672 de localități din listă.
Oameni și locuri
Drumurile petrolului pe Valea Prahovei
Căruțele cu păcură din secolul XIX, zborul la 30 de metri din 1943 și conductele istorice care încă străbat curțile din Câmpina și Moreni.
Oameni și locuri
După ultima tonă
Ce trebuie să funcționeze într-o mină închisă: traseul apei, serviciile cerute și ce rămâne necunoscut după cele 48 de luni din anunțuri.
Oameni și locuri
Buretele: Lunca îi dă viiturii loc să se întindă
Cum se schimbă legătura dintre râu și luncă atunci când apare un dig. Scheme ilustrative, surse EEA și acces la hărțile oficiale.
Sistemele Pământului
Câte stele se mai văd din orașele României
Modelul combină observațiile Globe at Night cu estimări din lumina nocturnă văzută de satelit. Pentru fiecare dintre cele 3.181 de municipii, orașe și comune din România, oferă o estimare la un punct asociat unității; satele unei comune nu au rezultate separate. În București, mediana raportată de observatori este de 34 de stele, față de aproximativ 3.000 sub un cer natural.
Sistemele Pământului
Aerul din gheață are două vârste
Carota aliniază 834 de opriri cu vârsta gheții, vârsta aerului și concentrația măsurată de CO₂, de la 137 de ani până aproape de 800.000 de ani.
Sistemele Pământului
Vederea animalelor: cât de repede disting pâlpâirea
La ce frecvență pare continuă o lumină care pâlpâie? Compari 11 valori publicate pentru animale, cu condițiile și sursele lor, și o diagramă de eșantionare încetinită de zece ori. Pragul de fuziune a pâlpâirii nu numără cadrele văzute pe secundă, iar 60 Hz este doar referința calculelor.
Sistemele Pământului
91 la sută din oameni locuiesc la sud de București
91,0% din oamenii grilei din 2020 locuiesc la sud de 44,43° N. Jumătatea cade la 25,4° N.
Sistemele Pământului
O ceașcă de cafea cere 140 de litri
125 ml ajung în cană; în amprenta medie globală a cafelei apar aproximativ 140 L.
Sistemele Pământului
Cinci sute de tone pe cer senin
Un nor cumulus de un kilometru cub conține 500 de tone de apă lichidă. Fărâmițarea în 119 cvadrilioane de picături reduce căderea liberă la 1,2 cm/s, permițând curenților termici să susțină întreaga masă.
Sistemele Pământului
Patruzeci și nouă de milimetri
La Constanța, marea astronomică urcă în medie 49,5 mm. La Cape d'Or, în Golful Fundy, aceeași lună ridică 10,11 m: de 204,2 ori amplitudinea de pe țărmul românesc.
Sistemele Pământului
Orizontul care minte
150 km până la Bucegi; orizontul propriu al vârfului lasă 43 km în plus, fără altitudinea observatorului.
Viața de pe Pământ
Carbonul viu
Vacile cântăresc 30 de milioane de tone mai greu decât toți oamenii. Porcii, de 1,8 ori cât sălbăticia de pe uscat. Sălbăticia mamiferelor ține 4,2% din carbonul lor.
Sistemele Pământului
Autostrada din adâncuri
Oceanul poate ghida sunetul pe distanțe foarte mari. În 1991, un semnal emis lângă Insula Heard a fost recepționat în Bermude, la aproximativ 16.000 de kilometri.
Sistemele Pământului
Anul care se repetă
Aliniază două carote de frasin din Hoot Woods și descoperă cum aceeași urmă de inele fixează anii 1940–1949. Măsurătorile NOAA dau corelația r = 0,903.
Viața de pe Pământ
Miliardul de bătăi · Cum se leagă pulsul de durata vieții
Compară pulsul și longevitatea mamiferelor și încearcă un calcul la puls constant. Estimările comparative descriu tendințe între specii, nu o cotă fixă de bătăi pentru fiecare persoană.
Sistemele Pământului
Drept în jos · O sută treizeci și șase de kilometri sub Vrancea
Cutremurele mari ale României se produc între 61 și 184 de kilometri sub Vrancea. Pe hartă, Bucureștiul era în 1977 de 4,67 ori mai departe de epicentru decât Focșaniul. Prin scoarță, de 1,84 ori.
Sistemele Pământului
Rădăcinile farfuriei
Ridică oferta alimentară a 177 de țări și urmărește culturile până la regiunile lor primare de diversitate.
Sistemele Pământului
100 de metri pot însemna 54,7
100 de metri pot însemna 54,7.
Viața de pe Pământ
Un titanosaur sub o tonă și o reptilă zburătoare cu anvergura unui avion mic
O insulă cât Hispaniola a stat 70 de milioane de ani sub Transilvania de azi. Pe ea, dinozaurii ierbivori s-au micșorat, iar o reptilă zburătoare a crescut cât un avion mic.
Sistemele Pământului
Păpădia și inelul din aer
Transformă un disc într-un puf de păpădie și urmărește cum golurile dintre filamente mențin un inel de vârtej desprins. La porozitatea măsurată, puful produce de peste patru ori mai multă rezistență aerodinamică pe unitatea de arie proiectată decât discul plin de referință.
Oameni și locuri
Cei care n-au plecat niciodată
Un recensământ genetic din 2025 arată că România găzduiește, singură, peste jumătate din urșii bruni pe care-i avea toată Uniunea Europeană cu doi ani mai devreme. O hartă interactivă arată anul în care fiecare altă țară europeană și-a pierdut lupii — și de ce România e singura fără niciun an.
Oameni și locuri · EN
The river remembered · EN
Follow a 1541–42 descent from the Andes to the Atlantic, then switch between a conquistador's testimony and the archaeological traces of Amazonian roads, earthworks and settlements.
Sistemele Pământului
Pisica fără împingere
O pisică poate ajunge cu labele în jos după ce își schimbă forma în aer. Conservarea momentului unghiular rămâne valabilă, iar modelul cu două segmente îți arată de unde apare rotația netă.
Viața de pe Pământ
Șoarecele ud se scutură de 30 de ori pe secundă
Un Labrador se scutură la aproximativ 4,5 Hz, iar ursul brun la 4 Hz. Planșa stroboscopică leagă ritmul de accelerația necesară pentru desprinderea apei din blană.
Sistemele Pământului
Paradoxul coastei românești
Mișcă rigla și urmărește compasul măsurând litoralul românesc real; lungimea se recalculează live.
Sistemele Pământului
O urgență care revine mereu: Karate Zeon, 11 ani la rând
Articolul 53 permite cel mult 120 de zile. Germania a autorizat Karate Zeon la zmeur împotriva Drosophila suzukii în fiecare an din 2016 până în 2026.
Sistemele Pământului
De ce apa din chiuvetă nu ține cont de emisfere
O chiuvetă se golește în treizeci de secunde. Rotația Pământului are nevoie de aproape trei ore de liniște ca să-i domine mișcarea apei.
Oameni și locuri
Biserica de lemn este o clădire de deal
Carpații sunt tratați de obicei drept granița dintre două lumi de construcție. Bisericile de lemn nu o respectă: densitatea lor urcă la fel pe amândouă versantele și scade acolo unde se termină dealul.
Sistemele Pământului
Când devine căldura periculoasă în sarcină | Pragul termic
O sinteză a dovezilor epidemiologice privind stresul termic în sarcină. Cum modelează clima locală, umiditatea și săptămâna de gestație pragurile de risc la 30,55°C, 34,11°C și 39,07°C.
Sistemele Pământului
Șaisprezece minute
Soarele ajunge la amiaza lui reală cu până la șaisprezece minute înainte sau după ora douăsprezece a ceasului tău. Doar patru zile pe an cele două coincid exact.
Viața de pe Pământ
A doua la stupi, a șaptea la concentrare
România are 1,7 milioane de stupi, locul doi în Uniunea Europeană. Dar la stupi per exploatație — măsura reală a concentrării apicole — stă la mijlocul clasamentului UE, aproape identică cu Italia. Grecia, cu 31% mai puțini stupi, are aproape dublu.
Sistemele Pământului
Treizeci și șapte de ani înaintea peșterii
În 1920, Emil Racoviță a întemeiat la Cluj un institut de speologie. Treizeci și șapte de ani mai târziu, Bagameri Béla a pătruns în Peștera Vântului.
Oameni și locuri
Vatra
Recensământul 2021: 42,6% din locuințele românești raportează lemnul de foc, iar 4,97% nu au nicio formă de încălzire. Harta interactivă a celor 42 de județe.
Oameni și locuri
Cele mai vechi ruine din România
Cele mai vechi ruine din țară nu sunt nici dacice, nici romane: sunt așezări fortificate neolitice și din epoca bronzului. Iar locul cel mai des relocuit din listă este un deal din Buzău, cu cinci sate și cinci cimitire unul peste altul.
Oameni și locuri
RO-ALERT, februarie–iulie 2026: aproape șapte din zece alerte au menționat urși
Harta arată 872 dintre cele 920 de mențiuni de nume de localități (94,8%), grupate în 217 de puncte fără ambiguitate. Procentul descrie mențiunile, nu alertele distincte.
Sistemele Pământului
De o sută de ori mai rare
Luna are 5.185 de cratere de impact confirmate, mai late de 20 de kilometri. Pământul, deși primește impacturi mai dese pe kilometru pătrat, are doar 52. Explorator cu 70 de cratere reale, de la 200 de ani vechime la 2,229 miliarde de ani.
Oameni și locuri
Cele mai înalte cascade din România
Compară înălțimea totală, treapta cea mai mare și căderea liberă pentru cascadele cu cele mai mari valori raportate, cu sursele și incertitudinile fiecărei măsurători.
Oameni și locuri
Cheile și defileele României, după lungime
Compară lungimea totală și sectorul spectaculos pentru 16 chei și defilee din România. Fiecare valoare are delimitare, sursă, hartă și o fișă a locului.
Oameni și locuri
Cele mai adânci lacuri naturale din România
Zănoaga conduce clasamentul celor mai adânci 16 lacuri naturale din România, cu aproximativ 29 de metri. Pagina reunește scara adâncimilor, harta, fișele lacurilor și istoria măsurătorilor.
Oameni și locuri
Cele mai adânci peșteri din România
Avenul de sub Vârful Grind conduce clasamentul după denivelare, cu 815 metri. Harta și fișele urmăresc zece peșteri și avene, lungimea lor, exploratorii și recordurile încă în schimbare.
Oameni și locuri
De unde vine apa de la robinet în marile orașe din România
Investigație interactivă despre originea apei potabile în marile 10 orașe din România: captări de suprafață, izvoare carstice, aducțiuni de peste 100 km, duritate și chimia din pahar.
Oameni și locuri
Transfăgărășan: este deschis? Sezon, date și Transalpina
Este deschis Transfăgărășanul acum? Datele de deschidere și închidere 2015–2026, comparație cu Transalpina, profil de altitudine, carburant, telecabina Bâlea și ce faci când e închis.
Oameni și locuri
Salinele României: Turda, Praid, Slănic sau Cacica? Prețuri, program, verdict
Care salină merită vizitată? Prețuri și program 2026 la Turda, Praid, Slănic Prahova și Cacica, adâncime, temperatură, ce găsești în fiecare și verdict pe tip de călător. Praid e temporar închisă.
Oameni și locuri
Delta Dunării: permise ARBDD, orare Navrom Tulcea–Sulina, tarife 2026
Permisul de acces în Deltă (5/15/30 lei), permise auto, barcă, pescuit, foto, plus orarele Navrom din Tulcea spre Sulina, Sfântu Gheorghe și Mila 23.
Oameni și locuri
Peșteri de vizitat: Ialomița, Polovragi, Comarnic — tarife și program 2026
Trei peșteri cu tarife oficiale: Ialomița (30 lei, tot anul), Polovragi (20 lei, zilnic), Comarnic (35 lei, apr–oct, grup minim 5). Program și drumuri măsurate.
Oameni și locuri
Cazanele Dunării: croaziere Orșova, muzeu, tarife și program 2026
Defileul Dunării cu tarife oficiale: croaziere Orșova T5/T6 (80–120 lei), charter 720 lei, Muzeul Porților de Fier (40 lei). Program și drumuri măsurate.
Oameni și locuri
Litoral 2026: Mamaia, Constanța, Eforie, Costinești, Vama Veche, Corbu — tarife și acces
Șase destinații de pe litoralul Mării Negre, cu obiective și distanțe măsurate din București. Verifică ghidul pentru tarifele publicate și informațiile despre drum.
Oameni și locuri
Transalpina DN67C: poarta sud sau nord, segmente, timpi măsurați, reguli 2026
Cum faci Transalpina: Novaci sau Sebeș după baza ta, traversare 134,7 km / 3 h 39 fără opriri, segmente măsurate, Rânca–Curpăt 30 km/h, noaptea închis.
Viața de pe Pământ
Cât rezistă semințele într-o bancă de gene? Ce arată 40 de ani de date reale
Semințele înghețate pot rămâne vii decenii întregi — dar nu pentru totdeauna. Explorează 40 de ani de date reale de germinație, vezi ce culturi au rezistat cel mai mult și află de ce băncile de gene își testează și regenerează colecțiile.
Oameni și locuri
Ploaia după o lună uscată
La Constanța, după 30 de zile fără ploi peste 5 mm pe zi, pragul a fost depășit în următoarele 7 zile în 12 din 64 de episoade de vară. Explorează istoricul și compară stațiile.
Viața de pe Pământ
Grădina: înflorește pajiștea 3D ca un fluture
90 de secunde de zbor: înflorești 70 de flori și prinzi petale în combo până cade noaptea.
Viața de pe Pământ
Unde poți vedea urși în România și cum să te pregătești
Compară vizitele la sanctuarul Libearty cu regulile de observare a urșilor din Parcul Național Piatra Craiului. Găsești și estimarea preliminară din recensământul din 2025 și două trasee din Brașov; întâlnirea unui urs în natură nu este garantată.
Viața de pe Pământ
Păsările Deltei Dunării: când și unde le poți observa
Află când migrează sau cuibăresc 24 de specii din Delta Dunării, consultă trei sugestii de excursii și citește regulile de vizitare. Ghidul nu include estimări actuale ale efectivelor și nu poate prezice ce păsări vei vedea.
Sistemele Pământului
Dunărea la apă mică, 1840–2026: de câte ori a mai fost atât de puțină apă
Debitul zilnic al Dunării la Orșova din 1840, timp de 183 de ani: între iunie și septembrie nicio zi nu coborâse sub 1.440 m³/s. În 2026, buletinele INHGA dau 1.300 în august și 1.250 în septembrie. Scrii debitul auzit la știri și vezi de câte ori a mai fost atât de jos.
Sistemele Pământului
Nordul nu este un loc
Un explorator interactiv despre diferența dintre nordul de pe hartă și nordul din acul busolei.
Sistemele Pământului
Același an. Două măsuri.
17.373 de cutremure în snapshotul USGS. Același an pare aglomerat prin număr și concentrat prin energie.
Oameni și locuri
Telescop în Noua Zeelandă: ce ar adăuga unei rețele chineze de urmărire a sateliților
O zi de orbite reale pentru peste cinci mii de obiecte: ce adaugă o stație pusă oriunde pe uscat unei rețele chineze, unde se clasează Noua Zeelandă și ce spune, și ce nu spune, raportul NZSIS despre Purple Mountain Observatory.
Sistemele Pământului
O singură oră, multe dimineți
Ce se întâmplă când același ceas oficial întâlnește lumina în momente diferite ale zilei solare?
Sistemele Pământului
Seceta din Anglia, 2026: o iarnă foarte ploioasă urmată de una dintre cele mai uscate veri din 190 de ani
190 de ani de ploi în Anglia: iarna 2025–26 printre cele mai ploioase, vara 2026 printre cele mai uscate.
Oameni și locuri
La câte granițe e lumea?
Alege două țări, elimină state din traseu și află numărul minim de frontiere terestre dintre ele.
Sistemele Pământului
Linia de oxigen
Coboară o sondă prin 19 profiluri reale din Marea Neagră și vezi unde dispare oxigenul. La 100 m, într-o coborâre, mai rămăsese 1,2% din maxim.
Sistemele Pământului
Douăzeci și șapte de secunde, apoi tăcere
27 de secunde intercalare au ținut ceasurile lumii aliniate cu Pământul între 1972 și 2016. Niciuna din 2016 încoace: planeta a intrat într-un deceniu în care se rotește, în medie, mai repede decât oricând măsurat direct, iar 5 iulie 2024 e ziua cea mai scurtă din istoria măsurătorilor. La 15 octombrie 2026, la Versailles, CGPM a adoptat Rezoluția 5: UTC va deveni continuu la 20 mai 2027, iar limita maximă pentru |UT1−UTC| va crește la 3.600 de secunde; până atunci rămâne în vigoare limita de 0,9 secunde.
Sistemele Pământului
Înainte de unda S
Fereastra P–S are valoare când următoarea acțiune a fost decisă înainte.
Sistemele Pământului
Noaptea care nu se mai răcorește
Nopțile tropicale (≥ 20 °C) se încălzesc mai repede decât maximele zilei. Explainer interactiv: recuperare, Europa, București pe grafic, mortalitate.
Viața de pe Pământ
Când munca cere alt corp
Un dosar vizual despre animalele pe care oamenii le-au folosit ca senzori, motoare, scafandri, muncitori agricoli, sisteme medicale și parteneri de căutare.
Oameni și locuri
Orașul care învață înainte de următoarea furtună
Matrice interactivă despre caniculă, furtuni, ploi extreme și datele care pot ghida răspunsul Bucureștiului.
Viața de pe Pământ
Sol, roșia crescută de un AI
Timp de 100 de zile, un AI a citit senzori, a acționat asupra mediului și a ținut în viață o plantă de roșii.
Oameni și locuri
Spada Arhanghelului
Șapte sanctuare, o legendă geografică și o linie care poate fi măsurată.
Oameni și locuri
Ziua a treia după cutremur
Bucureștiul are planuri și responsabili pentru primele 72 de ore. După aceea, responsabilitatea recuperării devine greu de găsit.
Sistemele Pământului
Lumina de la șase
Ora rămâne pe loc. De-a lungul anului, cerul mută aceeași oră prin noapte, amurg și lumină.
Oameni și locuri
Un plug, un sfredel și trei sfinți
Aceleași stele, tăiate altfel.
Oameni și locuri
Cine a numit România
Un atlas toponimic al țării, punct cu punct.
Sistemele Pământului
Lumina zilelor tale
Un secol de lumină, oraș cu oraș.
Sistemele Pământului
Vortexul polar și frigul din România: ce a urmat după 42 de încălziri stratosferice
Fiecare încălzire stratosferică din 1958, un rând de zile de la București.
Sistemele Pământului
Când a erupt ultimul vulcan din România, oamenii ajunseseră deja pe aceste locuri
Alege-ți orașul și coboară sub el printr-o carotă de timp: pietrele căzute la Mociu, gheața de la Scărișoara, ursul de peșteră, Ciomadul, omul de la Oase, lacul Paratethys, insula dinozaurilor și locul unde stătea pământul tău acum 100 de milioane de ani. Fiecare strat, o pagină din arhivă.
Oameni și locuri
O sută de locuri din România pe care nu le găsești nicăieri în lume
Atlas interactiv bilingv cu 100 de locuri, fenomene naturale, peșteri milenare, vestigii arhaice și realizări unice din România, pe hartă și fișe documentate.
Viața de pe Pământ
Frumoasele carnivore · Plante care vânează
Plante care prind, lipesc și aspiră animale. Declanșează o capcană, explorează cinci feluri de a vâna și descoperă de ce o frunză are nevoie de insecte.
Viața de pe Pământ
Cum stă un colibri pe loc în aer?
Oprește o bătaie de aripă și vezi cum un colibri se menține deasupra unei flori. Fotografii reale, o explicație interactivă și cercetarea din spatele ei.
Sistemele Pământului
Izvoarele minerale ale României: De ce apa are gust de fier sau de ouă
Trei izvoare celebre, trei gusturi: Borsec pișcă, Covasna aduce gazul și fierul, Herculane miroase a ouă clocite. Toarnă amestecul și citește piatra din pahar.
Oameni și locuri
Cel mai mare lac din România: Razim, Snagov sau Bicaz?
Care este cel mai mare lac din România? Compară Razim, Bicaz, Snagov și celelalte lacuri după suprafață, tip și origine, pe baza datelor oficiale.
Sistemele Pământului
Cum văd câinii: chipul și casa ta prin ochii câinelui tău
Câinii nu văd alb-negru, dar nici ce vezi tu. Pornește camera și vezi-te cum te vede câinele tău, refăcut din măsurătorile vederii câinilor.
Oameni și locuri
Unde este centrul geografic al României?
Centroidul României cade în Făgăraș: 45.8352° N, 24.9953° E. Alte definiții mută centrul la Șoarș, Ticușu sau Șinca Nouă — vezi toate cele cinci puncte pe hartă.
Oameni și locuri
Care este orașul aflat la cea mai mare altitudine?
Predeal, cu 1.040 m în centru, e orașul aflat la cea mai mare altitudine. După cel mai înalt punct din hotar câștigă Petrila, cu 2.516 m. Caută orice oraș în măsurătorile Copernicus GLO-30.
Sistemele Pământului
PICĂTURA — o picătură de apă deasupra Carpaților
O lume navigabilă în timp real: o picătură cade din nor, prin frunză, sol, izvor, Olt, Dunăre, Marea Neagră și înapoi în nor. WebGL, sunet procedural, zi/noapte.
Sistemele Pământului
După apus, cerul e albastru din alt motiv
Un cer calculat din fizica aerului, pentru locul și seara ta. Derulezi și Soarele coboară până la stele; scoți ozonul și ora albastră se face gălbuie.
Oameni și locuri
Muntele cu patru piei
Sub valea liniștită de la Roșia Montană stau patru mine, una peste alta: 7 kilometri de galerii romane cu profil trapezoidal, veacurile focului și ale prafului de pușcă, cariera comunistă de 400 de metri — și groapa care n-a mai fost săpată, oprită în stradă și în Parlament, judecată la Washington. Desfă muntele piele cu piele, în 3D schematic.
Oameni și locuri
Ce respiri pe strada ta
Instantaneu al PM2.5 pe străzile Bucureștiului, din 30 septembrie 2026, ora 16:30. Distinge măsurătorile stațiilor de estimările modelului; nu arată aerul de acum.
Oameni și locuri
Cetatea cu șapte colțuri
Din avion, Alba Iulia e o stea cu șapte colțuri: 7 bastioane cu nume, 6 porți, 12 kilometri de ziduri peste castrul roman și cetatea medievală. Construiește steaua bastion cu bastion, în 3D schematic, și află de ce a murit zidul drept, cine a numărat 20.000 de muncitori fără catastif și de ce Poarta a VII-a nu e poartă.
Sistemele Pământului
Cheile care au înghițit o insulă
La Cazane, Dunărea se strânge la vreo 150 de metri și sapă vreo 53 de adâncime: drumul roman cu tăblița din anul 100, chipul lui Decebal cioplit în 1993–2004 și insula Ada Kaleh cu cei 511 oameni ai ei, înecată de baraj. Urcă apa de la nivelul roman la lacul de azi, în 3D schematic.
Oameni și locuri
Cât soare prinde comuna ta
Cauți comuna sau județul și vezi pe relief 3D câtă energie dă soarele acolo, lună de lună: media climatologică 2005–2020 pentru un sistem de referință de 1 kWp în toate cele 3181 de comune. Fiecare comună e o coloană: înălțimea e luna, culoarea e anul. În română și engleză.
Oameni și locuri
Cât de verde e strada ta
Scrii o stradă din București și vezi cât verde a văzut satelitul în jurul ei, în 3D: 3.830 de străzi măsurate din Sentinel-2, 53 de parcuri și 6 sectoare, fiecare stradă cu ponderea ei.
Oameni și locuri
13 sau 14? Vârfurile de peste 2.500 m din România
Unele liste spun 13, altele 14: au dreptate amândouă, dar aplică reguli diferite. O hartă 3D a celor 14 candidați arată unde se rupe numărătoarea — Capul Morarului, lipit de Omu, și Dara, chiar pe prag; schimbi regula și harta, clasamentul și colecția se rescriu pe loc.
Oameni și locuri
Cât de fierbinte e strada ta
Scrii o stradă din București și vezi cât de fierbinte a văzut-o satelitul la amiază, în 3D: 3.532 de străzi măsurate din Landsat 9, 60 de parcuri și 6 sectoare, fiecare stradă cu media ei.
Oameni și locuri
Unde a venit toamna
Temperatura de suprafață a Bucureștiului la 25 octombrie 2025: 3.530 de străzi măsurate, 60 de parcuri și șase sectoare. Cauți strada și vezi media din jurul adreselor, banda de temperatură și comparația cu 29 iunie 2026. Datele descriu două treceri ale satelitului, din ani diferiți.
Sistemele Pământului
De ce se cutremură tocmai Vrancea?
Cutremurele mari ale României pornesc de la 60–200 km adâncime, dintr-o placă scufundată sub cotul Carpaților. O hartă 3D și un bloc schematic arată cele șase cutremure, cuibul de 70×30 km și de ce se simt de la Budapesta la Moscova.
Sistemele Pământului
Sfinxul și Babele: vânt sau daltă?
Sfinxul și Babele din Bucegi sunt martori de eroziune în conglomerat albian, nu sculpturi. Platoul 3D, o mașină a eroziunii cu scară de timp și cinci mituri puse lângă geologie — de la Ruzo și Cinamar la 28 noiembrie.
Sistemele Pământului
Delta care crește: cel mai tânăr pământ al României
Acum cinci mii de ani aici era un golf al Mării Negre. Zboară pe deasupra evantaiului, în 3D, și vezi cum l-a umplut Dunărea lob cu lob: trei brațe, patru lobi, țărmuri vechi și o mașină a timpului care arată creșterea — și frânarea ei după barajele Porțile de Fier. În română și engleză.
Sistemele Pământului
Munții Măcin: cei mai bătrâni munți ai României
Născuți acum vreo trei sute de milioane de ani, înaintea dinozaurilor și a Carpaților, azi au 467 de metri. Zboară pe deasupra reliefului în 3D, urcă cele opt vârfuri și dă timpul înapoi: marea triasică, marea cretacică, exondarea. În română și engleză.
Viața de pe Pământ
Ascultă Delta Văcărești, lună cu lună
Alege luna și ascultă păsările notate în Parcul Natural Văcărești, din 276 de liste publice de observație, peste sunetul orașului înregistrat în parc. Mai jos, groapa din satelit, din 1984 până în 2025.
Oameni și locuri
Seara în care soarele se așază pe Palatul Parlamentului
Privit din Piața Alba Iulia, soarele coboară exact pe vârful Palatului Parlamentului pe 29 martie și pe 13 septembrie. Caută-ți strada și vezi în ce seri apune sau răsare soarele în capătul ei, într-o vedere desenată din clădirile reale ale Bucureștiului.
Viața de pe Pământ
Dansul albinelor: cum află albinele unde sunt florile
Albina care se întoarce în stup dansează în întuneric: unghiul arată direcția față de soare, iar cât durează legănatul arată distanța. Descifrează dansul pe hărți din România.
Viața de pe Pământ
Drepneaua neagră: cât stă în zbor, unde iernează și când vine în orașele României
Treisprezece drepnele urmărite cu senzori în Suedia au stat în aer peste 99% din cele zece luni petrecute departe de cuib. Urmărești anul unei drepnele pe un glob, vezi când sunt văzute în România și cum le ajuți la bloc; nicio drepnea din România nu se știe să fi fost urmărită cu senzori, așa că locul de iernat vine de la păsări din Cehia și Italia.
Viața de pe Pământ
Ochii de cățeluș: mușchiul pe care câinii îl au, iar lupii aproape deloc
Un mușchi mic ridică capetele sprâncenelor câinelui și face ochii triști. Cinci din șase câini disecați îl aveau, niciunul dintre patru lupi ca mușchi separat; vezi ce se știe, ce nu și opt câini din adăpost pe care îi poți lua acasă.
Oameni și locuri
România ta: 3.181 de comune și orașe în nouă numere (marea, cutremurul, munții din zare, spitalul, prima atestare)
Scrie o localitate și vezi nouă numere calculate, fiecare dintr-un alt proiect: marea, cutremurul, munții din zare, spitalul, aeroportul, prima atestare, castelul cel mai apropiat, locul de acum 100 de milioane de ani și antipodul.
Sistemele Pământului
Distanța în linie dreaptă și direcția spre cei dragi din străinătate, prin Pământ
Încotro te întorci și cu câte grade cobori brațul ca să arăți exact spre cineva drag din altă țară. Din București, Londra e la 301° și 9,4° sub orizont, iar linia dreaptă coboară la 86 km adâncime.
Oameni și locuri
Cum s-a extins Bucureștiul în Ilfov din 1975: harta clădirilor văzute din satelit, localitate cu localitate
Ilfovul are acum mai mult teren acoperit de clădiri decât Bucureștiul: din 1990, clădiri noi pe 42,1 km² în Ilfov și pe 11,1 km² în oraș. Harta din satelit 1975–2020 pentru fiecare stradă, cartier și comună, cu populația de la recensăminte.
Sistemele Pământului · EN
London Sunset Times 2026–27: When It Gets Dark and the Clocks Go Back · EN
Ora apusului, a răsăritului și a amurgului la Londra în 2026–27, ziua în care se dă ceasul înapoi (25 octombrie) și câte dintre drumurile tale spre casă din zilele lucrătoare încep după apus.
Sistemele Pământului
Krakatoa 1883 și Tonga 2022: unda de presiune, oraș cu oraș
Un glob cu undele de presiune ale erupțiilor Krakatoa (1883) și Hunga Tonga (2022), cu ora la care au trecut prin orice oraș, după barograme.
Oameni și locuri
Cea mai lungă stradă din România? — Strada Dunării, Eșelnița: 10,92 km
Strada Dunării din Eșelnița (Mehedinți), cu 10,92 km, e cea mai lungă stradă din România după geometria OpenStreetMap. Legenda celor 18 km ai Petroliștilor nu rezistă: sunt kilometri de drum județean prin trei localități.
Oameni și locuri
Cea mai lungă distanță pe șosea din România? — Beba Veche – Vama Veche: 873,9 km
Beba Veche – Vama Veche, 873,9 km pe cel mai scurt drum rutier fără bac: cea mai lungă distanță pe șosea dintre două localități din România. Locul 2, Beba Veche – Dunavățu de Jos, e la doar 2,8 km în urmă.
Sistemele Pământului
Canalul Bega: de ce intră în Serbia cu 5 metri mai sus decât Timișul
Acolo unde cele două râuri intră în Serbia, la 17 km unul de altul, apa Begăi a fost mai sus decât a Timișului în 7.974 din 8.036 de zile, 2004–2025, de obicei cu 5,0 m. Relieful Banatului, o secțiune prin câmpie și localitatea ta față de apa canalului. În română și engleză.
Oameni și locuri
Toamna în Cluj, văzută din satelit: când se îngălbenește fiecare pădure, parc și cartier
Pădurile din jurul Clujului pierd jumătate din verdele verii în jurul datei de 22 octombrie; Grădina Botanică, cu aproape o săptămână mai târziu. Harta zilei pentru 60 de păduri, parcuri și cartiere, din 263 de imagini Sentinel-2. În română și engleză.
Sistemele Pământului
Cele șapte coline ale Iașului
Se spune că Iașul stă pe șapte coline. Măsurat pe două modele de relief, patru se despart de celelalte printr-o trecătoare de cel puțin 30 de metri, două sunt umerii altora, iar pentru Bucium modelele nu se potrivesc. Peste jumătate din suprafața clădirilor stă la cel mult 20 de metri deasupra Bahluiului.
Sistemele Pământului
Pământul de sub orașele României: 26 de milimetri pe an spre nord-est
După măsurătorile a 93 de stații GPS, toată România călătorește spre nord-est cu circa 26 de milimetri pe an, odată cu placa eurasiatică (cadrul global IGS20). Față de placă rămâne sub 1 mm pe an, cu o derivă coerentă spre sud la sud de Carpați. Harta stațiilor și numărul localității tale.
Oameni și locuri
Carpații: mări dispărute, ghețari și cetăți
18 locuri documentate pe relieful Carpaților, de la fosilele din Hațeg și sarea miocenă până la omul de la Oase și cetățile dacice. Alegi două puncte sau localități, iar profilul arată terenul dintre ele și dovezile din selecție aflate la cel mult 30 km de linie.
Oameni și locuri
Domnul avea o singură capitală? Locurile numite în hrisoavele Țării Românești
Argeș, Târgoviște și București au fost folosite în perioade care se suprapun. Actele domnești până în 1550 numesc și târguri, mănăstiri și locuri încă neidentificate. Harta urmărește emiterile documentate, cu datele propuse și golurile din evidență păstrate separat.
Oameni și locuri
De ce erau târgurile medievale ale Țării Românești acolo unde sunt?
20 de locuri legate de târgurile medievale, dintre care 18 pe relief. Pui trei semne, urmărești reperele documentare și confrunți trecerile peste munți, Dunărea, vămile și domnia cu dovezile păstrate.
Sistemele Pământului
Zidurile de nord ale mănăstirilor pictate din Bucovina: ploaia, umbra și ce a rămas pe 27 de pereți
Ploaia vine din nord-vest, iar la cele mai multe biserici din Bucovina zidul de nord are cea mai puțină pictură. Dar același zid primește foarte puțin soare, iar la Sucevița peretele cel mai bătut de ploaie și-a păstrat pictura. Comparația, perete cu perete, apoi calculul pentru zidurile casei tale.
Sistemele Pământului
Cutremure în România: Vrancea, București, 1977 și clădirea ta
Toate cutremurele adânci de sub Vrancea pe care EMSC le-a localizat din 1998 încoace, la scară, pe o secțiune până la București, cu inelele marilor cutremure din 1940, 1977, 1986 și 1990 și undele lor. Dedesubt, toate paginile despre cutremure, de la lista clădirilor cu bulină și cutremurul din 1977 la câte secunde ai până la unda puternică, plus răspunsul scurt la întrebările cele mai căutate.
Sistemele Pământului
Cel mai singur loc din România: punctul cel mai departe de orice drum carosabil
Distanța până la cel mai apropiat drum carosabil, calculată pentru fiecare petec de uscat din România. Campionul nu e pe un vârf, ci pe un grind din Delta Dunării, la 20,9 km de orice drum; doar 3 km² din țară sunt atât de departe. Cauți comuna ta și vezi punctul ei cel mai singur, campionii celor 42 de județe și locul din care se merge cel mai mult pe jos până la un drum.
Oameni și locuri
Unde ai trage linia dintre România și Ucraina în Marea Neagră?
România și Ucraina au revendicat amândouă 12.162 km² de mare în largul Deltei. Trage linia acolo unde ți se pare drept, apoi refă pas cu pas raționamentul Curții Internaționale de Justiție din 2009.
Oameni și locuri
Platanii Barcelonei: ținta de 15% pentru 2027 și 27,7% din copacii de pe străzi azi
În 2022, Barcelona și-a propus ca până în 2027 platanii să fie cel mult 15% din copacii ei. Registrul trimestrial: 27,7% din copacii de pe străzi, ca în 2022. Harta celor 222.272 de copaci, stradă cu stradă.
Viața de pe Pământ
Șacalul auriu urcă spre nord: din Dobrogea în toate județele, apoi până în Norvegia
Administratorii fondurilor de vânătoare din România au estimat 7.566 de șacali în 2014 și 46.645 în 2026. Harta arată șacalul județ cu județ și prima observație confirmată în 17 țări ale Europei, până în nordul Norvegiei.
Oameni și locuri
39 de centimetri pe miră duc hărțile de inundație ale Parisului de la 13 adrese la 953
Cele zece hărți oficiale de inundație ale Parisului, fiecare legată de o cotă pe mira de la podul Austerlitz. La 7,58 m apa ajunge la 953 de adrese; la 9,10 m, la 10.491. Caută-ți adresa și compar-o cu 1910.
Oameni și locuri
Giurgiu–Ruse: 59 de ani, singurul pod între România și Bulgaria
România și Bulgaria au în comun circa 470 de kilometri de Dunăre. Între 1954 și 2013, podul Giurgiu–Ruse a fost singurul care o traversa. Dunărea de jos în orice an din 1409 încoace.
Sistemele Pământului
La 44 de km de Marea Neagră, Dunărea mai are 290 de km de parcurs
Imediat sub Cernavodă, în sud-estul României, Dunărea ajunge la 44 de km de Marea Neagră, măsurați în linie dreaptă de la fluviu la cel mai apropiat țărm, apoi mai are circa 290 de km până la vărsarea de la Sulina. Valul lui Traian, calea ferată din 1860, podul lui Saligny și Canalul Dunăre–Marea Neagră, săpat de două ori, pe o singură hartă.
Sistemele Pământului
Zboară în 3D peste toată Dunărea, apoi urmărește o picătură de ploaie până la Marea Neagră
Profilul și debitul Dunării, de la izvor la mare: la Viena a făcut 76% din coborârea de 678 de metri, dar duce doar aproximativ 29% din apă. O hartă 3D cu 14.248 de tronsoane de râu, fiecare cu o lățime pe măsura debitului.
Sistemele Pământului
Anii grei ai cronicarilor, verificați în inelele copacilor
157 de înregistrări de secetă, foamete, ierni grele, inundații și lăcuste din izvoarele Țărilor Române (111 ani diferiți), puse an lângă an cu ce au înregistrat copacii. Secetele se văd în inele; foametele nu se deosebesc de întâmplare.
Sistemele Pământului · EN
Ten true things about the Earth that sound wrong · EN
Thunderstorms that make antimatter, an earthquake that shortened the day, a sea surface that dips 106 metres below its reference: ten sourced facts about the Earth that sound wrong.
Viața de pe Pământ
Păsările nopții: migrația de toamnă peste România, numărată de radarele meteo
Pe 29 septembrie 2026, aproximativ o jumătate de milion de păsări au trecut noaptea peste București spre sud-vest, la aproape un kilometru înălțime. Radarele meteo noi ale României le numără, dar arhiva europeană le-a calculat cu o lungime de undă greșită: numerele publicate sunt de aproape 14 ori prea mari.
Sistemele Pământului
Apa din fântână: de ce pare curată și ce poate fi în ea
Nitratul din apa de fântână nu are gust: valoarea de referință de 50 mg/l, secțiunea de la latrină la găleată, harta dovezilor și căutare în 15.418 de localități — plus analizele de cerut la DSP.

Despre colecție

Colecția reunește proiectele relevante din biblioteca site-ului. Fiecare intrare are un titlu, o descriere și un link către ediția disponibilă. Proiectele complete păstrează sursele și limitele dovezilor.

Revizuită 2026-11-10 · Colecția în format text

Surse

Flack et al. (2016), Costs of migratory decisions: A comparison across eight white stork populations · Science Advances
Articolul citează setul Movebank cu DOI 10.5441/001/1.78152p3q; cele trei trasee afișate sunt poziții GPS zilnice din datele publicate.
Movebank Data Repository · MPIO white stork lifetime tracking data (2013–2014)
Natural Earth · 1:50m public domain data